1,485 matches
-
Argumentând că elitele de partid, împreună cu grupurile de interese care le sunt asociate, au ignorat în mod repetat voința poporului pe mai toate subiectele importante, de la pedeapsa capitală, la chestiunea avortului sau la modificarea constituțională care ar da drept de veto Québecului, Partidul Reformei a promovat referendumurile, inițiativele cetățenești și procedurile votului de neîncredere. Aceste proceduri erau menite să pună la dispoziția cetățeanului mecanisme cu ajutorul cărora să-i poată face răspunzători (accountable) pe politicieni sau, atunci când situația devine prea frustrantă, să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
să înceteze diferendul pe seama energiei datorită negocierilor pe care UE le purta cu Republica Cehă, Haider a cerut ca instalația nucleară civilă, care se află aproape de granița cu Austria, să fie închisă. Dacă nu, FPÖ își va folosi dreptul de veto în privința admiterii Cehiei în UE. Pentru a mobiliza opinia publică, a fost demarată o inițiativă populară (împotriva voinței conducerii FPÖ), care în ianuarie 2002 a fost semnată de 914 973 de cetățeni (15,5% din electorat). ÖVP, care s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
moderată. Haosul a fost în momentul în care membrii FPÖ ai camerei superioare, Bundesrat (mobilizați și de această dată de Haider), nu au fost de acord nici cu legea reformei pensiilor, nici cu rezoluția de a nu avea drept de veto asupra legii reformei pensiilor. Astfel, acțiunea a fost paralizată pentru opt săptămâni. ÖVP era foc și pară pe partenerul de coaliție (Fallend, 2004a: 942-4; Luther, 2010: 96). Acest episod poate fi văzut ca o încercare a FPÖ de a câștiga
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
societății moderne pe alte fundamente teoretice și practice; 6) o altfel de filosofie politică și implicit o altfel de activitate politică la nivel global și național; 7) gânduri pentru o societate civilă transnațională, unde puterea civililor să aibă drept de veto în raport cu Politicul. În zilele noastre birocratizarea și tehnologizarea Umanului și, implicit, a Discursurilor sunt probleme deschise ale umanismului nostru. Foucault era un intelectual tehnologizat; un intelectual abstract și abscons, iar scrisul său "codificat" e un Document despre raporturile cunoaștere-putere (social-politică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
și proiectul prin acel An Essay on the History of Civil Society (1767). Istoria și structurările social-politice nu au nimic în comun cu vreun hazard biologic. Astfel că nu este deloc o întâmplare inexistența unor societăți civile cu drept de veto în fața Politikului. Trăim în societăți politice și politizate excesiv prin așa-numitele instituții "civice" (universitățile, centrele de cercetări, administrații, televiziuni etc.). Doctrinologia modernă este o formă intelectuală de religie laică. Posibil ca această religie intelectuală să fie și un substitut
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
2004). În interiorul statului se păstrează ordinea, chiar cu 619 Majoritatea puterii politice se află În mâinile guvernului, condus de către prim-ministru. Biroul președintelui din Singapore, care are În mod tradițional un rol ceremonial, i-au fost acordate unele puteri de veto În anumite decizii cheie precum folosirea rezervei naționale și numirea reprezentanților judiciari. Alegerile parlamentare În Singapore nu sunt de tip uninominal, ci de reprezentare pentru un anumit grup parlamentar, lege schimbată În anul 1991. Conform principiului pluripartitist, În republica Singapore
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de RP, care a asigurat reprezentanților fiecărui grup un procent echitabil în cadrul parlamentului. Erau de asemeni reprezentați și în guvern. Și, datorită procedurilor consensuale adoptate în aceste țări, membrii din guvern ai fiecărei subculturi puteau să-și exercite dreptul de veto în privința vreunei politici cu care n-ar fi fost de acord. (Asemenea aranjamente pe care politologii le numesc "democrații consociaționale" prezintă aspecte foarte diferite între cele trei țări. Pentru detalii consultați Anexa B). În mod evident, asemenea sisteme consensuale nu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
al opoziției în guvernarea democratică (pentru această idee, vezi "South Africa's Negotiated Transition: Democracy, Opposition, and the New Constitutional Order", în Shapiro, Democracy's Place [Ithaca: Cornell University Press, 1996], 175-219); 3) unii critici sînt îngrijorați de faptul că veto-urile reciproce și nevoia de consens ar putea conduce la un impas excesiv. De exemplu, în Olanda au fost uneori necesare cîteva luni pentru crearea unui cabinet de coaliție acceptabil pentru toate "coloanele". Odată aprobat cabinetul de coaliție, însă, impasul
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
vidă. Partea a II-a Soluții ale teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal [...] va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat.” [Austeen-Smith, 1982, p. 90] Rezumat. În partea a doua a cărții prezint și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
3 (1,0)a . Din premise, j are preferințe separabile, deci va prefera pe 1 lui 0, așadar pe 4 (1,1)a lui 3 (1,0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1,1)a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
0)a . Să folosim acum metoda de eliminare Gibbard. Cum i a dat un veto (a preferat strict împotriva) alternativelor 3 (1,0)a și 4 (1,1)a , acestea nu pot fi alese social; cum j a dat un veto lui 3 (1,0)a și 1(0,0)a , acestea nu pot fi alese social. Observăm că mulțimea de alegere socială este nevidă, ceea ce este contrar presupunerii inițiale că aceasta va fi vidă. Se pot verifica și toate celelalte
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că o alternativă nu va fi aleasă social, nu poți prefera această alternativă unei alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alte alternative care se află în sfera personală a altui individ, iar acesta o preferă celeilalte alternative din sfera sa personală. Nu poți, așadar, da un veto (a prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
prefera strict o alternativă x unei alternative y înseamnă a da un veto lui y) unei alternative, pentru a o prefera apoi unei alternative din sfera personală a unui alt individ pentru care acesta din urmă nu a dat un veto. Argumentul lui Gibbard pentru alienarea drepturilor se bazează pe această idee. Dacă nu respectă condiția anterior enunțată, indivizii își pierd drepturile. Dacă indivizii își pierd drepturile, atunci vor fi alese social doar acele alternative pentru care toți indivizii exprimă o
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
tot adevărul preferinței sale să conteze în ceea ce privește determinarea preferinței sociale.” [Sen, 1976, pp. 236-237] 5.2. Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi încorporează ideea priorității etice a drepturilor liberale asupra regulii Pareto standard”. [Austeen-Smith, 1982, p. 97]. Exemplificând, dacă avem o mulțime A={x,y
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția Pareto) împotriva lui z, pe (x,z). Dacă însă perechile rămase în afara decisivităților libertariene nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția Pareto) împotriva lui z, pe (x,z). Dacă însă perechile rămase în afara decisivităților libertariene nu sunt în domeniul procedurii paretiene și nu există nicio altă procedură care să transforme informația individuală în informație socială, atunci aceasta din
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
libertariene nu sunt în domeniul procedurii paretiene și nu există nicio altă procedură care să transforme informația individuală în informație socială, atunci aceasta din urmă are ca sursă doar decisivitățile libertariene<footnote Dacă unei alternative x i s-a dat veto într-o decisivitate libertariană, atunci, deși ea este preferată unanim unei alternative z, condiția Pareto nu se aplică. Altfel spus, societatea este „pedepsită” pentru preferința ei pentru x împotriva lui z, prin amuțirea vocii condiției Pareto, i.e. deși ∀i, xPiz
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
când votează un singur individ, dar mai există și alții în grup. În această viziune, este suficient un singur individ liberal pentru a nu avea unanimitate. În cealaltă interpretare, avem nevoie de un individ liberal care își folosește dreptul de veto slab pe care îl are prin condiția Pareto. Altfel spus, dacă liberalul se opune preferinței exprimate de toți ceilalți, condiția Pareto nu se aplică pe acea pereche de alternative. În acest caz rămânem doar cu perechile pe care indivizii sunt
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternativelor, cu X mulțimea finită a tuturor alternativelor, cu χ submulțimea tuturor mulțimilor nevide ale lui X, cu DN ,mulțimea indivizilor care au drepturi, și cu VN , mulțimea tuturor elementelor mulțimii alternativelor cărora nu li s-a opus dreptul de veto într-una dintre decisivitățile libertariene. Presupunem ca #A=3. Există, așadar, în așa fel încât: a) adică i aparține mulțimii indivizilor care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care au drepturi și i este decisiv pe (x,y), b) există un individ j decisiv pe o pereche de alternative din care face parte și alternativa z, și c) , iar Vz , adică mulțimii elementelor care nu au primit un veto. Prin a) , prin scP , De aceea, este cazul ca syP z numai prin exercitarea drepturilor, însă aceasta înseamnă ca Vz N∉ contrar presupunerii din c). Prin *L , ; deci 1 3, Va a N∉ . Așadar, 1 3,a a nu pot
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
dintre decisivitățile libertariene. Alternativa preferată în acest mod este, întotdeauna, dominată într-una dintre perechile de decisivitate libertariană. Acesta este motivul pentru care apare ciclicitatea, iar el este înlăturat în momentul în care condiția Pareto este amuțită de dreptul de veto. 5.3.* Restricția Saari [d.5.3.1*]: Pareto relaxat ( *P ): Dacă un individ are decisivitate pe o pereche (x,y), atunci condiția Pareto nu se aplică niciunei perechi care include pe x sau y. Dp indică decisivitatea paretiană și
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
așadar, în domeniul eticii). În cuvintele lui Austeen-Smith: „Ideea restricționării domeniului principiului Pareto introduce importanta noțiune de ierarhie etică. În mod esențial, un liberal, în sensul dat de Sen/Suzumura, va acorda prioritate exercitării drepturilor personale asupra dreptului general de veto oferit de folosirea necondiționată a principiului Pareto. Altfel spus, libertarianismul este perceput ca fiind de un nivel superior paretianismului. Această observație motivează formularea unui principiu paretian restricționat” [Austeen-Smith, 1982, p. 90]. O condiție libertariană trebuie, așadar, să conțină posibilitatea de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
fascist. Pentru Uniunea Sovietică, lărgirea teritorială avea două consecințe. Punea capăt statutului de paria. Acest lucru conta foarte mult pentru Stalin, devenit liderul unui imens bloc eurasiatic: pentru a consacra acest nou statut, URSS a insistat asupra unui sistem de veto În noul Consiliu de Securitate al Națiunilor Unite. Teritoriile aduceau nu numai prestigiu, ci și securitate. Din perspectiva sovietică, un glacis la vest, o fâșie largă de pământ pe care germanii trebuiau s-o traverseze ca să atace Rusia, era un
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]