3,744 matches
-
situația pacienților cu valori tensionale fie prea mari, fie prea mici ca să permită administrarea în siguranță a unui singur agent vasodilatator. De asemenea, un nivel seric prea ridicat al adenozinei endogene atenuează eficacitatea dipiridamolului [Le et al., 1996]. Prezența hipertrofiei ventriculare stângi și afectarea arterelor coronariene mici sunt alți factori limitanți ai acurateții diagnostice a screening-ului BAC prin scintigrafie miocardică la pacienții uremici [Marwick și Cain, 1999]. în sine, neuropatia vegetativă uremică atenuând tahicardia indusă farmacologic este un alt factor limitant
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
redusă în cazul unei insuficiențe renale semnificative. Betablocantele prezintă o utilitate deosebită la pacienții dializați, la care incidența morții subite este mult crescută, la care sunt frecvente depolarizările electrice prelungite/ regionale (potențiale tardive) și anomaliile de repolarizare, în timp ce incidența aritmiilor ventriculare maligne este de asemenea ridicată [Tamura et al., 1998; De Lima et al., 1999]. La pacientul dializat, o atenție deosebită trebuie acordată stabilizării TA evitarea hipotensiunii arteriale intradialitice, controlul HTA severe. Volumul extracelular poate fi reglat de regulă cu ușurință
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
la pacienții dializați. Incidența aritmiilor variază între 26 și 76% din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și de prezența calcificărilor cardiace extinse, cuprinzând și țesutul
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
între 26 și 76% din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și de prezența calcificărilor cardiace extinse, cuprinzând și țesutul excitoconductor. Similar cu populația generală, incidența
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
din numărul pacienților, această variabilitate datorându-se criteriilor diferite de definire a aritmiilor și eterogenității loturilor studiate. Incidența aritmiilor cardiace la pacienții dializați frecvente tulburări de ritm se află extrasistolia ventriculară (35-50% din totalul aritmiilor), bigeminismul ventricular, tahicardiile supraventriculare și ventriculare (inclusiv torsada vârfurilor), fibrilația atrială. Blocurile sinoatriale și atrioventriculare sunt evenimente mai rare la pacienții dializați, fiind legate de hiperkaliemia extremă și de prezența calcificărilor cardiace extinse, cuprinzând și țesutul excitoconductor. Similar cu populația generală, incidența aritmiilor cardiace crește o dată cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
și creșterii sensibilității cordului la variațiile umorale ale electroliților. Cauzele multiple ale anomaliilor electrice ale inimii sunt redate în tabelul II. Principalele cauze ale aritmiilor cardiace la subiecții cu insuficiență renală cronică sunt reprezentate de cardiopatia ischemică și de hipertrofia ventriculară stângă/ cardiomiopatia uremică. Aceste entități clinice sunt caracterizate prin importante modificări morfo- și fiziopatologice care afectează în multe cazuri și țesutul excito-conductor. Mecanismele patogenice și clinice asociate HVS și cardiopatiei ischemice au fost discutate pe larg în alte capitole ale
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
se adaugă și condițiile date de către ședința de hemodializă, caracterizată prin variații semnificative ale principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
principalilor ioni între diversele compartimente ale organismului (intracelular, interstițial, intravascular) și compartimentul extracelular (lichidul de dializă). Există o relație evidentă între prezența cardiopatiei ischemice și aritmiile ventriculare: astfel, 9 din 10 pacienți cu cardiopatie ischemică documentată angiografic au prezentat extrasistolie ventriculară din clasele III și IV Lown [Wizeman et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în populația renală sunt multiple
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 1986]. Aritmiile cardiace sunt evenimente frecvente la pacienții dializați, fiind asociate cu o creștere semnificativă (cu 86% la doi ani) a mortalității generale. Cauzele aritmiilor cardiace în populația renală sunt multiple, roluri determinante fiind atribuite cardiopatiei ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare maligne și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ischemice, hipertrofiei ventriculare stângi și variațiilor electrolitice în cursul ședințelor de hemodializă. Tipuri de aritmii/tulburări de conducere la pacientul renal A. Aritmiile cardiace maligne și moartea subită la pacienții dializați Pacienții hemodializați (HD) prezintă un risc crescut de aritmii ventriculare maligne și moarte subită, acestea reprezentând principalele cauze de deces cardiovascular la subiecții dializați cronic, indiferent de grupa de vârsta considerată vezi tabelul III. Incidența morții subite la pacienții non-diabetici este aproximativ egală la subiecții tratați prin HD în comparație cu cei
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în unitatea de dializă. Majoritatea pacienților cu moarte subită decedează însă la domiciliu, incidența reală a acestei importante cauze de mortalitate cardiovasculară la pacienții uremici fiind de aceea greu de apreciat. Există dovezi solide care subliniază relația dintre apariția aritmiilor ventriculare și incidența morții subite, în special în contextul preexistenței unei boli cardiovasculare [The Coronary Drug Project Research Group, 1977], situație extrem de frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală. Factori favorizanți ai aritmiilor ventriculare și ai morții subite Hipertrofia ventriculară
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
care subliniază relația dintre apariția aritmiilor ventriculare și incidența morții subite, în special în contextul preexistenței unei boli cardiovasculare [The Coronary Drug Project Research Group, 1977], situație extrem de frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală. Factori favorizanți ai aritmiilor ventriculare și ai morții subite Hipertrofia ventriculară stângă (HVS). Frecvența crescută a aritmiilor ventriculare și a morții subite la pacienții renali în comparație cu cei non-renali a fost atribuită în mare măsură HVS, prevalentă la subiecții renali atât în stadiile predialitice, cât și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
ventriculare și incidența morții subite, în special în contextul preexistenței unei boli cardiovasculare [The Coronary Drug Project Research Group, 1977], situație extrem de frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală. Factori favorizanți ai aritmiilor ventriculare și ai morții subite Hipertrofia ventriculară stângă (HVS). Frecvența crescută a aritmiilor ventriculare și a morții subite la pacienții renali în comparație cu cei non-renali a fost atribuită în mare măsură HVS, prevalentă la subiecții renali atât în stadiile predialitice, cât și în stadiul terminal al IRC [Messerli
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în contextul preexistenței unei boli cardiovasculare [The Coronary Drug Project Research Group, 1977], situație extrem de frecventă la pacientul cu insuficiență renală cronică terminală. Factori favorizanți ai aritmiilor ventriculare și ai morții subite Hipertrofia ventriculară stângă (HVS). Frecvența crescută a aritmiilor ventriculare și a morții subite la pacienții renali în comparație cu cei non-renali a fost atribuită în mare măsură HVS, prevalentă la subiecții renali atât în stadiile predialitice, cât și în stadiul terminal al IRC [Messerli et al., 1984]. Aceasta ar fi cauzată
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
predialitice, cât și în stadiul terminal al IRC [Messerli et al., 1984]. Aceasta ar fi cauzată de anomaliile în microcirculația miocardică consecutivă HVS. Se produce astfel limitarea rezervei coronariene, deoarece creșterea patului microvascular coronarian nu se sincronizează cu creșterea masei ventriculare, rezultând ischemie coronariană chiar în condiții de artere coronare permeabile, neafectate de ateroscleroză. Mai mult, numeroase studii anatomo-patologice au evidențiat o reducere a densității capilarelor miocardice și o augmentare a procesului de fibroză intramiocardică la pacienții cu uremie cronică, aceste
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
uremie cronică, aceste procese putând contribui semnificativ la riscul aritmogen [Mall et al., 1990; Amann et al., 1998]. Având în vedere istoria naturală a HVS și a cardiopatiei ischemice la pacienții renali, se poate presupune că riscul crescut de aritmii ventriculare debutează o dată cu inițierea bolii renale cronice. Pacienții hipertensivi cu hipertrofie ventriculară stângă prezintă un risc de moarte subită de 10 ori mai mare decât hipertensivii fără HVS. Mayet et al. [1996] au demonstrat o asociere puternică între lungimea și dispersia
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
et al., 1990; Amann et al., 1998]. Având în vedere istoria naturală a HVS și a cardiopatiei ischemice la pacienții renali, se poate presupune că riscul crescut de aritmii ventriculare debutează o dată cu inițierea bolii renale cronice. Pacienții hipertensivi cu hipertrofie ventriculară stângă prezintă un risc de moarte subită de 10 ori mai mare decât hipertensivii fără HVS. Mayet et al. [1996] au demonstrat o asociere puternică între lungimea și dispersia Q-Tc și a TA, respectiv indexul masei ventriculului stâng. Pacienții cu
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
fără HVS. Mayet et al. [1996] au demonstrat o asociere puternică între lungimea și dispersia Q-Tc și a TA, respectiv indexul masei ventriculului stâng. Pacienții cu HVS prezintă Q-Tc prelungit, respectiv dispersie mai mare a Q-Tc în comparație cu subiecții cu masă ventriculară normală. Aceasta sugerează încă o dată rolul aritmogenic al hipertrofiei miocardice. într-un studiu observațional, Saadeh et al. [1999] au evaluat posibilul rol patogenic al dispersiei Q-Tc asupra aritmiilor la subiecți cu hipertensiune arterială netratați. Incidența aritmiilor ventriculare maligne a fost
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
subiecții cu masă ventriculară normală. Aceasta sugerează încă o dată rolul aritmogenic al hipertrofiei miocardice. într-un studiu observațional, Saadeh et al. [1999] au evaluat posibilul rol patogenic al dispersiei Q-Tc asupra aritmiilor la subiecți cu hipertensiune arterială netratați. Incidența aritmiilor ventriculare maligne a fost de 43% la această categorie de pacienți. Dispersia Q-Tc s-a corelat puternic cu severitatea aritmiei și cu vârsta subiecților. Valorile absolute ale TA nu prezintă un efect direct asupra dispersiei Q-Tc, în schimb pacienții cu HVS
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmiei și cu vârsta subiecților. Valorile absolute ale TA nu prezintă un efect direct asupra dispersiei Q-Tc, în schimb pacienții cu HVS au prezentat și în acest studiu o dispersie mai mare a Q-Tc și un risc crescut de aritmii ventriculare complexe. Hipertensiunea arterială (HTA). La pacienții cu HTA esențială, nivelurile presionale crescute în arborele arterial reprezintă un factor de risc bine caracterizat pentru aritmii ventriculare complexe [McLenahen et al., 1987]. Stimularea hemodinamică (stresul mecanic) determină eliberarea autocrină a angiotensinei II
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
în acest studiu o dispersie mai mare a Q-Tc și un risc crescut de aritmii ventriculare complexe. Hipertensiunea arterială (HTA). La pacienții cu HTA esențială, nivelurile presionale crescute în arborele arterial reprezintă un factor de risc bine caracterizat pentru aritmii ventriculare complexe [McLenahen et al., 1987]. Stimularea hemodinamică (stresul mecanic) determină eliberarea autocrină a angiotensinei II la nivelul cardiomiocitelor, aceasta reprezentând un trigger pentru hipertrofia și fibroza miocardice, factori de risc recunoscuți pentru aritmiile ventriculare [Kawano et al., 2000]. într-o
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
de risc bine caracterizat pentru aritmii ventriculare complexe [McLenahen et al., 1987]. Stimularea hemodinamică (stresul mecanic) determină eliberarea autocrină a angiotensinei II la nivelul cardiomiocitelor, aceasta reprezentând un trigger pentru hipertrofia și fibroza miocardice, factori de risc recunoscuți pentru aritmiile ventriculare [Kawano et al., 2000]. într-o investigație de mare putere statistică, De Lima et al. [1995] au arătat că și la pacienții hemodializați doar TA sistolică și vârsta se corelează independent cu aritmiile 349AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL ventriculare complexe
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
aritmiile ventriculare [Kawano et al., 2000]. într-o investigație de mare putere statistică, De Lima et al. [1995] au arătat că și la pacienții hemodializați doar TA sistolică și vârsta se corelează independent cu aritmiile 349AFECTAREA CARDIACĂ LA PACIENTUL RENAL ventriculare complexe. în acest studiu, pacienții hemodializați cu aritmii prezentau și o prevalență mult mai crescută a HVS (vezi mai sus) și a ischemiei miocardice decelabile clinic decât uremicii cronici fără aritmii, sugerând rolul cardiomiopatiei hipertensive în geneza aritmiilor. Anemia renală
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
creșterea debitului cardiac prin augmentarea atât a debitului-bătaie, cât și a frecvenței cardiace. Grupul de la Newfoundland (Parfrey, Foley, Harnett et al.) a arătat fără dubiu asocierea strânsă dintre gradul anemiei renale și prevalența/severitatea HVS [1995]. Deși HVS și dilatația ventriculară reprezintă într-o primă instanță modificări adaptative, rezultatul acestor adaptări prezintă, finalmente, importante consecințe patologice. Astfel, pacienții cu IRC se caracterizează printr-o reducere a rezervei coronariene cauzată de anemie. Dacă la acest profil clinic se adaugă HVS, se produce
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]
-
a fost examinată relația dintre nivelurile hemoglobinei serice la inițierea dializei și modificările ecocardiografice la pacienții dializați. Datele acestei investigații au arătat indubitabil că, pe măsură ce anemia devine mai severă, există un risc mai crecut de a dezvolta HVS și aritmii ventriculare maligne și/sau deces precoce de cauză cardiovasculară. Boala aterosclerotică coronariană și disfuncția cardiacă. La pacienții non-renali, Buxton et al. [1999] au arătat că pacienții care suferiseră un infarct miocardic acut recent prezentau un risc de moarte subită sau de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by A. Covic, P. Gusbeth-Tatomir, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91913_a_92408]