1,974 matches
-
naștere sau la morga, loc recurent în literatura timpului) etc. [v.Hamon, 2001, p.195-196]. Corpul poate fi descris în învelișurile sale (piele, îmbrăcăminte, casa, spațiu social de rituri și ritualuri), care se influențează reciproc: mediul influențează și modelează corpul, vestimentația mulează corpul, obiceiurile formează și deformează corpul, parfumul corpului impregnează casă și haină etc. [ibidem, p.186-187]. Corpul este pus în scenă și dezvăluie multiplele excitații ale modernității: modă, jocul, succesiunea imaginilor și toate fantasmagoriile. Pariziana exploatează teatralitatea corpului său
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Muchembled, p.114], care implică mai multe piste de cercetare, prin care modă este considerată ca un semn al timpului, un cod social și cultural, o marcă individuală, un semn de artă, un limbaj sentimental [v.Barthes, Bondi, Haidberg, Favrichon]. Vestimentația evoluează în timp (fenomenul modei), se modifică în spațiu și se impregnează de senzații personale. Ea păstrează o semnificație neschimbată prin raportul față de altii (a părea), prin raportul față de altul (dorința), prin raportul față de sine (identitate) [v.Favrichon, p.8
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
toaletă sunt suficiente pentru a instrui cititorul asupra condiției sociale a personajului, epocii și vârstei sale. Nimic nu diferențiază mai superficial și persistent clasele și sexele 389 decât toaletă; cea din secolul al XIX-lea le diferenția destul de puternic. Niciodată vestimentația nu a fost utilizată mai mult decât în perioada cercetată pentru a ilustra conformitatea sau subversiunea [v.Higonnet, 2002, p.344]. Filosofii și moraliștii au văzut în modă distincția pe care aceasta o aduce între être și paraître. "Ea produce
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
la garderobe, grande chambre tendue de vieille perșe, était simplement entourée de hautes armoires en bois de roșe, où se trouvait pendue l'armée des robes" [Zola, La Сurée, p.247]. Ele sunt asemuite unei armate, sugerându-se ideea că vestimentația este o armă de seducție. Între 1880 și 1890 modă s-a schimbat mult, abandonând mașinăria complicată și sofisticată pentru o siluetă mai naturală, care nu mai este sculptata de haină, ci haină este ajustata la corp. Cu cât mai
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
faille. Alors, leș dames qui se trouvaient là parurent seulement apercevoir la robe. Oh! délicieuse, vraiment délicieuse! Elle sortait de chez Worms" [Zola, Une page d'amour, p.235-236]. Niciodată femeile franceze n-au avut un cult mai mare al vestimentației. "Leș conciliabules se tenaient dans le salon bouton d'or. On y passa des après-midi entiers à arrêter la forme d'une jupe. Worms fut convoqué plusieurs fois" [Zola, La Сurée, p.340]. Referințele la haute couture sunt numeroase. Saccard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
réjouit"[apud Chevalier, p.356]. 100 Cum arată în monografia Portretul literar Silviu Angelescu [1985, p.39-40], portretul este o figură ce conjuga prozopografia (termen desemnând în retorica clasică portretul fizic al personajului), care include descrierea corpului, figurii, semnelor particulare, vestimentației, podoabelor, trăsăturilor dinamice, cu etopeea (termen desemnând în retorica clasică portretul moral) spiritul superficial/profund, cultivat/necultivat, ironic/tolerant, aspect mobil/inert, particularitățile (comportamentale, de limbaj sau atitudine), curajul/prudență/lașitatea, sobrietatea/liberalismul, sinceritatea/ipocrizia, viciile/virtuțile. Într-o apariție
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
avec le bouț de son pied sur un coussin, tranquille comme une œuvre d'art de délicatesse" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]. 111 La fel ca în cazul omologului său masculin dandy-ul -, impresionează "felul în care creeaza o vestimentație, un interior, un machiaj, o cină festivă sau un dejun frugal, o conversatie, un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
suferi de vreo boală, dimpotrivă, este perfect sănătos și duce o viață absolut normală, fără excese alimentare sau bahice. Singurul lui viciu este fumatul, dar obiceiul este generalizat la nivelul Întregului sat, iar partenerul lui În ale fumatului, este Cocoșilă. Vestimentația personajului este tot clasică. Poartă o pereche de pantaloni, de cele mai multe ori cârpiți În genunchi, fără culoare că soarele anulează toate culorile și ele devin cenușii. O pereche de bocanci, reparați din când În când de Traian Pisică, amintește că
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la vârste destul de tinere. Femeia ocupă un loc important în societate, acest lucru realizându-se încă de la 1906, când primește drept de vot. George Radu o caracterizează drept "energică și robustă"255, ea asumându-și munci cu adevărat grele. În ceea ce privește vestimentația, ele sunt caracterizate printr-o eleganță sobră, dar lejeră. Datorită stilului de viață, finlandezii sunt niște oameni sănătoși, acestui lucru adăugându-i-se și sauna, nelipsită din fiecare casă și având chiar scop terapeutic. Un alt aspect important pentru finlandezi
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
și alte organizații cu caracter democratic. În ceea ce privește politica externă, Horia Stancu insistă asupra relațiilor strânse cu Uniunea Sovietică și a tratatelor care s-au semnat între cele două țări. Un alt aspect al vieții cotidiene care îi atrage atenția este vestimentația localnicilor pe care o găsește extrem de colorată, femeile purtând adesea pantaloni, în defavoarea fustelor și a rochiilor. Cât despre bărbați, remarcă faptul că sunt interesați de vestimentația din filmele americane, despre care nu ezită să spună că "influența acestora asupra tineretului
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cele două țări. Un alt aspect al vieții cotidiene care îi atrage atenția este vestimentația localnicilor pe care o găsește extrem de colorată, femeile purtând adesea pantaloni, în defavoarea fustelor și a rochiilor. Cât despre bărbați, remarcă faptul că sunt interesați de vestimentația din filmele americane, despre care nu ezită să spună că "influența acestora asupra tineretului este destul de primejdioasă"262. Referitor la constituția lor, remarcăm două tipuri fizice: "baltic - înalt, subțire, blond; celălalt - finez - cu ochii mari oblici și uneori cu pomeți
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de afaceri au mult de învățat de la Madonna - brandul perfect, care este permanent prezent pe piață în varianta nouă și optimizată. Și mai ales dacă intuiești spre ce direcție se îndreaptă lumea, astfel încât să o convingi să te copie de la vestimentație până la atitudini politice ai cu siguranță un produs de succes. „Actorii sunt instrumente până la urmă, bune sau rele“ Adriana Gheorghe Institutul Cultural Român a organizat pe 20 martie o seară dedicată regizorului „devenit celebru pe Internet“, născut la Chișinău și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
au condus către apariția și dezvoltarea domeniului de cercetare a comunicării nonverbale. Comunicarea prin intermediul mimicii și gesticii (kinezica), prin intermediul privirii (oculezica), prin intermediul percepției și utilizării spațiului de către oameni (proxemica), prin intermediul atingerii umane (haptica), prin intermediul percepției și utilizării timpului (cronemica), prin intermediul vestimentației și accesoriilor etc. reprezintă domeniul vast de studiu al comunicării nonverbale. Pentru cei mai mulți oameni, termenul limbajul trupului sau limbajul corpului rămâne mult mai familiar și utilizat decât comunicarea nonverbală. Delimitarea semnificației Corp/Trup este clarificată de Constantin Enăchescu în analiza
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este pus în scenă ca un ,,corp deschis", ca un vas spațial în mișcare, transformându-se în spectacol, în imagine, în ,,look" care trebuie să atragă necondiționat. Ieșind din umbră, corpul devine model și idol în ,,nuditatea" și ,,masca" sa. Vestimentația mulează corpul, îl descoperă cât mai mult privitorilor, ilustrând la tot pasul influența uriașă a mediului social și a modei asupra ,,învelișurilor" sale. Pe de o parte, observăm purtarea vestimentației de calitate, care să ofere confort, protecție și rafinament, iar
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
corpul devine model și idol în ,,nuditatea" și ,,masca" sa. Vestimentația mulează corpul, îl descoperă cât mai mult privitorilor, ilustrând la tot pasul influența uriașă a mediului social și a modei asupra ,,învelișurilor" sale. Pe de o parte, observăm purtarea vestimentației de calitate, care să ofere confort, protecție și rafinament, iar pe de altă parte, iese la iveală stilul vestimentar neglijent, incomod, ispititor, chiar degradant (rochii transparente, pantaloni cu talie foarte joasă, decolteuri foarte adânci, bluze deasupra taliei, pantofi cu tocuri
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
observatorilor, unele persoane de gen feminin pot fi etichetate cu ușurință ca fiind altceva decât sunt în realitate și tratate nepotrivit așteptărilor, valorilor și dorințelor proprii. În acest context al supradimensionării atractivității sexuale, predomină din ce în ce mai mult gesturile legate de aranjarea vestimentației, fluturarea genelor, scuturarea părului, atingerea accesoriilor (așezarea mărgelelor, învârtirea inelelor pe degete, rearanjarea ochelarilor de soare), mersul deformat de încălțămintea incomodă, invadarea cu ușurință a spațiului intim al interlocutorului, contactul mai intens al privirilor, toate acestea cu intenția de a
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ca fiecare persoană să-și descopere propriul model și să nu se încadreze în niciun tipar, oricât de admirat și ideal ar părea, și, dacă s-ar putea, să se manifeste în toate expresiile (mers, ținuta corpului, mimică și gestică, vestimentație, inflexiuni ale vocii etc.) cu rafinament. O sinteză a principalelor teme din domeniul comunicării nonverbale o realizează DePaulo și Friedman (1998)20 pentru a ilustra influența rezultatelor cercetărilor asupra dezvoltării psihologiei contemporane: • perceperea persoanei și judecarea personalității acesteia pe baza
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
sociale concrete și disimulării prin utilizarea canalului ascuns al comunicării. Această preocupare a fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine, cum o numește Goffman, este o punere în scenă mai ales a ținutei, mersului, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc., creând ,,masca" sau ,,regia teatrală corporală" a seducătorului, intelectualului, ludicului, profesionistului, pragmaticului etc. Cum ,,managementul impresiei" (expresia facială, postura, mersul, accesoriile, îmbrăcămintea, limbajul corpului etc.) are în zilele noastre o importanță foarte mare în integrarea socială și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
în frământarea sau în dorința de a-și lua zborul. Intensitatea și rapiditatea mișcărilor este prezentă la cote maxime și în reprezentațiile de circ, definind comportamentul dinamic al acrobatului care fascinează publicul. Gesturile artistului, dublate uneori de sintagme verbale scurte, vestimentația și accesoriile pe care le poartă, jocul de sunet și de culoare, contribuie la oferirea unui spectacol al autocontrolului, determinării și voinței. Și în balet asistăm la o întrepătrundere a secvențelor de schimburi gesticulatorii ale mâinilor, brațelor și picioarelor, piruete
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere are legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o asupra auditoriului
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
este obosit sau bolnav, lăsarea pe spate în scaunul său pentru a sta mai comod, încrucișarea sau descrucișarea picioarelor pentru a-și schimba poziția corpului etc. Alte gesturi personale ale profesorului sunt legate de caracteristicile fizice sau de artefactele preferate (vestimentație, accesorii): purtarea ochelarilor, pălăriilor, mărgelelor, brățărilor, gulerelor strâmpte, puloverelor largi etc. Ele relevă o parte lăuntrică și permit trecerea de la universul interior la cel exterior. În funcție de cauza determinării gesturilor personale ale profesorului, delimităm: a) gesturi caracteristice normale, ca simptome ale
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Dar, este vorba de o spontaneitate calculată, gesturile expresive fiind minuțios pregătite și gândite dinainte de a intra în sala de clasă. Spectacolul persuadării pus în scenă de către profesor cu ajutorul gesturilor expresive este influențat de întreaga imagine, dar și de o vestimentație adecvată. Un profesor poate fi mai credibil și chiar simpatizat de elevi pentru că arată, se mișcă și gesticulează ca atare. Gesturile expresive au valoare atunci când sunt în concordanță cu tematica prezentată, cu natura relației cu elevii și cu indicii spațiali
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
ține! S-ar putea să o încaseze! 7. Erving Goffman (1959/2003) menționează preocuparea fiecărui actor social de a oferi o imagine valorizantă despre sine însuși, iar această imagine a Eului este o punere în scenă a ținutei, expresivității fizionomiei, vestimentației, accesoriilor, gesturilor etc. Creionați limbajul nonverbal al seducătorului, ludicului, profesionistului și pragmaticului. 8. Cercetarea comparativă a repertoriului gestual masculin și feminin relevă faptul că există gesturi specifice în funcție de variabila gen. Încadrați tipurile de gesturi în repertoriul potrivit și descoperiți explicațiile
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
explicațiile oferite de specialiști în legătură cu acest aspect: Tipuri de gesturi Repertoriul gestual masculin Repertoriul gestual feminin - gesturi de restrângere a teritoriului; - gesturi de ocupare a teritoriului; - gesturi de precizie și lovire; - gesturi de mângâiere și îmbrățișare; - gesturi de aranjare a vestimentației; - gesturi de manipulare a obiectelor sau accesoriilor; - contact vizual crescut; - contact vizual scăzut; - gesturi de întindere a mâinilor sau picioarelor; - gesturi de încrucișare a mâinilor sau picioarelor. 9. Identificați tipurile de gesturi care apar frecvent în următoarele forme ale comunicării
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
frecvent în următoarele forme ale comunicării gestuale: a) intrapersonale; b) interpersonale; c) în grup mic; d) publice. 10. În contextul social, relațiile dintre persoanele cu statute diferite sunt extrem de sugestive. Arătați cum se realizează comunicarea nonverbală a statutului ocupat prin intermediul: - vestimentației și accesoriilor; - atitudinii și posturii; - mimicii, gesticii și hapticii; - proxemicii. 11. Decodați ce sentiment exprimă fiecare persoană, din imaginile de mai jos, analizând mimica și gesturile (imagini preluate din Desmond Morris, 1994): 12. Din dorința de a interpreta complex și
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]