2,161 matches
-
verde, ia forma unei prime și îmbătătoare experiențe estetice. Înfațișarea animalului îl fascineaza pe copil și îl umple de „entuziasm”: „Nu-mi era frică, și totuși inima mi se zbătea. Eram covârșit de bucuria de a fi întalnit o asemenea viețuitoare nemaiîntâlnită, de o atât de stranie frumusețe”. La puțin timp după aceea, a urmat descoperirea „camerei secrete”, un salon de obicei închis cu cheia, unde copiii nu aveau voie sa intre decât foarte rar, și doar însoțiți de adulți. Întâmplarea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Despre Dumnezeu, este de preferat să tăcem. Dar cu smerenie și fără orgolii.* De dorit este să explicăm că transcendența este o dimensiune În care omul Își găsește propria sa umanitate, că nevoia de sacralitate ne distinge fundamental de restul viețuitoarelor, ne Împlinește Întru umanitate. Autori de deosebită autoritate, precum Mircea Eliade sau G. Simmel - ne atrage atenția Nicolae Iuga În a sa Etică creștină - au subliniat cu claritate că experiența sacrului nu este ceva accidental, ci constituie un element important
Peripatethice by Sorin-Tudor Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/1800_a_3164]
-
se poate vorbi chiar despre un limbaj al mâinii, după cum se poate vorbi despre un limbaj al privirii. Se face permanent o trimitere directă la relațiile care există Între „mână” și „inteligență”. Pentru Anaxagoras, omul este cel mai inteligent dintre viețuitoare pentru că posedă mâini. Aristotel face legătura Între inteligență și activitatea mâinilor la om. Pentru el mâna este un „organ al uneltelor” (organon pro organonă. Astfel, mâna este considerată un organ sau o „unealtă” a intelectului (nousă, o formă a formelor
[Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
de comportament ce constă în a economisi mijloace. Principiul acesta al economicității nu conduce spre o concepție prea restrînsă asupra economiei; dimpotrivă, el se erijează în principiu general și anistoric de comportament individual sau social al omului, chiar al tuturor viețuitoarelor. Această abordare rămîne la nivel de principiu, pentru că ea nu-și poate îndeplini obiectivul decît in abstracto. Într-adevăr, principiul non-risipei nu este fondat pe nici o recunoaștere a societății reale. Cum vedem, analiza neoclasică ce se conformează acestui principiu ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fiindcă tânjesc după perfecțiune și sunt imperfecți, fiindcă năzuiesc spre puritate și sunt coruptibili. "De aceea scriu ficțiuni. Un zeu nu are nevoie să scrie ficțiuni. Existența e tragică din pricina acestei esențiale dualități. Omul ar fi putut fi fericit că viețuitoare fără conștiința morții sau că spirit pur, nu ca om."106 BIBLIOGRAFIE OPERELE LUI ERNESTO SÁBATO Antes del fin, Seix Barral, Barcelona, 2002. Abaddón El Exterminador, Seix Barral, Barcelona, 2003. Abaddón El Exterminador, Bibliotex, Madrid, 2001, cuvânt înainte de Francisco Casavella
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
armonia treptelor „Toate își au vremea lor, și fiecare lucru de sub ceruri își are ceasul lui.“ (B.E./V.T., Ecleziastul 3:1, CNS) „Și Dumnezeu a zis: «Iată semnul legământului pe care-l fac între Mine și voi, și între toate viețuitoarele care sunt cu voi, pentru toate neamurile de oameni în veci: / curcubeul Meu, pe care l-am așezat în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine și pământ. Când voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
în nor, el va sluji ca semn al legământului dintre Mine și pământ. Când voi strânge nori deasupra pământului, curcubeul se va arăta în nor; / și Eu îmi voi aduce aminte de legământul dintre Mine și voi și dintre toate viețuitoarele de orice trup; și apele nu se vor mai face un potop, ca să nimicească orice făptură».“ (B.E./V.T., Geneză 9:12-15, CNS) Dacă Unul nu suportă nici o determinație având, paradoxal, toate determinațiile, în privința multiplului lucrurile stau, după cum am văzut, altfel
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]
-
politică mondială? Presa internațională publică repetat și cu sadică voluptate o abundență de știri despre iminenta catastrofă a pamântului. Afli astfel că veșnica gheață a nesfârșitelor ținuturi polare se va topi în următorii 20 de ani afectând oamenii, clima și viețuitoarele. Cauza: încălzirea globală. În felul lui, pământul se revoltă: un recent cutremur de 6,5 grade pe scara Richter a zguduit Jakarta, capitala Indoneziei. Un super-taifun va lovi în viitorul apropiat Japonia. Parametrii climatologici din vestul Oceanului Pacific se modifică. Până în
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
facultatea instinctiv-umană de a imita: "În general vorbind, două sunt cauzele ce par a fi dat naștere poeziei, amândouă cauze firești. Una e darul înnăscut al imitației, sădit în om din vremea copilăriei (lucru care-l și deosebește de restul viețuitoarelor, dintre toate el fiind cel mai priceput să imite și cele dintâi cunoștințe venindu-i pe calea imitației), iar plăcerea pe care o dau imitațiile e și ea resimțită de toți. Că-i așa, o dovedesc faptele"94. Arta este
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
minuția reconstituirii, de concretețea unei senzații, de precizia unui gest, a unei vocabule și nu pune mare preț pe comentariu. În aviditatea privirii se ascunde totuși o frustrare, o vitalitate reprimată, căutându-și drum spre exteriorizare. Doar în fața naturii, a viețuitoarelor și a copiilor, ca miracole intacte, nepervertite încă, atitudinea autoarei se schimbă, din exuberanță și fascinație nedisimulată născându-se poeme în proză cu o imagistică barocă, înscrisă în zona candorii. SCRIERI: Miniaturi, Iași, 1923; Cucoana Olimpia, București, [1924]; Umbre chinezești
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287993_a_289322]
-
după decesul urmașului direct; • generațiile viitoare; • persoanele senile; • persoanele cu probleme psihice temporare, capabile să-și revină ulterior; • alienații mintal (nebunii iremediabili, definitivi); • persoanele handicapate, inclusiv așa-numitele "legume umane"; • embrionii, umani sau de alt tip; • animale înzestrate cu conștiință; • viețuitoare fără conștiință; • forme de viață extraterestră; • plantele; • artefactele, inclusiv opere de artă; • entități imateriale (care fac obiectul dreptului de proprietate intelectuală); • obiecte structurate, dar fără sensibilitate, precum cristale, râuri, stânci etc.; • roboții; • diverse grupuri, inclusiv familia și speciile; • ecosisteme, peisaje
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Dar caracterul natural al celor două tipuri de entități nu le face egale și în privința statutului lor moral. Astfel, consider că este ilegitim să le atribuim entităților care sunt generate prin cauze și procese naturale proprietăți pe care le au viețuitoarele, așa cum ar fi interesele și dorințele. Definim drept artificiale obiectele create de om. Aceste obiecte, pe care le numesc artefacte, pot fi create de om în totalitate sau pot fi obiecte naturale modificate de om. Și obiectele artificiale au valoare
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
permite intervenții reciproc profitabile"97. Pe scurt, cu o altă expresie a filosofului francez, "Pământul depinde de omul care depinde de Pământ". Chiar termenul ecosistem este conceput holistic. Ecosistemele sunt auto-organizate și organizaționale. Termenul înglobează mediul fizic, biotopul, și totalitatea viețuitoarelor, biocenoza, dintr-un spațiu, adică nișa ecologică. Ecosistemele se auto-organizează spontan, asemenea unei ființe vii. Ecosistemele sunt sisteme deschise, care realizează schimburi cu mediul extern, sunt dependente, dar și independente, pentru că se autoorganizează. Dar, la fel cum se întâmplă și
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
alții se revendică de la teoria evoluționistă sau de la ecologia generală, ca în cazul lui Commoner. În general, teoreticienii mediului se folosesc de rezultatele cercetării științifice pentru a arăta că omul este în relație de continuitate biologică și ecosistemică cu celelalte viețuitoare. Dar și în acest orizont științific apar imediat unele controverse. Astfel, mult discutata problemă a diversității biologice și a salvării speciilor aflate pe cale de dispariție ar putea fi reconsiderată într-un mod neașteptat din perspectiva teoriei evoluționiste. S-ar putea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
specii? Admitem că este incorect să privilegiem interesele unui grup de oameni față de alți oameni. Atunci, de ce să privilegiem interesele comunității omenești față de alte ființe? Din perspectivă antropocentrică vom arăta că oamenii au anumite caracteristici care îi diferențiază de alte viețuitoare, pe când din perspectivă ecocentrică vom lua în considerare o caracteristică pe care o au în comun toate ființele vii, aceea de a fi membrii ai comunității vieții. 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" Consider că ideea lui
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecologiste. Despre toate acestea mă ocup pe larg în capitolul dedicat "Ecologiei profunde". Menționez însă că unele dintre aceste credințe duc la încurcături din punct de vedere practic. Bunăoară, jainismul formulează principiul de a nu aduce nici un fel de daune viețuitoarelor. Pentru a trăi, ucidem atunci când mergem, când respirăm și așa mai departe 182. Dar este oare practicabil un asemenea extensionalism holistic?183 Au fost construite diverse teorii ale mediului bazate pe o perspectivă religioasă 184. Se susține că ecologia poate
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
poate fi mai importantă decât conservarea unei piramide. Un argument insolit este dezvoltat de un ecologist radical, Christopher Manes, într-o etapă mai târzie, în care își atenuează revendicările, prin delimitarea unui domeniu al religiozității care să pornească de la alte viețuitoare decât omul. El consideră îndreptățită o perspectivă religioasă întemeiată pe ipoteza unei spiritualități specifice lumii animale. O asemenea abordare ar avea ca efect asigurarea bunăstării animalelor 185. Partea a II-a Paradigme în etica mediului Folosesc noțiunea de paradigmă într-
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acestea din urmă fiind lipsite de raționalitate. Numai ființele raționale sunt capabile să aibă valori, așadar, ele pot să facă judecăți de valoare și să instituie un domeniu al moralității. În sfera raționalității sunt plasați doar oamenii, așa că toate celelalte viețuitoare, oricât de asemănătoare ar fi cu omul în unele privințe, rămân în afara domeniului moralității. Faptul că un om poate avea ideea de 'eu' îl ridică infinit de mult deasupra tuturor ființelor vii de pe Pământ. Prin aceasta el este o persoană
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
aici principalele teme pe care organizațiile societății civile le vor aborda în mod militant. Fundamentul teoretic și filosofic al mișcării pentru drepturile animalelor îl reprezintă câteva principii filosofice, unele dintre ele deja menționate anterior. Cele mai importante sunt următoarele: • Toate viețuitoarele aparțin aceleiași comunități a vieții și sunt, în acest sens, egale. Chiar dacă evoluția le-a diversificat, astfel încât nu toate viețuitoarele au aceleași capacități, ele au același drept la existență. • Speciile coexistă în comunități biotice în care fiecare specie are un
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pentru drepturile animalelor îl reprezintă câteva principii filosofice, unele dintre ele deja menționate anterior. Cele mai importante sunt următoarele: • Toate viețuitoarele aparțin aceleiași comunități a vieții și sunt, în acest sens, egale. Chiar dacă evoluția le-a diversificat, astfel încât nu toate viețuitoarele au aceleași capacități, ele au același drept la existență. • Speciile coexistă în comunități biotice în care fiecare specie are un anumit rol. Cercetările științifice au dovedit caracterul integrat al ecosistemelor, iar neluarea în considerare a unei specii este atât o
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
existență. • Speciile coexistă în comunități biotice în care fiecare specie are un anumit rol. Cercetările științifice au dovedit caracterul integrat al ecosistemelor, iar neluarea în considerare a unei specii este atât o nedreptate morală, cât și o eroare științifică. • Toate viețuitoarele au drepturi naturale sau cel puțin animalele cu sistem nervos au drepturi. • Ignorarea de către om a drepturilor naturale ale celorlalte viețuitoare duce la abuzuri, cruzime, crimă și genocid față de animale. • Respectul omului față de animale este similar respectului omului față de om
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ecosistemelor, iar neluarea în considerare a unei specii este atât o nedreptate morală, cât și o eroare științifică. • Toate viețuitoarele au drepturi naturale sau cel puțin animalele cu sistem nervos au drepturi. • Ignorarea de către om a drepturilor naturale ale celorlalte viețuitoare duce la abuzuri, cruzime, crimă și genocid față de animale. • Respectul omului față de animale este similar respectului omului față de om. Unele dintre aceste principii au generat dezbateri la nivel filosofic, dar mișcarea pentru drepturile animalelor a rămas ceea ce era de la bun
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
drepturile animalelor. Pe baza recunoașterii diferenței de statut moral dintre oameni și animale se poate configura o poziție ultraminimalistă cu privire la tratamentul aplicat animalelor, numită "utilitarism pentru animale, kantianism pentru oameni" caracterizată prin următoarele susțineri 223: • maximizați fericirea totală a tuturor viețuitoarelor; • stabiliți constrângeri colaterale stringente asupra a ceea ce li se poate face ființelor umane. Aceasta înseamnă că ființele umane nu pot fi folosite în nici un caz în nici un fel de scop, pe când animalele ar putea fi utilizate pentru folosul altor oameni
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
atunci îi vom putea spune că animalele și utilitarismul reprezintă o poziție intermediară între persoane și pietre, pe când utilitaristului negativ îi vom răspunde că maximizarea fericirii unor viețuitoare prin folosirea altora trebuie înlocuită cu ideea unui tratament egal aplicat tuturor viețuitoarelor, pe modelul propus de Bentham privind criteriul suferinței. Mixajul utilitarist-kantianist de mai sus pare în dificultate în câteva situații. Una este aceea în care nu producem nici un rău unor oameni care produc un mare rău animalelor. Desigur că în acest
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
noi etici bazată pe asumarea responsabilității față de natură. Omul este parte a unei comunități biotice în care toți membrii comunității au drepturi. Dar cum trebuie elaborată noua etică? În termenii lui Hume, deosebim între omul care acționează uman asupra altor viețuitoare și omul care acționează drept asupra acestora. În primul caz ținem seama de faptul că animalele pot suferi, în al doilea considerăm că animalele au pretenții și interese. După Passmore, putem atribui interese animalelor numai dacă echivalăm interesele cu nevoi
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]