1,500 matches
-
mediastinul antero-superior, unde pot apare prin descensul unei formațiuni cervicale (hygroma cysti). Calea de abord pentru ablația chirurgicală este în funcție de topografie, în majoritate - sternotomia sau cervico-sternotomia. Ductul toracic Principalul colector limfatic - ductul toracic ia naștere din cisterna chyli, la nivelul vertebrelor L1-L2. Are un traiect ascendent, pătrunzând în mediastin prin hiatusul aortic, plasându-se posterior de artera aortă. Urcă în torace pe flancul drept al coloanei dorsale, între vena azygos și aorta ascendentă, posterior de esofag. La nivelul vertebral T5-T6, făcând
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
vena bronșică dreaptă (în crosa venei azygos), venele hemiazygos și hemiazygos accesorie. Vena hemiazygos Vena hemiazygos se formează prin unirea venei lombare ascendente și subcostale din partea stângă, după care se plasează pe fața antero-laterală stângă a coloanei vertebrale până la nivelul vertebrei T7. Aici își schimbă direcția către medial, trecând anterior de coloana vertebrală și posterior de aorta ascendentă și ductul toracic, pentru a se vărsa în vena azygos. Colectează sângele venos din spațiile intercostale stângi VII-XI. Din oricare strat al vaselor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
hiatusul esofagian. Esofagul toracic are o lungime de aproximativ 20 cm; topografic a fost împărțit în trei segmente: superior, mediu și inferior, sau mai practic în două segmente: esofagul retrotraheal și esofagul subcarenal [6, 18]. Segmentul retrotraheal se întinde de la vertebra T1 până la bifurcația traheei, având raporturi posterioare cu coloana vertebrală, anterior cu porțiunea membranoasă a traheei și bronșia primitivă stângă, lateral dreapta cu pleura mediastinală și crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
anterior cu porțiunea membranoasă a traheei și bronșia primitivă stângă, lateral dreapta cu pleura mediastinală și crosa venei azygos, iar lateral stângă cu artera subclavie, canalul toracic și pleura mediastinală. Sub carenă, esofagul păstrează raportul cu coloana vertebrală până la nivelul vertebrei T6, de unde se deplasează către anterior pentru a intra în hiatusul esofagian, anterior de aortă. Ventral vine în raport cu pericardul, respectiv cu atriul stâng; pe partea dreaptă se află ductul toracic, până la T6, când trece posterior de esofag pentru a se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
cale este cea retrofaringiană fiind situată între esofag și coloana vertebrală, fiind numită și spațiul retrovisceral sau prevertebral. Acest spațiu este delimitat anterior de fascia prevertebrală care se întinde de la baza craniului până la extermitatea inferioară a mușchiului lung al gâtului (vertebra T3). De la nivelul T1, unde fascia alară fuzionează cu mușchiul constictor inferior al faringelui, este delimitat așa-numitul „danger space” (situat retrofaringian, între fascia alară și fascia prevertebrală) [24]. Este patent până la diafragm, permițând extensia proceselor septice până la acest nivel
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
mai expuși sunt bătrânii, diabeticii și obezii (> 20% din greutatea corporală). Un alt grup cu risc crescut este reprezentat de bolnavii cu transplant cardiac, pulmonar sau cord-pulmon, datorită imunosupresiei indusă postoperator. Intervențile chirurgicale în sfera capului și gâtului (mari vase, vertebre), se pot complica cu mediastinite procesul infecțios fiind propagat perifascial și prin spațiile delimitate de fasciile cervicale. Pe aceleași căi se propagă spre mediastin și un alt grup important de afecțiuni: infecțiile din sfera orofaringină, focare odontogenice și focare cervicale
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
de afecțiuni: infecțiile din sfera orofaringină, focare odontogenice și focare cervicale. Mai rar mediastinitele acute pot reprezenta extensia unor procese infecțioase adiacente mediastinului. Acestea pot proveni de la nivelul: plămânului (pneumonia, abces pulmonar), pleurei (empiem pleural), peretelui toracic (articulația sternoclaviculară, coaste), vertebrelor, marilor vase. Mediastinitele pot fi rezultatul extensiei unor boli granulomatoase sau a unor adenopatii mediastinale supurate. Foarte rar pot fi expresia unor metastaze septice sau a extensiei unor focare subfrenice sau retroperitoneale. Germenii implicați sunt în mare măsură dependenți de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
abord: transcervical, prin toracotomie, prin strenotomie mediană și abord transtoracic subxifoidian sau prin incizie Clamshell. Calea de abord este aleasă în funcție de stadiul și topografia procesului infecțios. Dacă leziunile sunt localizate deasupra carenei (anterior) și deasupra celei de-a IV-a vertebre (posterior), abordul este strict transcervical. Se practică o incizie largă anterior și de-a lungul mușchiului sternocleidomastoidian (unilateral sau bilateral). Avantajul este dat de caracterul mai puțin invaziv, dar este imposibilă explorarea tuturor regiunilor din mediastin. Drenajul se face cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
regiunilor din mediastin. Drenajul se face cu laniere, nu cu tuburi, din cauza pericolului de hemoragie prin lezarea vaselor mari mediastinale. Se observă bulele de gaz la nivel cervical precum și aspectul tipic al mediastinului. Dacă leziunile s-au extins inferior de vertebra T4, în compartimentul visceral, este necesară și asocierea unei toracotomii. Aceasta permite accesul la toate structurile mediastinale, fiind posibilă o debridare completă. De asemenea permite accesul la nivelul pericardului și pleurei, acest abord, făcând posibilă și decorticarea pleuropulmonară. Sunt autori
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92113_a_92608]
-
privind: - grosimea peretelui ventricular stâng, - calcificarea și permeabilitatea coronarelor, - prezența unei afecțiuni pericardice ca și a lichidului pericardic, - dimensiunile peretelui aortic, - conținutul aortic, inclusiv trombi sau fald de disecție, - permeabilitatea ramurilor colaterale, - afectarea structurilor osoase, mai ales a sternului sau vertebrelor, - extensia în raport cu procedeele de reparare necesare (fig. 15.5), - poziția, afectarea și dimensiunea vaselor mari, - raportul unui anevrism cu arterele renale, în special pentru anevrismele juxtarenale, - dimensiunea și prezența unui tromb în arterele iliace, - evidențierea unei fistule aorto-venoase prin apariția
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
mai fiind necesar a fi mobilizată sau clampată și adesea, mai ales în cazul anevrismelor de aortă toracică descendentă, nu va fi necesară decât o singură anastomoză distală. De câte ori e posibil se reatașează arterele segmentare intercostale și lombare de la nivelul vertebrelor de la T7 la L2 pentru a restabili fluxul sanguin la măduvă atât prin artera Adamkiewicz cât și prin arterele radiculare spinale toracice mai înalte [82]. Tehnica operatorie pentru timpul doi al procedeului este aceeași ca în cazul reparării standard a
Tratat de chirurgie vol. VII by HORAŢIU MOLDOVAN, ALEXANDRU VASILESCU, VIOREL POP () [Corola-publishinghouse/Science/92077_a_92572]
-
o poziție perpendiculară față de coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
coloana vertebrală. Pe linia medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
medio-dorsală a cutiei craniene, la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
la locul de unire a parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
parietalelor, se găsește o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
o ridicătură - creasta sagitală, iar pe marginile externe ale regiunii occipitale se găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
găseștecreasta occipitală. Coloana vertebrală: Este formată din: 7 vertebre cervicale, 11 - 12 vertebre dorsale, 5 - 7 vertebre lombare, 3 - 4 vertebre sacrale și până la 15 vertebre codale. Unele vertebre cervicale și dorsale se pot suda asigurând rigiditatea coloanei vertebrale, iar vertebrele lombare, sacrale și unele codale se sudează formând osul sacral. Cutia toracică: Este mult lărgită în partea posterioară, prezintă sternul alcătuit din mai multe segmente: manubrium, mezostern, apofiză xifoidă și prevăzut cu o creastă mediană ce amintește de carena de la
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
ales la nivelul celor posteriori, înregistrându-se variații de potențial ca răspuns la emisiunile sonore scurte. Cerebelul capătă o dezvoltare mare, alcătuit fiind din vermis și emisferele cerebeloase. Măduva spinării este scurtă la unele microchiroptere și nu depășeșete în lungime vertebra a 7-a dorsală. 1.2.7. Organele de simț Simțul tactil este deservit de vibrizele faciale și tarsiene, de perii senzitivi de pe membrana alară sau de pe pavilioanele urechilor. Mirosul pare să fie subtil la Megachiroptere față de cel de la Microchiroptere
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
mărime dar marginile sunt rotunjite. Absolut toți indivizii au tragusul bine dezvoltat. Coada subțire, constituie mai mult din jumătatea trunchiului. În cele mai dese cazuri este în întregime concrescută cu uropatagiul însă în unele cazuri terminația cozii (ultimele 1 - 2 vertebre caudale) este liberă. În stare relaxată se răsucește ventral. Blana, de obicei deasă, poate fi de lungime diferită. Colorația este foarte variată: aproape albă, roșcat aprins, neagră, uneori cu pete albicioase. Partea ventrală este mai deschisă la culoare. Culoarea părului
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
4.abcese intraabdominale, dilatații toxice, perforații Rezecții minime CANCERUL COLORECTAL Definiție: Cancerul colorectal definește tumorile maligne care au ca origine mucoasa colonului. Cancerul colonic este cel identificat la mai mult de 15 cm de marginea anală la rectosigmoidoscopie, sau deasupra vertebrei 3 sacrate; cancerul rectal este cel situat sub acest nivel. EPIDEMIOLOGIE Cancerul colo-rectal (CCR) reprezintă a patra localizare a cancerului în lume și a treia în Statele Unite ale Americii; este a doua cauză de mortalitate prin cancer în țările dezvoltate
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
observa o tendință crescută la sângerare (echimoze, hematoame); - deficitul de vitamină E este simptomatic mai ales la copii prin slăbiciune musculară, ataxie cerebeloasă, neuropatie; - deficitul de vitamină D conduce la osteodistrofie hepatică (osteomalacie, osteoporoză), manifestată prin dureri osoase, fracturi, colabarea vertebrelor, pierdere în înălțime, osteoartropatie dureroasă localizată la glezne și pumni. - Modificări în metabolismul cuprului: cuprul este eliminat prin bilă în proporție de 80% și ca urmare în colestază crește cupremia cu depunere în țesuturi la un nivel comparabil cu cel
Note de curs GASTROENTEROLOGIE by Carol STANCIU Anca TRIFAN () [Corola-publishinghouse/Science/91858_a_93257]
-
invazia țesuturilor vecine, prin inoculare tuberculoasă progresivă, să ducă la apariția de abcese reci voluminoase, care se pot extinde departe de locul lor de origine. De exemplu, în cadrul morbului Pott poate exista un abces rece întins de la a XII-a vertebră dorsală până pe fața internă a coapsei, în triunghiul lui Scarpa, migrând pe teaca mușchiului psoas (fig. 7.1). Simptomatologie: Ca tip, vom descrie abcesul rece al țesutului celular subcutanat. Abcesul rece evoluează în două faze: o fază de cruditate și
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Conf. Dr. Nicolae Dănilă () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1186]
-
iron (Fe) and atherosclerosis study (FeAST): a pilot study of reduction of body iron stores in atherosclerotic peripheral vascular disease. Am Heart J 2000; 139: 337-345. CAPITOLUL 3 ANATOMIA ARTERELOR MEMBRULUI INFERIOR AORTA ABDOMINALA (aorta abdominalis) se divide la nivelul vertebrelor L4-L5 în ramurile sale terminale arterele iliace comune (a. iliaca communis) dreaptă și stângă, existând uneori și o a treia ramură (mult mai subțire) care continuă direcția aortei artera sacrată medie (a. sacralis mediana). Bifurcarea aortei nu este perfect simetrică
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]
-
celui transversal. Aparent punctul fix față de care se realizează această mișcare este la nivelul articulațiilor costovertebrale, dar se consideră că de fapt coastele sunt elementul dur, care formează un fel de mâner de găleată, articulându-se relativ mobil atât cu vertebrele cât și cu sternul. Mișcarea efectivă a coastelor atunci când mușchii intercostali externi se contractă depinde de stabilitatea relativă a coastelor adiacente. In mod particular coastele superioare sunt susținute de umeri, astfel încât contracția mușchilor intercostali externi tinde să crească volumul întregii
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]