3,072 matches
-
deosebiri și influențe reciproce. Asemănările sunt reprezentate de: realitățile obiective ale lumii în care trăim (există munți, ape, oameni, animale, îmbrăcăminte, construcții etc.), de existența unor adevăruri universale (viața fizică este finită, este o suită de opțiuni, orice cultură este vehiculată prin limbă), de asemănările inerente dintre oameni (fizice, fiziologice, psihice), de activitățile universale în care toți oamenii se angajează (dorm, mănâncă, procreează), de răspunsurile pe care le dau la stimulii primiți din mediu (râd, se supără, așteaptă, speră etc.). Deosebirile
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
de posibilități; cultura - o pereche de cătușe. 5. Propuneți două metafore ale culturii și explicați-le. 6. Demonstrați, pe baza unor exemple din cultura română, caracterul de sistem al culturii. 7. Dați cinci exemple de semne (expresia și semnificația lor) vehiculate în cultura română. Demonstrați caracterul arbitrar, convențional, mutabil și totodată imutabil al acestor semne. 8. Demonstrați prin câteva exemple afirmația „cultura se învață și se transmite de la o generație la alta”. 9. Dumneavoastră vă considerați un reprezentant tipic al culturii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
intercondiționare, realitatea se constituie la intersecția dintre lumea faptic-obiectivă și lumea construită prin discurs subiectiv. Gândurile, credințele, ideile, emoțiile individului, construite în dialog cu ceilalți membri ai societății, sunt exteriorizate prin limbă. Formele lexicale, gramaticale și retorice pe care le vehiculează limba sunt internalizate ca realitate reconstruită - forme de socializare, roluri sociale, expectații sociale -, într-un cuvânt, ca forme culturale de cunoaștere. În continuumul realității obiective limba operează decupaje motivate cultural, iar discursul creează o realitate subiectivă a culturii care îl
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
pentru că obișnuințele lingvistice ale comunității din care facem parte ne creează predispoziția de a face anumite alegeri și interpretări (Sapir, 1949, p. 69). 1.2. Relativismul funcțional (Halliday, 1973) Relativismul funcțional pleacă de la premisa că formele specifice pe care le vehiculează o limbă dată sunt determinate de uz, adică de nevoile sociale și personale ale utilizatorilor, exprimând în același timp modul în care oamenii concep și percep societatea în care trăiesc. Formele lingvistice codifică o reprezentare a lumii aparținând unei societăți
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
arbitrare a unor variabile precum istoria conversațională a interlocutorilor, contextul, personalitatea vorbitorului, relațiile dintre interlocutori, scopul interacțiunii etc. 2.4.5. Negocierea Definită ca tranzacție între un emițător (vorbitor/scriitor) și un receptor (ascultător/cititor), comunicarea presupune negociere: a informației vehiculate pe parcursul interacțiunii, a accesului la cuvânt, a relației dintre interlocutori. Textul este deci produsul negociat al unei tranzacții comunicative. În ceea ce privește negocierea informației, s-au constatat diferențe culturale privind strategiile adoptate. De pildă, negociatorii americani introduc problema încă de la începutul negocierii
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
colectiviste sunt favorizate, pe de o parte, protejarea membrilor grupului în fața posibilei responsabilități în declanșarea conflictului, iar pe de altă parte, gestionarea conflictului pe baza ideilor și opiniilor valorizate de colectivitate. 2.6.8. Atitudini comunicative Despre diverse populații se vehiculează stereotipuri ca: „americanii sunt joviali și vorbesc tare”, „grecii sunt lăudăroși”, „mexicanii sunt exuberanți”, „suedezii sunt reținuți și sobri”. Deși simplificatoare, acestea evidențiază atitudini comunicative ale diverselor comunități, reflectate în text prin conținuturi, prin modul în care vorbitorul își proiectează
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
un rol extrem de important în culturile cu grad ridicat de dependență contextuală, dar sunt mai puțin importante, tind doar să acompanieze comunicarea, fără a interfera cu semnificația în culturile cu grad scăzut de dependență contextuală. 2.8. Concluzii Cultura este vehiculată prin semne și simboluri care alcătuiesc un sistem de reprezentări determinate cultural: o hartă de semnificații sociale și personale care satisfac nevoile particulare de comunicare ale membrilor comunității respective. În același timp, comunicarea este una dintre formele de bază prin
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
Comunicarea interculturală Comportamentele comunicative ale indivizilor sunt rezultatul interacțiunilor complexe dintre factori culturali, factori contextuali, cunoaștere și emoție. Modul în care comunicăm este ancorat cultural, modelat de mentalitățile, valorile, practicile, expectațiile specifice unui grup etnic, la rândul lor create și vehiculate în procesul comunicării. „Cultura înseamnă comunicare, iar comunicarea înseamnă cultură” (Hall, 1959, p. 186). Putem verbaliza această condiționare complexă între limbă și cultură prin termenul limbă-cultură. Orice modificare a factorului cultural are efect asupra comunicării dintre indivizi. Situațiile de comunicare
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interacțiunii. De aceea, a vorbi o limbă străină, limba celuilalt, nu este o garanție a comunicării eficiente dintre indivizi. A vorbi o limbă străină înseamnă mai mult decât a-ți însuși regulile de structură și vocabularul limbii respective, înseamnă a vehicula semne și simboluri în maniera validată de cultura respectivă. „Dacă învățăm limba celuilalt, dar nu și cultura lui, riscăm să ne facem de râs fluent” (Sukwiwat, 1981, apud FitzGerald, 2003). Configurația schimburilor verbale este variabilă în funcție de identitatea culturală și lingvistică
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
interesant de subliniat același veșnic amestec specific de concret și abstracție, de tragic și de liniște măruntă - în credințele noastre (Ibidem, p. 94). Autorul își exemplifică afirmațiile prin contaminarea spiritului religios de superstiții puternic ancorate în realitate, prin care se vehiculează însă instrucțiuni de comportament civilizat, sănătos: Blidele numaidecât seara să le speli, căci peste noapte linchește Dracu în ele; De-ți cade bucățica, cer morții; s-o lași, să nu mănânci; Când se face o bortă într-o oală să
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
în toate culturile în care distanța față de putere este mare, nu se desfășoară de pe poziții interpersonale, ci de pe poziția de rol; apelul la mit (credințe, superstiții, proverbe, tradiții) este convingător „în sine”, pentru o comunitate pancronică, ancorată în valorile neamului, vehiculate stereotip prin proverbe și zicători; argumentele emoționale sunt preferate în fața argumentelor logice, acestea din urmă fiind preferate în special de persoanele instruite. Orientarea socioemoțională a indivizilor îi face să fie sensibili în special la argumentele emoționale care reflectă experiențe de
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
exact de comuniune totală. Sângele menstrual este impur, astfel că, în numeroase locuri din lume este tabu. Femeia la ciclu este dată la o parte, exclusă de la anumite lucruri, izolată de ceilalți membri. Pentru că este la ciclul, se consideră că vehiculează o forță sacră periculoasă. Menstruația este de fapt un semn pentru eșecul fecundității și fie suspendă relațiile sexuale, fie le face noncreatoare. Cap, chip Capul și craniul corespund «ceruluiă corpului. Sunt spațiul gândirii, al spiritului, al sufletului (pentru craniu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2329_a_3654]
-
3.1.2. A doua întrebare: cât costă? Practica a demonstrat că, dacă avem în vedere rezistența la schimbare, primul care se opune unei inițiative ERP într-o firmă este directorul financiar, care a auzit că pe această piață se vehiculează sume exagerate. Lucrurile devin mult mai clare dacă, după identificarea necesității alinierii tehnologice prin implementarea unui sistem integrat pentru afaceri, se inițiază un buget estimativ. În fața unui buget estimativ orice manager poate evalua la rece posib ilitatea de a începe
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
un asemenea demers. Din lista elementelor de cost nu trebuie s ă lipsească<footnote S. Harwood, op. cit., p. 54. footnote>: - echipamentele, evaluarea parcului existent și estimarea necesarului (sunt foarte importante performanțele serverului/serverelor ca și volumul de date care este vehiculat în condiții de maximă activitate); - sistemul de operare, evaluarea necesităților de up grade; - sistemul de gestiune a bazei de date; - licențe module ERP, inventarierea numărului de uti lizatori de sistem; - licențe pentru aplicațiile conexe (cele mai import ante sunt cele
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
se face aprovizionarea și reducerea costurilor implicate. În anul 1982, doi consultanți, Keith R. Oliver și Michael D. Webber, au abordat pentru prima dată conceptul de Supply Chain Management. Ei considerau că activitățile precum coordonarea materialelor, informațiilor și resurselor financiare vehiculate în interiorul unei companii multinaționale sunt provocări recompensatorii. Totuși, cercetările în domeniul coordonării și integrării diferitelor unități funcționale au început cu mult înaintea anului de referință menționat și au putut fi detectate în domenii precum: logistica, marketingul, managementul operațional, teoria organizațională
Platforme integrate pentru afaceri ERP by Luminiţa HURBEAN, Doina FOTACHE, Vasile-Daniel PĂVĂLOAIA, Octavian DOSPINESCU () [Corola-publishinghouse/Science/195_a_219]
-
hiperestezia. Separat de această suită de tulburări de sensibilitate se înscrie parestezia, care este considerată o anomalie senzitivă, în afara oricărei cauze aparente. De mare importanță s-au dovedit a fi tulburările sensibilității profunde, în care sunt implicate fusurile neuromusculare ce vehiculează sensibilitatea proprioceptivă. Acestui mecanism i se datorează percepția în orice moment a poziției diverselor segmente ale organismului, având conștiența stării de tensiune musculară a oricărei grupe musculare. Practic, tulburările sensibilității profunde au o gamă destul de largă de manifestări clinice. Astfel
Kinetoterapia pasivă by Adriana Albu, Constantin Albu, Tiberiu-Leonard Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/2035_a_3360]
-
un pronunțat caracter didactic și în același timp lansează teme deosebit de sensibile, incitante, care pot provoca discuții și comentarii contradictorii. Un astfel de comentariu îmi permit să-l fac în această scurtă Prefață în special în legătură cu conceptul de guvernanță, extrem de vehiculat în doctrina de specialitate. De peste două decenii politologia occidentală, despre care Saul Bellow, marele romancier american laureat al premiului Nobel, citând lucrarea Capitalism, socialism and democracy a lui Joseph A. Schumpeter, spunea că „teoria politică a constituit exportul cel mai
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
lucru. Mecanismul general al respirației • energia Yang a plămânilor, asistată de Yang-ul renal, provoacă alternanța inspirație/expirație. • Aerul intră în plămâni prin căile respiratorii și se înmagazinează în alveolele lobulilor pulmonari. • Peretele foarte fin al acinului pune în contact aerul vehiculat prin bronhiolele terminale și sângele adus de capilarele pulmonare. • Sângele ieșit din returul venos este curățat de reziduurile gazoase care vor fi evacuate prin expirație și, în mod simultan, se îmbogățește cu aer proaspăt, adică cu Feng Qi. • În timpul digestiei
Manual de masaj tradițional chinez by Michel Deydier-Bastide () [Corola-publishinghouse/Science/2060_a_3385]
-
a modificat și el în decursul timpului, acesta fiind stabilit, de exemplu, în anul 2001 la 2.000 de euro, apoi la 5.000 de euro, mai târziu, în 2006 la 10.000 de euro, iar la momentul actual se vehiculează o ridicare a valorii acestui plafon, începând cu 1 ianuarie 2013, la 30.000 de euro. Sediul materiei în ceea ce privește achiziția directă, fără derularea vreuneia dintre procedurile de achiziție publică este în art. 19 din OUG nr. 34/2006, achiziția directă
Managementul achiziţiilor publice by Elvira NICA () [Corola-publishinghouse/Science/199_a_192]
-
dezbaterilor. Activitățile nonformale joacă un rol important în identificarea și formarea talentelor, promovarea unui învățământ cu caracter interdisciplinar, antrenarea în descoperirea „noilor educații” (pentru pace și democrație, protejarea mediului, participare și schimbare etc.). Conținuturile educației informale sunt furnizate de informațiile vehiculate de mass-media, familie, contactele cu adulții sau alți copii în timpul vacanțelor, pe stradă, în instituțiile de cultură. Aceste informații au, desigur, o valoare inegală, impactul lor de ordin cognitiv, social, moral poate fi însă important. De aceea, pentru interpretarea lor
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
unei societăți”, însoțită de credința că „popoarele, ca și indivizii, nu trebuie să caute în alții modele”, ci „printr-o concepție dinamică a vieții” să asigure fiecăruia „putința de a-și dezvolta forțele sale latente”, pare să preceadă orientarea actuală, vehiculând concepte ca: participare, creativitate socială, identitate culturală, democrație a culturii. Receptarea culturii nu mai poate fi redusă la consumul individual, adesea pasiv, nici la un ansamblu de bunuri și valori, ci devine o importantă „sursă de producție”, propunând modele sociale
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]
-
pe care-l furnizează ca un compromis între așteptările și exigențele protagoniștilor sociali, între cererea și oferta de informații contabile<footnote M. Capron, Contabilitatea în perspectivă, Editura Humanitas, București, 1994, în prefața cărții. footnote>. Așadar, în cadrul informației economice, informația contabilă vehiculează cunoștințe de reflectare și control privitoare la situația patrimoniului și rezultatele obținute. Analizând prin prisma teoriei informației, informația contabilă are o dublă determinare: calitativă sau de identificare și cantitativă sau de stare. Determinarea calitativă indică felul și natura elementului patrimonial
Contabilitate financiara by Adela BREUR, Mihai LESCONI-FRUMUSANU () [Corola-publishinghouse/Science/191_a_176]
-
ci și indispensabilă. Volumul de față se adresează în special studenților ce urmează cursuri sau programe universitare ori postuniversitare în domeniul administrației publice, managementului sau politicilor publice. În acest context, încercăm, în primele capitole, să introducem principalele teorii și concepte vehiculate în raport cu managementul sectorului public ca fundament epistemic pentru cercetările empirice și studiile de caz din a doua parte a lucrării. Astfel, capitolul 1 urmărește să explice noțiunile de public și privat, sector public și guvernare, precum și modelele tradiționale și reformele
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sociale sau acordă priorități diferite scopurilor în funcție de interesele proprii, aceasta cu atâtmai mult cu cât scopurile societății sunt adesea vagi, ambigue, uneori conflictuale și mai ales imposibil de măsurat. Ne referim în continuare la două categorii mari de disfuncții larg vehiculate în literatura sociologică sau cea specifică științei politice. 1. Incapacitatea birocrației de a soluționa probleme. Într-un articol al său, sociologul american Robert K. Merton (1940) afirmă că modul în care sunt alocate stimulentele îi face pe funcționari să se
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
zona disciplinelor opționale, în ciclul superior al liceului. Cristina Hanț: Din păcate, politica dictează pseudoreformele de la noi. Răspund la această întrebare în momentul în care se discută despre asumarea răspunderii Parlamentului pentru un proiect de reformă (sau două?). Tocmai se vehiculează ideea de a împăca capra lui Miclea cu varza lui Andronescu. Va fi, desigur, o altă schimbare de tip struțo-cămilă... Prin proiectul desfășurat la ",Moise Nicoară", s-a dovedit că se poate schimba ceva real în abordare, dar cu profesori
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]