1,800 matches
-
incomodă în care mă aflam, sub masa de cafea, și m-am uitat cu ochii întredeschiși în jur. Venise noaptea, iar camera era relativ întunecată. Lângă mine, Sebastian începu să se miște încet. M-am iritat de la mochetă, am anunțat victorioasă, și mi-e foame. —Vai, ce răsfățată ești, a spus somnoros. Și se presupune că ar trebui să gătesc cina acum? Am putea lua mâncarea indiană la pachet de care ziceai mai devreme, am sugerat. Nu îmi pasă ce mănânc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2162_a_3487]
-
n-ar fi intervenit concurența. Ce părere ai? Te-ai opus deschiderii magazinului meu pentru că te-ai gîndit că dacă traiul ne este asigurat pentru moment, nu poate fi oricum o soluție definitivă... Și tu nu concepeai viața decît ieșind victorios În această competițieiă — Chiar atît de ambițios mă crezi ?... Te doare ceva? Mi-am pierdut o măsea. Și-a deschis broșa de la piept În formă de cutiuță și-a scos din ea trei pastile mici. — Astea-s bune... medicamentul meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
o politică de "strânsă și sinceră prietenie cu Uniunea Sovietică", legătură de altfel justificată, având în vedere atât "actul de mărinimie și dreptate al armistițiului", cât și ajutorul primit de la Armata Roșie: "Ajutorul pe care l-am primit prin lupta victorioasă a armatelor Națiunilor Unite și în special al Armatei Roșii, precum și actul de mărinimie și dreptate al armistițiului trebuie să deschidă ochii tuturor românilor. Poporul român își poate elibera țara, va putea să-și refacă și să-și dezvolte economia
Discursul jurnalistic şi manipularea by Alina Căprioară [Corola-publishinghouse/Journalistic/1409_a_2651]
-
cum dați soțului meu socoteală, îi avertiză ea, arătând cu brațul întins omul cu sania ce se apropiase la aproape douăzeci de pași. Privind spre direcția indicată de ea, au început să urce, fără să se mai uite înapoi. Laura, victorioasă, i-a urmărit câteva Tainicele cărări ale iubirii clipe și s-a felicitat în gând pentru felul în care i-a alungat. L-a privit apoi pe cel care se apropia cu pași târșiți pe zăpadă. Aplecat din mijloc ca
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
Totuși, cu respect față de mine, de copila mea, de..., de tatăl ei, mă voi îngriji să fiu Tainicele cărări ale iubirii mereu proaspătă, na!, își încheie Laura acest dialog, trecând grăbită cu prosopul peste tot trupul, mulțumită că a terminat victorioasă lupta cu ea însăși... ... Laura a plecat grăbită la serviciu, în ciuda orei matinale la care se trezise, dar și-a făcut timp să treacă în fugă prin camera copilei sale. A deschis ușa cu aceeași mare atenție. Mama Lucreția nu
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
aparatul de radio cu galenă era de mult proprietatea lui Stahurschi. Gazetele care îmi ajungeau din întâmplare sub ochi erau în limba rusă. Din ele am descifrat totuși că războiul se terminase și că Oblastul Tchemivtsi aparținea marii Uniuni Sovietice victorioase. Și de la Simion nici un cuvânt, nici o veste. În toamna lui 45 s-au redeschis școlile, dar cu stupoare am aflat că tot învățământul urma să se facă în limba rusă. Minodora mea creștea văzând cu ochii ; ca tolerată în casa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
de jenă, întrebările care i le adresase și lui Vasili. Celălalt ofițer, pronunța fără ca măcar să aștepte răspunsurile doar : "Harașo ! Harașo devușca ! Oceni harașo !" La sfârșit i-au spus cu vorbe însoțite de multe zâmbete că înaltele școli ale bravei și victorioasei Armate Roșii ar aprecia mult o studentă-ofițer cum putea deveni ea, Minodora Racoce. Gerhard, care a asistat la aceaste scene și de la care știu cum s-au desfășurat lucrurile, a uitat în acel moment de disciplină și a protestat: "Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
asupra lui. Nu-i un lucru imposibil: Istoria respectă niște legi care, odată cunoscute, ne permit s-o prevedem și s-o orientăm. Situația e limpede: forțele pieței au luat planeta în stăpânire. Ultima expresie a triumfului individualismului, acest marș victorios al banului explică esența celor mai recente convulsii ale Istoriei: pentru a o accelera, refuza sau stăpâni. Dacă această evoluție va continua, banul va spulbera tot ce i-ar putea sta în cale, inclusiv statele: da, încet-încet, va măcina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2225_a_3550]
-
că a venit, Nik, ți-am spus eu că vine, anunță ea triumfătoare. Să sperăm că nu-i altcineva. Femeia merse și deschise ușa. Se auzi o voce mormăită, încurcată. Da, da, aici, n-ați greșit, poftiți. Nina îl conduse victorioasă în sufragerie pe multașteptatul musafir. Era un țigănuș tânăr, potrivit de înalt, cu părul creț, buze groase și ochi aprinși ca focul. Să trăiți boierule, bună seara, se înclină el adânc înspre Alexe, care se urni de pe scaun leneș, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
s-o întoarcă pe toate părțile dorind să regăsească tiparul și, dintr-odată, conștientă de importanța momentului ar sălta pieptul ceva mai înainte și și-ar concentra toată atenția pentru a răspunde cât mai inteligent, ca să iasă cu fruntea sus, victorioasă, din înfruntare. Poate doar rareori simțurile sale s-ar lăsa năpădite de mirosul ascuțit de șoricioaică bătrână, dar ar reuși să treacă peste amănunt, fără ca neplăcerea să-i fie observată, ar continua să surâdă, să aplece fruntea în semn de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
așa, fir-aș a dracului, să mai aflu și eu câte ceva despre dânsa. Fiind numai voi două, în intimitate, poate va renunța să mai pozeze. Ei, ce zici? Îi zâmbea și o privea cu fruntea aplecată spre un umăr, surâdea victorioasă, oare ce izbândă a ei, neștiută de nimeni, repurtase? Parcă era o liceană care încearcă să cocheteze cu maistrul în fața strungului. Sidoniei îi plăcea să întrebuințeze un limbaj cât mai natural, uneori frazele ei erau pline de expresii populare, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
Chiar așa, acceptă repede Ovidiu, duminică ar fi numai bine, să trecem o raită pe la Fana, OK? Da, firește, să mergem pe la Fana, acceptă Carmina și-și luă, zâmbitoare, rămas bun. În timp ce cobora scările avu senzația că ea era cea victorioasă, dar nu-și preciză în ce anume consta izbânda ei. Întâlnirea cu Sidonia și Ovidiu avusese un farmec aparte, o tulburase. Dintr-odată își dădu seama că fusese privită ca o femeie, ori ea aproape că se sălbăticise, uitase cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
amintit că pământul este ud și frunzele la fel, lui nu-i păsa, stăruia să le dăruiască două lădițe de struguri. S-a reîntors după un sfert de ceas cu pantalonii și pieptul de la haină ude, dar afișând un aer victorios. Între timp Sidonia și mama Carminei au ajuns la concluzia că, în definitiv, aluatul de clătite se poate face și numai cu apă, făină și sare, un ou sau chiar și fără nici un ou. După ce și-a schimbat haina și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de cei doi complici și dintr-odată a observat că-i fuge pământul de sub picioare și și-a ascuțit simțurile ca să poată percepe dintr-o vorbă, dintr-un schimb de priviri, ce se întâmpla. A văzut-o pe Sidonia, surâzând victorioasă, cu colțurile buzelor răsucite în sus, afișând un aer de copilă, oftând teatral: Așa o fi cum spui, măi băiete. L-a văzut pe Ovidiu legănându-se pe balansoar, cu genunchii prinși între palmele împreunate, întărind: Chiar așa și este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
rândul ei peste obraz la fel de tare. Într-o clipă se luptau cu sălbăticie pe pat ca doi copii, deși când fuseseră copii nu se bătuseră niciodată. Tata n-ar fi aprobat niciodată asemenea Încăierări. Câteva clipe Zeliha s-a simțit victorioasă, fiindcă-l lovise foarte tare sau, cel puțin, așa Își Închipuia. Era o femeie Înaltă, voinică și nu era obișnuită să se simtă fragilă. Precum un campion În ring și-a Împreunat mâinile În aer și și-a salutat publicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
știind că aceștia se foloseau de toate tertipurile pentru a deveni "valori"? Sau pe românește spus, își cumpărau valoarea, plătind pentru cronici, premii literare sau pentru un loc în vreo istorie literară. Ura găștile, bisericuțele, coteriile, cumetriile literare. Ura incompetența victorioasă născută din borhotul mediatic. Dezamăgit, era ferm hotărât să plece (în 2008) din Filiala Iași a U.S.R. și să se mute la Filiala din București. Mă îndemna și pe mine să fac la fel. Alții, cu ifose de filosofi, eseiști
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi cum setea de parvenire și corupția se insinuează, mușcând adânc din sufletul ambițioșilor, al profitorilor gata oricând să urce pe scara ierarhiei „de partid și de stat”, pe baza „originii sănătoase”, cu ajutorul rudelor sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
care ar lua pâinea de la gura orășenilor etc. Mass-media și serviciul secret de zvonuri întrețin o atmosferă belicoasă, țara întreagă fiind transformată într-un camp al luptei („de clasă”, nu?), deasupra căruia, la intersecții, pe ziduri, pe garduri tronează zâmbetul victorios al dictatorului. Momente grele, apăsătoare. Vezi cum setea de parvenire și corupția se insinuează, mușcând adânc din sufletul ambițioșilor, al profitorilor gata oricând să urce pe scara ierarhiei „de partid și de stat”, pe baza „originii sănătoase”, cu ajutorul rudelor sau
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și pentru noi anume”. Poemele lui Andrei Ciurunga au o forță excepțională de evocare. Însângeratele sale versuri vor rămâne dovezi peste veac a unei epoci cumplite, dar și mărturie unui suflet care nu a Încetat niciodată să spere În viitorul victorios. Versul patriotic al poetului exprimă sincera iubire de țară În numele mărețului ideal național. Suferința sa cuprinde un spațiu de devotement și pentru ținutul său natal, Basarabia. Poezia erotica a poetului basarabean În contextual teribilei drame ale Întemnițării este caracterizată de
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
printr-o serie de erori care mai de care mai spectaculoasă. La început am susținut războiul din Irak și după aceea m-am panicat. Am văzut că lucrurile merg spre catastrofă chiar de pe 23 aprilie, când America s-a declarat victorioasă. Am văzut două lucruri: americanii au abandonat menținerea ordinii la Bagdan, am văzut spolierea muzeelor de către mulțime, caii de rasă ai lui Saddam Husseim pe care oamenii ignoranți i-au înhămat la plug, și mi-am zis că lucrurile sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
nou în ce fel puteam ajunge la administrație, portarul a închis, enervat, ferăstruica gheretei. Am început să fiu îngrijorat de perspectiva nopții. Din fericire, la următoarea tentativă omul a avut mai mult noroc; o pată de sânge a mânjit hârtia. Victorios și mulțumit, portarul a deschis ferăstruica și mi-a făcut semn, binevoitor, că acum avea în sfârșit timp pentru mine. Când i-am explicat însă ce căutam acolo, a rămas pe gânduri. M-a privit bănuitor, încruntîndu-și sprâncenele. Nu-l
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
încheiat. Numai într-un film despre junglă am mai văzut o asemenea liniște în fața morții. Arborii creșteau imenși, dar trăiau numai cei care izbuteau să-și facă loc cu crengile pentru a ajunge la lumină. Ceilalți mureau deoarece, deasupra, copacii victorioși își uneau frunzișurile și nu mai permiteau nici unei raze să coboare. Pentru ca să apară un copac trebuia să moară unul din cei vii. Și cu ce necruțătoare simplitate se întîmpla asta! Fără bocete și fără spaime. În golul fiecărei morți reîncepea
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
eu nu? Fără să- și evalueze propriile resurse: dar oare voi fi în stare? De aici, de la invidie, vreau să spun, până la pizmă și la ură, pașii sunt numărați. Neputinciosul nu se judecă pe sine, dar îl urăș-te pe cel victorios. Iar ura și prostia sunt cele mai grave boli ce macină omenirea... - Înțeleg, domnule, dar eu m-am lăsat sedusă de partea fru- moasa a lucrurilor. Cu puterea mea puțină, eu nu înțeleg de ce oa- menii nu reușesc să ocolească
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
frisoanele a două ideologii, s-a calmat și încearcă să se unească, să trăiască în pace și armonie. Americanii sunt convinși că ei au salvat Europa din excesele ei ideologice, au readus-o pe drumul cel drept, acela al capitalismului victorios, al mondializării, al americanizării globale. De aceea nici nu ezită să se amestece în „treburile interne” ale bătrânului continent. Sprijină candidatura Turciei, care nu e în Europa decât cu vârful papucului și cu amintirea pașalâcurilor de odinioară. Și poate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
în alb, așa cum numai copacul japonez știe să o facă, imitând gestul cel simplu al bătrânului caligraf. Japonezele se odihnesc. Alături, Olga se ridică din abur, cu expansivitatea ei de copil bosumflat, pășește pe margine, șiroind, și cu un strigăt victorios, răgușit, se aruncă în peretele de zăpadă, ca o crucificată. Trupul ei fierbinte, de femeie tânără, zveltă, cu rotunjimi de tătăroaică, pentru că de acolo vine ea, din stepe cazace, a mușcat din zidul de gheață. Cu un mic strigăt ascuțit
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]