1,550 matches
-
onestit]ții umane, bazat] pe ansamblul calit]ților, care ofer] o anumit] concepție referitoare la sensul vieții. Obișnuită întrebare privind sensul vieții devine mult mai ampl], comportând mai multe aspecte: dac] individul simte sau nu c] ocup] un loc în viat] al]turi de alte persoane fâț] de care are un angajament afectiv, dac] activitatea pe care o desf]șoar] este în concordant] cu caracterul s]u, dac] scopurile personale fac parte dintr-un proiect colectiv de durat] inițiat înaintea nașterii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu alte cuvinte, în armonie. Este oare posibil acest deziderat? Pentru a dovedi contrarul, vom discuta în continuare despre curaj. v. Curajul Orice discuție pe tema existenței trebuie s] se opreasc] la un moment dat și asupra importanței curajului în viat]. Aici apar dou] aspecte interesante. În primul rând se pune problema dac] cineva poate fi curajos f]r] a ști ce înseamn] curajul. În al doilea rând, este vorba despre leg]tură dintre curaj și cunoaștere sau alte virtuți. Primele
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
o anumit] calitate, sunt ambele la fel de plauzibile. Virtuțile sunt abilit]ți excepționale pe care le poate cultiva orice individ. Ideea necesit]ții unui nucleu al virtuților reprezint] de fapt ipoteza subtil] potrivit c]reia exist] un singur mod cinstit de viat] sau o singur] cale corect] în dezvoltarea societ]ții. Ins] exist] mai multe perspective asupra societ]ților viitoare: fiecare va avea instituții și proceduri proprii și va practică anumite virtuți specifice în scopul progresului. Spre exemplu, au existat și în
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fost ilustrat cu m]iestrie de judecată și executarea regelui Charles I în 1649, un eveniment pe care unii îl percep că marcând începutul concepției moderne asupra drepturilor. Filosoful britanic John Locke a fost cel care a argumentat dreptul la viat], libertate și proprietate pe care americanii, mai tarziu, le-au inclus în Declarația de Independent] din 1776, substituind ins] proprietatea cu c]utarea fericirii. În urmă Revoluției Franceze din 1789, Adunarea Național] Francez] a emis o Declarație a Drepturilor Omului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cartea sa A Theory of Justice [O teorie a drept]ții]. Teoria lui Rawls se bazeaz] pe un exercițiu de imaginație în care oameni („antreprenori raționali”) ținuți de un „v]l al ignorantei” departe de cunoașterea locului lor specific în viat] (bog]ție, statut social, abilit]ți etc.) reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ignorantei” departe de cunoașterea locului lor specific în viat] (bog]ție, statut social, abilit]ți etc.) reflecteaz] asupra regulilor unei vieți sociale pe care le-ar redacta dinainte pentru a se supune lor, oricare le-ar fi poziția ulterioar] în viat]. Asemeni lui Locke, Rawls susține c] ei se vor supune unor condiții de bâz] ale libert]ții și unei egalit]ți calificate. Justific]rile contractelor sociale ins] par a avea nevoie de un angajament anterior drepturilor pe care caut] s
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fi date deoparte, altele pot fi v]zute ca fiind mult prea importante pentru a se renunța la ele chiar și de c]tre un dețin]tor de drept dispus s] o fac]. Asemenea drepturi fundamentale ar fi cele la viat] și la libertate. Dar, cu toate c] de obicei s-ar consimți faptul c] acest principiu invalideaz] voința de a se vinde că sclav, dac] ele invalideaz] decizia rațional] a unui bolnav de a cere eutanasierea, atunci avem de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
clar c] nu se poate ca toat] lumea s] primeasc], de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de exemplu, tratamente medicale moderne sau un loc de reședinț] neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este folosit] pentru a amenință drepturile altora este un principiu recunoscut
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
neaglomerat. Așadar, dac] exist] într-adev]r drepturi absolute, acestea ar fi foarte puține la num]r - poate doar cele la viat] și libertate. Ins] chiar și cu privire la acestea, dreptul la viat] al unei persoane s-ar putea opune dreptului la viat] al alteia sau al altora, iar faptul c] o persoan] își va pierde libertatea în cazul în care aceasta este folosit] pentru a amenință drepturile altora este un principiu recunoscut de lege și nu este v]zut drept o inc
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
S] lu]m în considerare urm]toarele dou] aspecte: primul ar fi c] un miliard de oameni - o cincime din populația total] a planetei - tr]ieste în s]r]cie absolut]: foamete, malnutriție, maladii contagioase, mortalitate infantil] ridicat], condiții de viat] precare, team] și insecuritate. În al doilea rând, exist] multe persoane bogate care tr]iesc în state „dezvoltate” și dispun de mijloace și resurse care pot ajuta la reducerea s]r]ciei; de asemenea, multe guverne ale statelor bogate au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cu atat exist] un motiv moral mai puternic pentru reducerea să? Pot fi identificate trei aspecte ale s]r]ciei extreme care o transform] într-un r]u grav. Primul dintre acestea este reprezentat de scurtarea drastic] a perioadei de viat]. Cel de-al doilea implic] suferință și durerea provocate de boal] și foamete. Cel de-al treilea se refer] la subminarea demnit]ții fudamentale a ființei umane. Deși cele trei aspecte coexist], nici unul dintre ele nu este esențial în a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ființei umane. Deși cele trei aspecte coexist], nici unul dintre ele nu este esențial în a face s]r]cia extrem] o stare îngrozitoare. Suferință extrem] și umilirea pot s] nu scurteze viața, dar o pot face mizerabil]. Durată scurt] de viat] nu implic] mult] suferinț] sau lips] de demnitate, dar șocheaz] datorit] curm]rii unor existente f]r] a li se acordă șansă de a fi împlinite. Uneori, suferință puternic] și mortalitatea timpurie pot fi înfruntate cu demnitate. Poate fi subliniat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ciei extreme prin invocarea ideii de drepturi ale omului? Exist] cu sigurant] multe persoane preocupate de s]r]cia mondial] care doresc s] își exprime propria poziție în termenii dreptului la subzistent], la asigurarea nevoilor de bâz], ai dreptului la viat] (însemnând nu doar dreptul de a nu fi atacați, ci și dreptul de a beneficia de condițiile necesare pentru o viat] satisf]c]toare). Este argumentul sprijinit de accentul pus pe aceste drepturi? Cu excepția cazului în care se consider] c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Etică mediului Robert Elliot Ce este o etic] a mediului? În Parcul National Kakadu din zona de nord a Australiei se reg]sesc ținuturi împ]durițe accidentate, mlaștini și zone acvatice care ad]postesc o larg] varietate de forme de viat]; aici viețuiesc specii nemaiîntâlnite în alte zone, chiar și cele aflate pe cale de dispariție, precum papagalul cu cap negru (Psephotus dissimilis) și țestoasă din specia Carettochelys insculpta. Kakadu ofer] pl]ceri estetic și oportunit]ți recreaționale și de cercetare. Este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
a acțiunilor noastre? Are vreo important] dac] animale mor ca urmare a acțiunilor noastre? Are vreo important] dac] am cauza eroziune extins] în Kakadu? Are vreo important] dac] transform]m râul South Alligator într-un curs de ap] lipsit de viat]? Este de preferat s] protej]m parcul Kakadu său s] gener]m o bog]ție material] substanțial] care ar ameliora viețile unui anumit num]r de oameni? Este extincția specilor un pret acceptabil de pl]țiț în schimbul creșterii oportunit]ților
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ar fi greșit s] fie analizate izolat. Un alt exemplu ar fi edificator în acest sens. S] ne imagin]m un plan de testare a unui proiectil lansându-l spre un corp ceresc aflat la mare distant] și lipsit de viat], dar care, prin impact, va fi distrus. Analizat izolat, acest lucru ar fi greșit? Conform eticii care atribuie „drepturi” rocilor am putea r]spunde afirmativ. La o analiz] per ansamblu ar putea s] nu fie greșit, dar din perspectiva eticii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
cazuri, frumusețea face referire la tr]s]turi generale, externe, cum este cazul tigrilor, balenelor, orhideelor sau proteelor. Mai mult, frumusețea poate face referire la anumite detalii specifice funcțion]rii biologice a lucrurilor. Obiectele precum rocile, dunele, sateliții lipsiți de viat], bergurile au frumusețe, deci, dac] această reprezint] un criteriu în baza c]ruia li se atribuie valoare moral] viet]ților, atunci cel putin anumite obiecte au valoare moral]. Ideea c] frumusețea ar constitui un criteriu de acordare a valorii morale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
un caz de eutanasie voluntar]: Mary F. suferea de o boal] care se agrava în ritm rapid. Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] îi administreze o injecție letal] care s] îi curme
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
s] moar] dac] s-ar afla într-o situație în care, aflat] într-o stare de suferinț] și de boal] incurabil], în urma unui accident care i-a afectat în mod definitiv facult]țile mintale, nu ar mai putea decide între viat] și moarte. Dac], inc] din momentele de luciditate, persoana respectiv] și-a exprimat dorința de a muri dac] ar ajunge într-una din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
din situațiile de mai sus, atunci se consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea acesteia și realizeaz] un act de eutanasie voluntar]. Eutanasia este nevoluntar] în cazul în care persoana a c]rei viat] este curmat] nu poate alege între viat] și moarte în mod independent - de exemplu, pentru c] sufer] de o boal] incurabil] sau este vorba despre un nou-n]scut handicapat, sau din cauza unei boli sau a unui accident care au
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
consider] c] persoană care îi curm] viața în circumstanțele corespunz]toare acționeaz] la cererea acesteia și realizeaz] un act de eutanasie voluntar]. Eutanasia este nevoluntar] în cazul în care persoana a c]rei viat] este curmat] nu poate alege între viat] și moarte în mod independent - de exemplu, pentru c] sufer] de o boal] incurabil] sau este vorba despre un nou-n]scut handicapat, sau din cauza unei boli sau a unui accident care au transformat o persoan] apt] într-o persoan
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
mântul de a fi salvat] din mâinile unui torționar sadic), s-a afirmat c] unele practici medicale acceptate (cum ar fi administrarea dozelor din ce in ce mai mari de calmante care duc la moartea pacientului sau neaprobarea opririi tratamentului care menține pacientul în viat]) pot s] conduc] la eutanasie involuntar]. iii. Eutanasia activ] și cea pasiv] Pan] acum, am definit „eutanasia” într-un sens mai flexibil că „moarte din compasiune”, adic] A provoac] moartea lui B, de dragul lui B. Totuși, exist] dou] modalit]ți
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
modalit]ți prin care A poate realiza acest lucru: A poate s] îl omoare pe B administrându-i, de exemplu, o injecție letal]; sau A îl poate l]să pe B s] moar] prin încetarea tratamentului care îl menținea în viat]. Cazurile care se încadreaz] în prima categorie sunt numite cazuri de eutanasie „activ]” sau „pozitiv]”, în timp ce acelea care sunt incluse în cea de-a doua categorie sunt considerate cazuri de eutanasie „pasiv]” sau „negativ]”. Toate cele trei forme de eutanasie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de eutanasie pasiv], voluntar]: Mary F. suferea de o boal] care se agrava în ritm rapid. Ea ajunsese în faza în care era aproape în totalitate paralizat] și, periodic, avea nevoie de un tub respirator pentru a o menține în viat]. Suferea foarte mult. Știind c] nu mai există nici o speranț] și c] lucrurile se vor înr]ut]ți, Mary F. își dorea s] moar]. I-a cerut medicului s]u s] nu mai fie conectat] la tubul respirator dată urm
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]