1,976 matches
-
cerem toate acestea, o Tată, în Duhul Sfânt, cu Maria, prin Cristos Domnul nostru. Amin! Să încercăm să reflectăm asupra a ceea ce vrea să însemne cunoașterea voinței lui Dumnezeu în viața mea și să discernem chemarea. Facem aceasta plecând de la versetele 9-14 din capitolul 21 al Evangheliei după Ioan: „ Când au coborât pe uscat, au văzut un foc cu jar, peștișori puși deasupra și pâine. Isus le-a zis: Aduceți din peștișorii pe care i-ați prins acum! Atunci, Simon Petru
E Domnul!: aceasta este credinţa noastră by Carlo Maria Martini () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100981_a_102273]
-
un tămăduitor pentru trup și suflet, un vraci în sensul vechi al cuvântului. Așa cum vorbea Platon despre taumaturgii dacilor, care vindecau concomitent trupul și sufletul. O realitate istorică despre care, din nefericire, nu mai știm mare lucru. Înainte să cercetați versetele biblice despre boli și vindecarea lor, cum și când ați descoperit calea tămăduirii prin suflet? - Au contribuit două “conjuncturi favorabile”. La Spitalul de Urgență, unde am lucrat, am avut ocazia să îngrijesc mulți bolnavi în stare gravă, din cauza reacțiilor adverse
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de Aur se ruga cum mă rog eu astăzi, și că eu mă rog astăzi, cum se ruga Sfântul Ioan Gură de Aur în secolul IV”. Într-o astfel de situație am început să studiez Sfânta Scriptură pentru a extrage versetele cu temă medicală. Aceste versete mi-au devenit ulterior un dascăl perfect. - Veniți dintr-o familie de țărani credincioși, care au avut de suferit din cauza trăirilor lor sufletești. Există vreo întâmplare din copilărie, care să vă fi marcat calea dreaptă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
mă rog eu astăzi, și că eu mă rog astăzi, cum se ruga Sfântul Ioan Gură de Aur în secolul IV”. Într-o astfel de situație am început să studiez Sfânta Scriptură pentru a extrage versetele cu temă medicală. Aceste versete mi-au devenit ulterior un dascăl perfect. - Veniți dintr-o familie de țărani credincioși, care au avut de suferit din cauza trăirilor lor sufletești. Există vreo întâmplare din copilărie, care să vă fi marcat calea dreaptă de mai târziu? Sfânta Tradiție
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
suitelor de fraze la fel cum partiturile le fixează pe cele ale sunetelor și suitelor de sunete. Într-o biserică, preotul și credincioșii, chiar și cînd nu cîntă, citesc cu glas tare sau în șoaptă, urmînd o anumită ordine a versetelor, a frazelor și a fragmentelor de fraze care sînt precum întrebările și răspunsurile. La teatru, actorii își interpretează rolul ca și muzicienii partiturile: au trebuit să le învețe pe de rost cu ajutorul textului tipărit; dacă nu au sub ochi cuvintele
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
și care se situează la limita dintre umanitate și transcendență (cf. aluziei la "Marea Iarnă" și la "Sfârșitul lumii": omul josnic este cel care nu trăiește în obsesia acestei teribile limite). Mulțimea de paragrafe apropie textul de un decupaj în versete, în unități de rostire. Prin urmare, cât privește decupajele textuale, Mérimée și Bloy au păreri diferite. Acolo unde primul acceptă convențiile narative, al doilea amenință fără încetare că va zdrobi decupările romanești convenționale sub presiunea unei vociferări care va institui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
făcut această neasemuită onoare și din tot sufletul rostesc, strigând cu lacrimi, ca la Marcu 9,24: "Cred, Doamne! Ajută necredinței mele"". Este citatul scripturistic pe care Steinhardt îl consideră cel mai zguduitor din Evanghelii. De altfel, el așază acest verset din Evanghelia după Marcu înaintea creației sale fundamentale, Jurnalul fericirii, în care problemele majore care-l frământă pe Steinhardt, devenite adevărate teme, sunt aceleași pe care le-am întâlnit și în eseistica sa: libertatea, credința, curajul, paradoxul. Cât despre eseul
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
îmbrăcat în zdrențe, dansam de bucurie în fiecare noapte". E o bucurie rituală, care, mărturisește pastorul, i-a adus aminte de cuvintele lui Iisus din Predica de pe Munte, de ceea ce Biserica numește Fericiri, cuprinse în Evanghelia după Matei, cap. 5, versetele 1-12. De altfel, Wurmbrand crede că "ceea ce suferim noi poate fi de folos generațiilor viitoare". Iată o adevărată asumare etică a suferinței, după modelul suprem, Iisus care "a îndurat chinul știind că acesta avea să salveze omenirea". Așadar, indiferent că
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
peisajului respectiv. Da, e un apanaj al convertitului, îl găsim și în zilele noastre, spre exemplu, la Maica Ecaterina (Monica Fermo): tot o evreică venită la creștinism. A.S.: Jurnalul se deschide cu acel citat din Evanghelia după Marcu, capitolul 9, versetul 24: "Cred Doamne, ajută necredinței mele". Steinhardt mărturisește că acest verset stă deasupra oricărui alt citat scripturistic... R.D.M.: Neîndoielnic. Pot subscrie integral la această afirmație, pentru că e cea mai complexă și paradoxală afirmație evanghelică. În primul rând, ea vine să
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
în zilele noastre, spre exemplu, la Maica Ecaterina (Monica Fermo): tot o evreică venită la creștinism. A.S.: Jurnalul se deschide cu acel citat din Evanghelia după Marcu, capitolul 9, versetul 24: "Cred Doamne, ajută necredinței mele". Steinhardt mărturisește că acest verset stă deasupra oricărui alt citat scripturistic... R.D.M.: Neîndoielnic. Pot subscrie integral la această afirmație, pentru că e cea mai complexă și paradoxală afirmație evanghelică. În primul rând, ea vine să demonteze o iluzie, foarte trainică adesea, în privința credinței. Pentru multă lume
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
peisajului ce vin totuși dinspre suprarealism: "tăcerile svâcnind ca niște inimi speriate (...)/ rod aburul rece de moarte/ al craniilor - eu trec mai departe"142. Pe aceeași pagină, se găsește Epilog de Mihnea Gheorghiu, un text în care se adoptă formula versetului, notațiile sunt lapidare, formând definiții eliptice, trunchiate, ce amintesc iarăși de poemele de avangardă. Apare aici aceeași sugestie ca și în textul Elenei Diaconu, a unei posibile evadări dintr-un univers claustrant: Se pregătește undeva o ardere violentă, cu chipuri
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
se estompează mai târziu. Poezia devine curgere, alunecare, imaginile se încheagă sub ochii cititorului, există aici o metamorfozare continuă în genul în care se înlănțuie imaginile fantasmatice sau cele ale visului (Alchimie). Atunci când poemul capătă ceva din tonalitatea incantatorie a versetelor din Cântarea Cântărilor, aura de mister în care figura invocată se învăluie, este potențată de recurgerea la un "tu" indefinit, așa cum se întâmplă în poemul amintit. Iubirea/iubita este recipientul magic în care sufletul se preschimbă. și într-un astfel
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
neputincios: „O, fiul meu Avesalom, Avesalom, fiul meu! Mai bine muream eu în locul tău! Avesalom, Avesalom, fiul meu!”7) Din toate aceste scene sfîșietoare, lui Bacovia i-a rămas vie în minte cea cu Avesalom atîrnînd de crengile copacilor. în versetele biblice care o descriu nu-i notat nici un gest, nici o vorbă de-a acestuia. Avesalom e înfățișat ca o țintă mută; nu se zbate, nu strigă. Bacovia și l imaginează „gemînd”8), nu singur, ci multiplicat, chemîndu-l să-l elibereze
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
un text comun”), „galantar” („De orbitoare galantare/De diamant, și de rubin” - „Și ninge...”), „perdea” („De la fereastra ninsă, cu finele perdele” - „Dormitînd”), „pianole”, „pudră”, „salon”, „safir”, „scump” („Obiecte scumpe/ Așezate la locul lor...” - „Din explorări”), „tablouri” („Frumoase rame de tablouri” („Verset divalgat”), „vitrină” („Amurgul licărește pe-orașul de vitrine-” - „Note de toamnă”) etc. Un lucru ar mai fi de observat: voluptatea cu care Bacovia percepe tot ceea ce e „fin” și „teza” sa că „luxul” e un atribut al orașului. Curiozități financiare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 1). „Tu ai murit...” 1. Textul a fost publicat în ,,Cele trei Crișuri”, nr. 7, 1924, p. 104-107. 2. V. „O epocă nouă”, în ,,Freamătul”, nr. 4-5, 1912, p. 98-100. 3. Ibidem. „Și vremi, vremi au trecut” 1) 1. „Verset divagat”, în Opere, p. 308. 2. Vezi „Mesajul Regal” din 3 aprilie 1900, în „Monitorul Oficial”, nr. 3, 4/17 aprilie 1900, p. 97. 3. „Corespondență”, în Opere complete, Ediție coordonată de Ion Popescu-Puțuri și Ștefan Voitec, Ed. Politică, 1983
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Pictorii romîni nu par atrași de scenele de bal și de cabaret, precum Renoir, Van Gogh, Toulouse Lautrec, Gustav Klimt, Degas. Subiectul la care rămîn e hora. 12. „Dintr-un text comun”, op. cit., p. 334. într-una din postumele sale, „Verset slav”, figurează și cuvîntul „tango”. 13. „Bucăți de noapte”, loc. cit., p. 321. 14. „Dormitînd”, op. cit., p. 78. Ca unul care le frecventează rar, Bacovia reține partea fascinantă a balurilor, nu cea obositoare, de bîlci sau de iad, falsă, cum
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
acestuia, Octavian Mareș (autor a 12 cărticele de haikuuri), mi-a precizat, însă, că director al Școlii de Meserii a fost Enache Teodorescu, iar tatăl său - directorul Școlii Generale. Despre plopi 1. Op. cit., p. 477. în Biblia din 1975, același verset e tradus astfel: „Sădi-voi în pustiu: cedri, salcîmi, mirți și măslini și în locurile neumblate: chiparoși, platani și ienuperi laolaltă”. (p. 708) Cum se vede, din enumerare lipsește plopul. 2. Ienăchiță Văcărescu, în Poeții Văcărești, Versuri alese, ediția cit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
p. 86. 7. Ion Minulescu, „Celei care minte”, în Versuri, Antologie de Gabriela Omat, Ed. Minerva, 1975, p. 70. 8. „Dialog de iarnă”, în Opere, p. 119. 9. Op. cit., p. 54. 10. Ibidem, p. 169. 11. Ibidem, p. 187. 12. „Verset fantast”, op. cit., p. 298. La Arghezi: „Infinit! Infinit! Adună-ți bolțile deodată/ în vuiet prelungit./ Demonic Infinit!/ Descinde-n mine cum descind/ Tenebrele în schit” etc. (Versuri, ediția cit., p. 105-106) Scriitor 1. Opere alese, 2, ediția cit., p. 212
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
de demnitate. Cerînd să fie „lăsat în secret”, uitat, Bacovia nu cere totuși nici un fel de îngăduință pentru sine. El știe că mai curînd cei care se afișează au ceva de ascuns ori de îndreptat în viața lor. Stanțe și versete e jurnalul unei lungi inactivități, în care totuși ceva se petrece: o decantare a impresiilor din realitatea imediată și, mai ales, a amintirilor despre trecutul îndepărtat. Toate cad lent, ca într-o desfrunzire de arbori sau ca într-o ninsoare
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
scrisă de către Evanghelistul Luca, unde avem de-a face cu cea mai importantă formă de filantropie din istoria omenirii. Aceste locuri se găsesc la capitolele 2 și 4 din Faptele Apostolilor. Să vedem cele relatate mai întâi la capitolul 2, versetele 38 până la 47: "Iar Petru a zis către ei: Pocăiți-vă și să se boteze fiecare dintre voi în numele lui Iisus Hristos, spre iertarea păcatelor voastre, și veți primi darul Duhului Sfânt. Căci vouă vă este dată făgăduința și copiilor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
întru curăția inimii. Lăudând pe Dumnezeu și având har la tot poporul. Iar Domnul adăuga zilnic Bisericii pe cei ce se mântuiau". (Fapte 2, 38-47)3 Același lucru se repetă, nu în totalitate, și în capitolul 4 din Faptele Apostolilor, versetele 32-37. Să vedem și aici care este îndemnul: Iar inima și sufletul mulțimii celor ce au crezut erau una și nici unul nu zicea că este al său ceva din averea sa, ci toate le erau de obște. Și cu mare
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
Mihail Sadoveanu, dar și Ioan Lucrețiu Patrașcanu, profesorii Mihai Ralea și Constantin Fedeleș, ultimii trei socotiți tot ieșeni deși nu erau de acolo. „Rugul Aprins”, spune Florentin Popescu în cartea citată, nu a însemnat decât interpretarea de către cugetători a unor versete biblice referitoare la Ieșirea, a doua carte a lui Moise, către „Rugul Aprins”, văzut ca o poartă către veșnicie...(p. 263). În știință, paleobotanica biblică, aflu din ceea ce se spune într-o carte - Daniel Stein, traducător, autor Ludmila Ulițkaia, Editura
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
citeam excepțiile despre care el nici nu auzise măcar. El nu știa Biblia, nu știa nimic altceva decât limba. Eu vorbeam, el nu înțelegea nimic; și nici eu nu înțelegeam ce vrea el. „Păi, dom’ profesor, eu am citit ebraica, versetul ăsta e scris așa”, spuneam eu, iar el nici măcar nu auzise de acel verset. Și așa am studiat trei luni, tot mai serios, dar fără spor. Și atunci am înțeles că-mi pierd timpul. S.A.: Că voi doi erați în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
știa nimic altceva decât limba. Eu vorbeam, el nu înțelegea nimic; și nici eu nu înțelegeam ce vrea el. „Păi, dom’ profesor, eu am citit ebraica, versetul ăsta e scris așa”, spuneam eu, iar el nici măcar nu auzise de acel verset. Și așa am studiat trei luni, tot mai serios, dar fără spor. Și atunci am înțeles că-mi pierd timpul. S.A.: Că voi doi erați în lumi diferite: tu erai în limba Bibliei și a culturii, Hochsprache; el era în
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2006_a_3331]
-
împreună. „Reconstituirea“ e la mii de ani-lumină. Supraviețuitorul. Regia: Sergiu Nicolaescu. Scenariul: Sergiu Nicolaescu și Adina Mutăr. Cu: Sergiu Nicolaescu, Petr Falc, Cristi Iacob, Vladimir Găitan, Jean Constantin, Ion Rițiu, Ileana Lazariuc, Lucian Viziru Cum ar fi reacționat Stalin la Versetele satanice? (II) Vasile Ernu De-abia acum reușesc să-ți răspund, când tu ai scăpat de sunetele pikamerelor electorale și alergi zglobiu prin Târgul de Carte de la Londra. Sper să cumperi toate copyright-urile pe care ți le dorești, iar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]