5,522 matches
-
uneori sodo-calcice (PMB Mureș, 2011). Din punct de vedere al gradului de protecție globală, corpul de apă subterană se încadrează în clasa de protecție bună, iar aportul de debit din râul Arieș este de circa 40%. Acest aport în zona versanților și pe interfluviile din proximitate este nul. În conformitate cu rezultatele din Planul de Management al Bazinului (PMB) Hidrografic Mureș (2011) și al Planului de Management actualizat al Bazinului Hidrografic Mureș (2016-2021), starea corpului de apă este bună, atât din
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
scurgeri de tip "flash-floods", ca urmare a răspunsului rapid al micro-bazinelor hidrografie la impulsul generat de ploile cu intensitate mare. În asemenea situații, panta mare și saturarea rapidă cu apă a orizontului superficial al substratului conduc la scurgeri importante de versant, însoțite de un mare aport solid de aluviuni, care se depun la schimbarea bruscă de pantă longitudinală. În arealul studiat nu există lacuri, ci doar o singură zonă umedă mai compactă localizată la contactul dintre canalul de scurgere și conul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
și cel al rezervației naturale Dealul cu Fluturi (conform SRTS 2012) au fost identificate patru clase și patru tipuri de sol: clasa protisoluri (tipul aluviosol), clasa cernisoluri (tipul faeoziom), clasa hidrisoluri (tipul gleisol) și clasa antrisolurilor (tipul antrosol) (Anexa A.3.7). Versantul abrupt de tip frunte de cuestă impune o cuvertură de soluri de contact fiind influențată de eroziunea de versant. Astfel, există atât soluri tipice pentru zona joasă a Câmpiei Transilvaniei (cernisolurile, protisoluri și gleisoluri ale extremităților sitului în contact cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de sol: clasa protisoluri (tipul aluviosol), clasa cernisoluri (tipul faeoziom), clasa hidrisoluri (tipul gleisol) și clasa antrisolurilor (tipul antrosol) (Anexa A.3.7). Versantul abrupt de tip frunte de cuestă impune o cuvertură de soluri de contact fiind influențată de eroziunea de versant. Astfel, există atât soluri tipice pentru zona joasă a Câmpiei Transilvaniei (cernisolurile, protisoluri și gleisoluri ale extremităților sitului în contact cu lunca) cât și antrisoluri caracteristice versanților degradați prin procese erozionale actuale. În clasa protisoluri (PRO), condiționate de topografia terenurilor
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
cuestă impune o cuvertură de soluri de contact fiind influențată de eroziunea de versant. Astfel, există atât soluri tipice pentru zona joasă a Câmpiei Transilvaniei (cernisolurile, protisoluri și gleisoluri ale extremităților sitului în contact cu lunca) cât și antrisoluri caracteristice versanților degradați prin procese erozionale actuale. În clasa protisoluri (PRO), condiționate de topografia terenurilor, regăsim tipuri de soluri aflate în stadiu incipient de formare și anume aluviosolurile. Aluviosolurile sunt caracteristice extremității nordice a sitului, ocupă doar 11,37 ha, la limita cu
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
eroziune accelerată sau decopertate, la suprafață aflându-se resturi de orizont B sau C. În cadrul sitului se întâlnește doar antrosolul cu orizonturi minerale de suprafață foarte puternic transformate prin activități antropice cum ar fi suprapășunatul sau intervenții neconforme asupra versanților puternic înclinați și predispuși la eroziune liniară și areală. Ocupă o suprafață de 306,64 ha, cea mai mare suprafață din cadrul sitului, în partea mediană a acestuia. Cu o fertilitate mijlocie spre scăzută, antrosolurile au fost acoperite cu plantații de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
observa cum distribuția tipurilor de sol este esențial determinată de condițiile morfoclimatice locale. Astfel, în arealul de luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă, solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate. Procesele erozionale actuale transformă în permanență stratul de sol în special pe
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
luncă, de terase și în cele cu declivitate redusă, solurile sunt evoluate, cu profile bine conturate. În schimb, tipurile de sol de pe versanți sunt mai puțin evoluate și au profile mai scurte decât pe vale și pe platouri. Pe versanții cu pante mari, denudația determină formarea unor soluri erodate sau trunchiate. Procesele erozionale actuale transformă în permanență stratul de sol în special pe porțiunile dezgolite de vegetația forestieră. ... 2.4. Clima Ariile naturale protejate se încadrează climatului temperat-continental moderat, fiind expuse
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
amintiți încadrează arealul analizat climatului temperat-continental moderat, cu ușoare nuanțe de excesivitate, regiunea fiind supusă în cea mai mare parte a anului unei circulații (advecții) predominant nord-vestice. Caracteristicile circulației atmosferice locale sunt deseori influențate de mișcarea descendentă a aerului pe versantul general estic al Munților Apuseni și de apariția proceselor foehnice. Aceste procese determină apariția unor diferențieri climatice față de zonele înconjurătoare: temperaturi mai ridicate, precipitații, umezeală relativă și nebulozitate mai scăzute. Specifice pentru areal sunt inversiunile de temperatură din timpul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
doi sau trei ani de zile. Pot exista cazuri, cu o frecvență foarte redusă, în care se pot isca vânturi care pentru scurt timp să atingă viteze mari (peste 25-40 m/s). Fragmentarea reliefului, altitudinea, panta, formele de relief și expoziția versanților imprimă diferențieri ale climei din regiunea studiată individualizând anumite topoclimate caracteristice. Topoclimatul spațiilor joase ale Culoarului Arieșului (zona de glacis și partea inferioară a fronutului de cuestă) are ca specific amplitudini termice mai ridicate comparativ cu spațiile interfluviale și inversiuni
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
care aerul rece este mai greu, rămânând captiv în spațiile joase din lunca Arieșului. Temperatura medie anuală este mai scăzută cu peste 1 °C față de spațiile joase ale Culoarului Arieșului, în conformitate cu legitățile gradientului termic vertical. Topoclimatul de versant cu expunere vestică este predominant în regiune ca urmare a localizării ariilor protejate pe versantul cu orientare V-SV a Coastei Lunii și este caracterizat printr-o insolație puternică și temperaturi mai ridicate comparativ cu spațiile plate, mai ales la nivelul
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
medie anuală este mai scăzută cu peste 1 °C față de spațiile joase ale Culoarului Arieșului, în conformitate cu legitățile gradientului termic vertical. Topoclimatul de versant cu expunere vestică este predominant în regiune ca urmare a localizării ariilor protejate pe versantul cu orientare V-SV a Coastei Lunii și este caracterizat printr-o insolație puternică și temperaturi mai ridicate comparativ cu spațiile plate, mai ales la nivelul substratului și în spațiile despădurite, aspect care favorizează instalarea de plante termo- xerofile. Umiditatea substratului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
prezență (spatial) Larg răspândit 3. Statutul de prezență (management) Natural 4. Suprafața tipului de habitat 44,37 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Mai 2019 - Iunie 2019 6. Distribuția tipului de habitat (descriere) Răspândit cândva pe toată suprafața versantului de tip front de cuestă însorit, ce alcătuiește majoritatea teritoriului rezervației, a fost fragmentat de către plantații forestiere dense cu specii alohtone iar în partea de sud a sitului o suprafață consistentă a fost distrusă complet. 7. Distribuția tipului de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
3. Statutul de prezență (management) Seminatural 4. Suprafața tipului de habitat 4,03 ha 5. Perioada de colectare a datelor din teren Mai 2019 - Iunie 2019 6. Distribuția tipului de habitat (descriere) Răspândit ca o bandă discontinuă la partea superioară a versantului abrupt de tip front de cuestă însorit, imediat sub muchia interfluvială. Supraviețuiește și în umbra lizierelor plantațiilor de Pinus nigra sau Larix decidua dar cu structura floristică grav afectată (poligoane notate pe hartă ca 40A0* Pn). 7. Distribuția tipului de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
au fost distruse prin convertire în terenuri agricole și pășuni intensive odată cu reformele agrare și colonizările masive ale Câmpiei Transilvaniei din 1856 și 1923. Populațiile rămase astăzi sunt practic resturi periferice ale vechii populații masive ce exista cândva pe versanții cu expoziție umbrită. 3. Statutul de prezență (temporal) () rezident 4. Statutul de prezență (spațial) () marginală 5. Statutul de prezență (management) () nativă 6. Abundență () rară 7. Perioada de colectare a datelor din teren Mai 2019 - Iunie 2019 8. Distribuția specie (interpretare
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
0.2 6. Chețani Drumuri 996 0.28 0.04 Total Chețani 91.79 14 TOTAL ANP 682.9 100 Cea mai extinsă categorie este cea reprezentată de suprafețele cu păduri și vegetație forestieră asociată, cum ar fi plantațiile antierozionale, care acoperă 289.99 ha. Ocupă versanții abrupți cu expoziție sud-vestică și partea median superioară a acestora, spre interfluviul din partea estică. Cele mai întinse suprafețe forestiere aparțin comunei Luna, 172.38 ha, apoi comunei Chețani 84.76 ha, în timp ce comunei Viișoara îi corespund 32.84 ha. Partea
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
sud-vestică și partea median superioară a acestora, spre interfluviul din partea estică. Cele mai întinse suprafețe forestiere aparțin comunei Luna, 172.38 ha, apoi comunei Chețani 84.76 ha, în timp ce comunei Viișoara îi corespund 32.84 ha. Partea median inferioară a versanților, precum și partea nordică a sitului o reprezintă suprafețele acoperite cu pășuni, supuse în parte suprapășunatului ovin, care dezechilibrează solurile și versanții. Din cele 213.16 ha, cele mai mari suprafețe corespund comunei Viișoara 142.68 ha, iar comunei Luna 65.08 ha
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
apoi comunei Chețani 84.76 ha, în timp ce comunei Viișoara îi corespund 32.84 ha. Partea median inferioară a versanților, precum și partea nordică a sitului o reprezintă suprafețele acoperite cu pășuni, supuse în parte suprapășunatului ovin, care dezechilibrează solurile și versanții. Din cele 213.16 ha, cele mai mari suprafețe corespund comunei Viișoara 142.68 ha, iar comunei Luna 65.08 ha. Arbuștii și perdelele antierozionale însumează 147.49 ha, cu cele mai mari suprafețe aparținând comunei Luna - 83.98 ha, apoi comunei Viișoara, cu 62.288
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
o suprafață de 20.64 ha. Așa cum este de așteptat, peste 50% din teritoriul său, 10.91 ha, este ocupat de arbuști, urmat îndeaproape de porțiuni semnificative de pășuni (sau terenuri asociate acestora), în diferite stadii de degradare, datorită factorilor geomorfologici - versant puternic înclinat susceptibil la eroziunea de versant areală și liniară, dar și solurilor erodate și fragile corespunzătoare acestor versanți. Acestora li se adaugă expoziția însorită care amplifică pretabilitatea la eroziune. UAT Luna are suprafața cea mai mare din cadrul sitului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
este de așteptat, peste 50% din teritoriul său, 10.91 ha, este ocupat de arbuști, urmat îndeaproape de porțiuni semnificative de pășuni (sau terenuri asociate acestora), în diferite stadii de degradare, datorită factorilor geomorfologici - versant puternic înclinat susceptibil la eroziunea de versant areală și liniară, dar și solurilor erodate și fragile corespunzătoare acestor versanți. Acestora li se adaugă expoziția însorită care amplifică pretabilitatea la eroziune. UAT Luna are suprafața cea mai mare din cadrul sitului, 336.68 ha, ceea ce reprezintă aproape 50%
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de arbuști, urmat îndeaproape de porțiuni semnificative de pășuni (sau terenuri asociate acestora), în diferite stadii de degradare, datorită factorilor geomorfologici - versant puternic înclinat susceptibil la eroziunea de versant areală și liniară, dar și solurilor erodate și fragile corespunzătoare acestor versanți. Acestora li se adaugă expoziția însorită care amplifică pretabilitatea la eroziune. UAT Luna are suprafața cea mai mare din cadrul sitului, 336.68 ha, ceea ce reprezintă aproape 50% din aria protejată. Aici întâlnim cea mai mare suprafață acoperită cu pădure
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
până pe culmea interfluvială. Următoarea categorie de folosință a terenului este asimilată arbuștilor și vegetației arbustive, cu aproape 84 ha. Arbuștii ocupă sectoarele marginale pădurilor și fac trecerea spre pășuni și terenurile arabile din bază. Pășunile ocupă treimea inferioară a versanților și au o suprafață de 65.08 ha și sunt urmate spre partea central sudică de terenuri arabile, cu 12.43 ha. Drumurile de exploatare agricolă sunt o continuare a celor din comuna Viișoara și însoțesc bazal situl și glacisul acestuia. În
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
de P. bavius hungarica din cadrul sitului ROSCI0040 Coasta Lunii și rezervației naturale Dealul cu Fluturi este un impact resimțit în prezent datorită extinderii plantațiilor de frasin și salcâm din sit. Salcâmul are în mod special capacitatea de a coloniza versanți cu alunecări de teren și sol descoperit. Specia gazdă a P. bavius hungarica, Salvia nutans, preferă și ea același tip de habitat. Astfel, întâlnim o competiție între aceste două specii pentru spațiu pe zona de abrupt a sitului. Fragmentarea habitatului
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
dată pe lună) pentru respectarea normelor legale. Prioritate: mare A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor 1.1.2 R Menținerea în stare favorabilă a habitatelor caracteristice speciei Crambe tataria. Deteriorarea habitatului din cauza extinderii circulației la limita sitului de la partea superioară a versantului. Populația actuală este situată la partea superioară a versantului, unde circulația antropică se intensifică. Evitarea fragmentării habitatului de pajiști de pratostepă prin crearea de drumuri alternative prin habitat. Prioritate: medie M02 Schimbarea condițiilor biotice 1.1.3 R Interzicerea culegerii indivizilor de
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]
-
A04.01.02 Pășunatul intensiv al oilor 1.1.2 R Menținerea în stare favorabilă a habitatelor caracteristice speciei Crambe tataria. Deteriorarea habitatului din cauza extinderii circulației la limita sitului de la partea superioară a versantului. Populația actuală este situată la partea superioară a versantului, unde circulația antropică se intensifică. Evitarea fragmentării habitatului de pajiști de pratostepă prin crearea de drumuri alternative prin habitat. Prioritate: medie M02 Schimbarea condițiilor biotice 1.1.3 R Interzicerea culegerii indivizilor de Crambe tataria. Se practică culegerea indivizilor, inclusiv cu rădăcini
PLANUL DE MANAGEMENT din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/297816]