3,491 matches
-
și Prevenirea Criminalității - ICPC). Peste o treime dintre minori au fost victimele unor delicte de tâlhărie, În urma unor acte de violență și jaf comise asupra lor de către diverși agresori, În timp ce aproximativ o pătrime au fost victime ale unor acte de viol. De asemenea, aproximativ o treime dintre minori au devenit victime În urma unor loviri și vătămări corporale simple și grave (12,0% În acte de lovire și 19,0% În vătămări corporale), fiind mai puțin implicați ca victime În delictele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
sub 14 ani au fost victime Într-o proporție de 55,4% În urma delictelor de omor, reprezentând totalul victimelor (63 de minori) În delictele de pruncucidere, În timp ce minorii Între 14 și 17 ani constituie majoritatea victimelor În cazul delictelor de viol (72,0%), tâlhărie (81,8%), loviri (79,5%), tentative de omor și loviri cauzatoare de moarte (74,0%) (figura 18). Fig. 18. Ponderea minorilor victime ale delictelor cu violență În funcție de natura delictului comis și vârsta minorilor, În perioada 2002-2004 (Institutul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ponderea de 42,6% deținută de minorii aflați Între 14 și 17 ani. Analiza dinamicii minorilor victime ale delictelor cu violență În mediul familial În funcție de natura delictului relevă faptul că această categorie de victime este ,,ținta” principală a delictelor de viol, loviri și alte violențe, omor și vătămări corporale simple și grave (figura 21). Fig. 21. Dinamica minorilor victime ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ale delictelor violente comise În mediul familial În funcție de natura delictului comis, În perioada 2002-2004 (Institutul pentru Cercetarea și Prevenirea Criminalității - ICPC). Cea mai mare parte a minorilor victime ale delictelor cu violență comise În mediul familial sunt consecința delictelor de viol (37,4%), urmată de cea a minorilor care au suferit diverse loviri și violențe (25,9%). Atrag atenția și ponderile destul de ridicate ale minorilor victime ale unor delicte deosebit de grave, cum sunt cele de vătămări corporale (15,7% dintre victimele
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
care sunt implicați, În primul rând, părinții acestora (sau unul din părinți), precum și alte rude apropiate. Aceeași categorie de minori devine principala victimă, Într-o proporție de 55,0%, În delictele de lovire și alte violențe, precum și În cele de viol (46,0% dintre victime), ceea ce atestă, Încă o dată, vulnerabilitatea lor victimală ridicată, În comparație cu categoria minorilor cu vârste Între 14 și 17 ani, care sunt cu predilecție victime ale violențelor din afara familiei. Toate aceste date statistice relevă că mult mai grave
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
menționăm faptul că natura tuturor acestor tipuri de violență poate fi socială, fizică, psihologică, de neglijare sau deprivare. E.I. Megargee (1982, apud Patrick și Zempolich, 2003, 305) definește violența ca fiind ,,forme extreme de comportamente agresive condamnate de lege (omorul, violul, jaful ș.a.m.d)”. Plecând de la această definiție, E.I. Megargee (1982) supune atenției ,,modelul algebric al agresiunii”. Acesta se prezintă ,,sub forma unui ghid privind problematica teoretică despre violența criminală. Din această perspectivă, variabilele persoană și situație, prin combinare, produc
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
a evoca lumea satului. Narațiunea este eliptică, fără amănunte și fără un fir epic bine definit, iar personajele sunt vagi, în orizontul ales punându-se accentul când pe fenomenul „școlarizării la sate”, când pe întâmplări erotice unde predomină spectaculosul: castrări, violuri, pedepsirea femeilor adultere etc. De multe ori textul este un monolog prin intermediul căruia se încearcă ilustrarea mentalității țărănești: „niciodată nu piere omu’ cu scaun la cap”. Prozatorul, altfel capabil să imprime instantaneelor sale un ritm alert și să revitalizeze cotidianul
PADUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288606_a_289935]
-
care primesc ziarul prin poștă, restul cititorilor iau ziarul de la oraș, pentru că în comună nu există chioșc de ziare. În ceea ce privește rubricile pe care le-ar citi în mod preferențial, acestea variază de la „toate rubricile”, la „rubrica sport” sau „orice în afară de violuri sau crime”. Principalele ziare citite sunt Adevărul, Libertatea, Jurnalul național, Ziua, Gazeta sporturilor. Nu se dă o foarte mare importanță presei scrise, principala sursă de informare fiind televiziunea, în cazul cărei în general sunt preferate de către bărbați știrile, emisiunile politice
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de la romanticul love affair s-a trecut frenetic la cinicul program sex in the city2. Cultul ușurătății a înlocuit etica eroică - cea care, în primăvara anului 1990, îi mâna pe tinerii anticomuniști în Piața Universității. În termenii lui Mircea Cărtărescu, violul Revoluției antitotalitare și-a consumat ultimul act. Prin urmare, omul recent n-a făcut nici măcar efortul de a se naște. El se târăște buimac printre vestigiile culturii tradiționale. Arhetipul antropologic al creștinismului medieval fusese sfântul: bipedul vertical, cu aripi de
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
în discuție art. 207, 215 (furtul, înșelăciunea), art. 282 (falsificarea de monede și alte valori), art. 254 (luarea de mită) din Codul Penal. 3) Criminalul lipsit de frâne sexuale - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 197-203 (violul, actul sexual cu un minor, seducția, perversiunea sexuală, corupția sexuală, hărțuirea sexuală) din Codul Penal. 4) Criminalul profesional - noțiune, caracterizare (expunere dialogată, dezbatere). Se iau în discuție art. 326-328 (cerșetoria, vagabondajul, prostituția) din Codul Penal, art. 12 - Legea 678/2001
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
ființă omenească, iar alții vor contesta acest lucru. Întrebarea din ce moment al dezvoltării sale fetusul devine o ființă omenească este însă o întrebare care privește faptele. Și tot așa, la întrebarea dacă pornografia încurajează înclinația spre violență, promiscuitatea sau violul, toți oamenii care judecă echilibrat și imparțial vor cădea de acord că pornografia ar trebui să fie strict interzisă 11. Însemnătatea excepțională pe care o acorda Kant rațiunii morale comune, lucru neobișnuit cel puțin în epoca lui, trebuie văzută și
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
a pune ordine în lume. Școala detectivistică tradițională cultivase în mod deliberat o estetică a abordării enigmei. Ea corespundea, într-adevăr, rigorilor jocului de șah, logicii perfect funcționale a împărțirii lumii în buni și răi. Un furt, un asasinat, un viol, o infidelitate conjugală erau acțiuni care lezau ordinea lumii, iar detectivul era taumaturgul: prin înlăturarea actului profanator, lumea își revenea la starea ei ideală. Când Chandler apropie granițele între infractori și apărătorii legii la o distanță primejdios de mică, ordinea
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
are legătură cu viziunea politică a scriitorului. El nu poate înțelege distrugerea modelului literar clasic, la fel cum nu înțelege cum poți fi comunist după pădurea Katîn și procesele-mascaradă de la Moscova, foametea din Ucraina, lagărele de concentrare arctice și abominabilele violuri din Berlin ale diviziilor mongole (Chandler, 1981, p. 193). Provocările realității sunt, în a doua parte a anilor ’40, incomparabil mai complicate decât fuseseră până la începerea războiului. Prestigiul inexplicabil de care se bucură, în anumite cercuri intelectuale, comunismul e perceput
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
forme specifice de violență erau permise. Atitudinea față de femei, ca obiecte sexuale, în afara familiei, reprezintă o condiționare culturală pentru unele forme specifice de violență, ale căror elemente centrale sunt decepția, seducția, relațiile sexuale impuse duse până la forma cea mai agresivă, violul. Formele grave de violență împotriva femeii în familie dețin o poziție culturală și socială specifică: sunt legitime doar în cazuri excepționale și bine justificate. Pe de o parte, într-o lume în care pedeapsa fizică reprezenta un mijloc esențial al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
petrecut în zona rurală. Presiunile economice foarte mari, cuplate cu accesul scăzut la tehnici contraceptive pentru anumite categorii de populație (mai ales în zonele rurale) și lipsa sprijinului serviciilor sociale par să fie factorii responsabili pentru astfel de acte criminale. ● Violuri și violuri în grup. Proporția cea mai ridicată a cazurilor s-a înregistrat în zonele urbane. Victimele au în general un nivel educațional scăzut, un număr semnificativ al victimelor violurilor în grup fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
zona rurală. Presiunile economice foarte mari, cuplate cu accesul scăzut la tehnici contraceptive pentru anumite categorii de populație (mai ales în zonele rurale) și lipsa sprijinului serviciilor sociale par să fie factorii responsabili pentru astfel de acte criminale. ● Violuri și violuri în grup. Proporția cea mai ridicată a cazurilor s-a înregistrat în zonele urbane. Victimele au în general un nivel educațional scăzut, un număr semnificativ al victimelor violurilor în grup fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al victimelor nu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
par să fie factorii responsabili pentru astfel de acte criminale. ● Violuri și violuri în grup. Proporția cea mai ridicată a cazurilor s-a înregistrat în zonele urbane. Victimele au în general un nivel educațional scăzut, un număr semnificativ al victimelor violurilor în grup fiind analfabete. Desigur, nivelul scăzut de educație al victimelor nu este un factor cauzal în sine, ci mai degrabă un indicator al mediului social în care se regăsesc atât victimele, cât și agresorii, mediu caracterizat de marginalizare și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aceasta se corelează și cu alte prevederi generale care se referă la orice tip de violență: bătaia sau alte acte violente: art. 180, 182, Cod Penal; vătămare corporală: art. 198, Cod Penal; lovituri cauzatoare de moarte: art. 183, Cod Penal; viol: art. 187, Cod Penal; infanticid: art. 177, Cod Penal; incest: art.203, Cod Penal; perversiuni sexuale: art. 201, Cod Penal; rele tratamente aplicate minorului: art. 306, Cod Penal. Legea nr. 61/1991, care sancționează tulburarea normelor vieții sociale, a ordinii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt analizate faptele privind hărțuirea sexuală, dificultatea demonstrării lor, interpretările subiective ale acestora, lasă loc confuziei în plan legislativ și, mai ales, lipsei de încredere a victimelor feminine în justiție și în dezvăluirea acestui fenomen destul de răspândit sub diferite forme. Violul marital nu este incriminat ca atare, ci e considerat în contextul definirii generale a violenței domestice. În practică însă, reclamarea violului marital este o raritate, pentru două motive. În primul rând, este foarte greu de dovedit, actul de lege nemenționând
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
ales, lipsei de încredere a victimelor feminine în justiție și în dezvăluirea acestui fenomen destul de răspândit sub diferite forme. Violul marital nu este incriminat ca atare, ci e considerat în contextul definirii generale a violenței domestice. În practică însă, reclamarea violului marital este o raritate, pentru două motive. În primul rând, este foarte greu de dovedit, actul de lege nemenționând probele luate în considerare în instanță. În al doilea rând, el pare să fie acceptat implicit în presupoziția culturală, exprimată și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în școală și familie împotriva violenței”. De asemenea, UNITER-ul își propune dezvoltarea unor prezentări dramatice ale violenței domestice. Mass-media De obicei, mass-media prezintă multe cazuri individuale de violență împotriva femeii. Aproape fără excepție, acestea sunt cazuri extreme, șocante: crime, violuri, cruzimi și exploatare sexuală. Cazurile mai „ușoare”, mult mai frecvente, sunt prezentate doar în mod excepțional. Cazurile de hărțuire sexuală la locul de muncă sunt încă excepții sau absente în mass-media, fiind foarte puține analizate profesionist. Ceea ce lipsește, de asemenea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Hărțuirea sexuală la locul de muncă, ce afectează în mod semnificativ și femeile din clasa de mijloc, nu a fost încă definită ca o problemă socială importantă. Violența împotriva femeii a fost foarte adesea identificată în special cu situațiile-limită, ca violul, omorul, vătămarea corporală gravă, fiind percepută drept ceva ce se petrece mai cu seamă „de partea cealaltă”, în rândurile categoriilor marginale și sărace ale societății. 5. Aceasta constituie probabil o explicație a faptului că mișcarea feministă din clasa de mijloc
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victime umane și prejudicii materiale, generând sentimente de teamă și insecuritate socială. Criminalitatea violentă „acoperă un spectru larg de comportamente, cu o etiologie complexă” (Stănoiu et al., 1994), în care se includ atât delictele și crimele comise împotriva persoanei (omor, viol, loviri de tot felul, vătămări corporale simple sau grave, loviri cauzatoare de moarte etc.), cât și cele comise asupra persoanei și patrimoniului acesteia (jafuri, tâlhăriri etc.). Reprezentând o problemă socială, cu consecințe distructive și demoralizatoare la nivelul indivizilor și grupurilor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
de alcool, care precedă în multe situații acțiunea violentă, reprezintă o condiție (ocazie) criminogenă favorizantă. 5. Între mobilurile urmărite de agresori, cele mai frecvente sunt jaful, răzbunarea, gelozia (în cazul omorurilor și al tâlhăriilor), satisfacerea unor instincte sexuale (în cazul violurilor) etc. La rândul lor, victimele delictelor cu violență sunt reprezentate de acele persoane care suportă sau sunt obligate să suporte amenințările fizice sau constrângerile morale și agresiunile fizice exercitate prin diverse mijloace de către agresori. În funcție de gradul de implicare în comiterea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
472 de persoane, iar pe ansamblul perioadei analizate ponderea lor, din totalul delictelor contra persoanei, a oscilat între 5,8 și 7,4% (Anuarul Statistic al României, 1997-2000). În schimb, cu excepția perioadei 1990-1992, când au cunoscut creșteri continue, delictele de viol au înregistrat scăderi semnificative, mai ales după anul 1996, ponderea lor, în ansamblul delictelor contra persoanei, reducându-se de la 5,1% în 1995 la 2,9% în 2002 (Anuarul Statistic al României, 1997-2000). În același timp, evoluția delictelor cu violență
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]