2,697 matches
-
pe Dreptul de Proprietate, deoarece violați acest Drept prin tarifele dumneavoastră atunci când acest lucru vă convine". Ar fi putut să adauge cu o anumită dreptate: "Prin tarifele protective violați adesea proprietatea săracului spre profitul bogatului. Prin Dreptul la muncă ați viola proprietatea bogatului în avantajul săracului. Prin ce nenoricire scrupulul vă cuprinde atât de târziu?" Între domnul Billault și dumneavoastră nu există deci decât o diferență. Amândoi sunteți drumeți pe același drum, drumul Comunismului. Doar că dumneavoastră nu ați făcut decât
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
prea luminat pentru a nu simți, măcar de o manieră confuză, pericolul fiecăruia dintre pașii săi pe calea care sfârșește în Comunism. El nu se înconjoară de ridicolul de a poza în campion al Proprietății în momentul în care o violează; dar ce imaginează el pentru a se justifica? El invocă axioma favorită a oricui vrea să concilieze două lucruri ireconciliabile: Nu există principii. Proprietate, Comunism, să luăm un pic din toate, după împrejurări. În opinia mea, pendulul civilizației, care oscilează
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
statul să furnizeze în mod gratuit meșteșugarilor, muncitorilor instrumente de lucru; acest lucru înseamnă a invita statul să le răpească de la alți meșteșugari și muncitori. Altcineva vrea ca statul să împrumute fără dobândă; nu poate face acest lucru fără a viola proprietatea. Un al treilea reclamă educația gratuită la toate nivelurile; gratuită! adică pe cheltuiala contribuabililor. Un al patrulea cere ca statul să subvenționeze asociațiile de lucrători, teatrele, artiștii etc. Dar subvențiile înseamnă tot atâta valoare sustrasă de la cei care au
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a o da. Este regretabil că într-o lucrare destinată examinării proprietății sub toate aspectele sale, ați considerat că trebuie să consacrați două capitole Darului, care nu este câtuși de puțin în pericol, și niciun rând Schimbului, atât de imprudent violat sub însăși autoritatea legilor țării. Încă o lovitură de agrafă. Ah! Ne aruncă la pagina 47. Omul are o primă proprietate în persoana sa și în facultățile sale. El are o a doua proprietate, mai puțin lipită de ființa sa
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
merg mai departe decât dumneavoastră, iar dacă prin societate înțelegeți guvernul, eu afirm că singura sa misiune, în ceea ce privește proprietatea, este de a o garanta, și că dacă încearcă să o pondereze, prin chiar acest fapt, în loc să o garanteze, el o violează. Acest lucru merită examinat. Când un anumit număr de oameni, care nu pot trăi fără muncă și fără proprietăți, cotizează împreună pentru a plăti solda unei forțe comune, ei au evident ca scop să muncească și să se bucure de
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
De aici nu mai este decât un pas până la organizarea unei forțe publice. Dar, vă întreb, această forță are ca misiune, cel puțin ca misiune legitimă, regularizarea actului celui care își apără proprietatea, în virtutea dreptului, sau a actului celui care violează, împotriva dreptului, proprietatea celuilalt? Ar fi un caz cam singular ca forța colectivă să fie întemeiată nu pe dreptul individual, ci pe violarea sa permanentă și sistematică! Nu, autorul cărții pe care o am sub ochi nu poate susține o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
o altă formă de sub fierăstrăul și rindeaua mea. Interesul meu este de a primi în mod onest cea mai mare cantitate posibilă din aceste lucruri în schimbul fiecărei cantități oferite din munca mea. Spun în mod cinstit, căci nu doresc să violez libertatea și proprietatea nimănui. Dar aș dori, în egală măsură, să nu îmi fie încălcate nici proprietatea și nici libertatea mea. Punându-mă de acord asupra acestui punct cu ceilalți muncitori, ne impunem sacrificii, cedăm o parte din munca noastră
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a considerat că regimul protector este favorabil bunăstării poporului el a fost adoptat, în pofida oricărei considerații referitoare la justiție; dar apoi au apărut consecințele. Credința în proprietate s-a șters. S-a spus asemeni domnului Billault: deoarece proprietatea a fost violată de către Protecție, de ce nu ar fi ea violată și de către Dreptul la muncă? Alții, în spatele domnului Billault, vor face un al treilea pas și alții, în spatele acestora din urmă, un al patrulea, până ce Comunismul va prevala. Spirite bune și solide
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
acceptă să le execute sânt oameni? Un torționar e om? Un tip care face o teorie (în jurul unei rase, clase, etnii sau religii) potrivit căreia o parte a omenirii trebuie să o lichideze pe cealaltă ― este om? Un tip care violează e om? Etc. etc. etc. Vrând să-mi explice ceea ce trăiserăm în secolul trecut, Glucksmann mi-a spus la un moment dat, în decembrie '89 când ne-am cunoscut: "Hitler c'est moi. Stalin c'est moi. Mao c'est
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cunosc o droaie de oameni care nu ar fi putut, nu pot și nu vor putea în veci ― prin liberă alegere ― să practice falaqa (tortura prin bătaie la tălpi), să omoare pentru a impune o idee, să toarne sau să violeze. Cred, dimpotrivă, că toți cei care pot face asemenea lucruri sânt integrați printr-un pașaport fals în specia numită "om", cred sus și tare că ei nu sânt "oameni", că trăiesc printr-un enorm camuflaj la adăpostul acestui cuvânt și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
el", întreabă decis. În clipa următoare este în curtea casei, locuită acum de nepotul lui Heidegger, filmând febril. Cătălin se ascunde în mașină, Bogdan și cu mine traversăm îngroziți și ne îndepărtăm de locul în care năsăudeanul nostru tocmai "a violat" un spațiu privat. Pînă la urmă, observ, noi sîntem pudici și civilizați, dar deocamdată, datorită lui, aceste imagini vor exista undeva și în Romînia." " Da, dar le-a obținut prin rapt", îmi răspunde Bogdan. Auzim în urma noastră cum se deschide
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
neutrilor consistă mai cu samă de a se abține de a lua parte la ostilități, neutrarum partium esse; neutri parti belli causa favere, cum zice Wolff, și de a nu suferi ca beligeranții să aducă vreo atingere la privilegiele neutralității, violând prin acte ostile teritoriul statului neutru. De la începutul răzbelului turco-sîrb purtarea României și a guvernului său n-a încetat de a fi corectă și conformă cu obligațiunile legei internaționale. Cu toate acestea, țara aceasta nu vede nicăieri sancțiunea garanției ce
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
permită a-și lăsa lucrurile în locuințele părăsite până când vor putea să și le ridice și să și le transporte în alte părți; această voie li s-a refuzat în mod categoric. Mai mult decât atât. Locuințele lor au fost violate, ușile au fost sparte cu forța ți lucrurile bieților nenorociți au fost azvârlite în stradă. Iar populația creștină, considerând aceste lucruri drept avere fără stăpân le deprădează și și le aprop [r]iază, fără nici un scrupul sau rezistență. Suferința nenorociților
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de disciplină și supunere a soldatului român. În fine, ministeriul nostru de esterne, condus de astădată de d. Cogălniceanu, a cărui tact și vederi drepte nu sunt contestate de nimenea, a comunicat agenților din străinătate intenția guvernului de-a nu viola nici unul din interesele naționale ale ambelor părți, de-a mănținea pacea și a păzi strictă neutralitatea. Se 'nțelege de sine că purtarea României, care astăzi face nu politică de simpatii, ci numai de rațiune, se va îndrepta după avizurile puterilor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
că România, oficial principatul Moldo-Valahiei, e privită în toate relațiile sale cu celelalte puteri ca parte integrantă a Imperiului otoman. Aceste puține cuvinte ale subsecretarului de stat nu sunt de loc îndreptate contra Rusiei, că adecă, trecând Prutul, ea ar viola teritoriul otoman, ci ele vor să constituie numai un drept pentru Turcia de-a încălca teritoriul român oricând i-ar dicta-o aceasta vederile sale strategice. Pe de altă parte guvernul englez mai pare a zice că, țara noastră nefiind
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o fac d-nii maghiari), nu poate fi crimă dacă româncele au compătimire și simpatie pentru sângele lor propriu. În fine principiul neutralității nu se atinge prin împrejurarea că cetățenii statului constituie comitete pentru ajutoriul răniților oricării părți, ci neutralitatea se violează tocmai oprind constituirea unor asemenea comitete. Îndealtfeli d-na Măcelariu se obligă a primi, ca persoană privată, toate ofertele în bani și obiecte ce i se vor trimite de - acuma 'nainte. [1 iunie 1877] ["INSTALAREA ÎN SCAUNUL MITROPOLIEI... Instalarea în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
rece, face un balon mare cu guma de mestecat, pe care în cele din urmă o lasă să pocnească peste fața ei. Perechea frumoasă e trântită la podea și li se smulg hainele de pe ei. Karli se pregătește să o violeze pe frumoasa Femeie. Schweindi îi trage scâncind frumosului Bărbat pantalonii jos. Cârciumăreasa își ridică șorțul și se așază pe fața frumosului Bărbat. Hasi așteaptă în spatele lui Schweindi erecția acestuia ca să o poată folosi pentru ea. Frumoasa Pereche a fost cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
noi așa de ușor în toate locurile în care se cade, uităm de următoarea strângere de mână pentru viitoarele fapte de o frumoasă ticăloșie, cei care vor să aibă vorbele mai cu greutate pot așa cum au făcut toți odată, să violeze orfanii de bani. COMPOZITORUL: O undă de după-amiază senzuală, mestecată cu dinții înroșiți, înconjurată de suprafețe gata mușcate, tăiată de restul provinciilor zilei.. îmbunată. Muzica e în aer deci, așa cum se mai spune, deci... deci: ce? PIANISTA: Muzica e în
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
copil nu va uita: Ce-i de la mama, aia-i sfânt. Tatăl sughite, fratele se masturbează agitat. PAIȘPE FRATELE LUI MARIEDL: Știu, creierul meu e ambalat dintotdeauna într-un neglijeu murdar, de asta văd mereu totul ca printr-o ferestruică violată de o avalanșă de noroi. Chiar din clipa nașterii mi s-a scurs pe buze spermă paternă. Știu că este bine și că tata va fi găsit mort. Tata nu s-a agățat de viață, viața s-a agățat de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
democrația. Cum birocrația face posibilă democrația? Potrivit lui Weber, fiecare drept politic sau economic cere o birocrație ca să îl asigure. Dacă oamenii au dreptul la exprimare liberă este nevoie de un sistem legal care să determine când acel drept a fost violat. Dacă declarăm că securitatea financiară la bătrânețe este un drept, avem nevoie de o administrație a asigurărilor sociale să adune impozitele și să distribuie pensiile potrivit unui set de reguli. Toate acestea ne pot determina să gândim că Max Weber
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
procedee pentru îndeplinirea unor acțiuni si să realizeze numai acte compatibile cu valorile și interesele sociale generale. Spre deosebire de o asemenea abordare, care în mod esențial se raportează la normele sociale, mulți oameni consideră unele comportamente ca fiind deviante deoarece acestea violează natura umană sau moralitatea absolută. Însă sociologii tind să respingă această motivație deoarece aceasta ignoră originile sociale ale devianței și, implicit, normele ce guvernează viața socială. Pentru a putea explica sociologic formele de comportament dezaprobate social, trebuie mai întâi să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
se deosebește de conformism, care constă în acceptarea mecanică a unor obiceiuri și comportamente împotriva propriilor convingeri ale individului. Nonconformarea sau devianța apare atunci când normele nu sunt respectate. Atunci, putem afirma că devianța se referă la comportamentele sau trăsăturile care violează norme importante ale grupului social și, ca o consecință, sunt respinse și dezaprobate social. Astfel definită, devianța arată lipsa de adeziune la normele și valorile grupului și încălcarea standardelor de comportament stabilite (a prescripțiilor normative care indică cum trebuie să
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
normele și valorile grupului și încălcarea standardelor de comportament stabilite (a prescripțiilor normative care indică cum trebuie să se comporte individul într-o anumită situație). Prin urmare, un comportament deviant este un comportament atipic care încalcă normele sociale recunoscute și violează așteptările instituționale, intrând în conflict cu standardele acceptate în cadrul unui grup sau sistem social atât din punct de vedere social cât și cultural. Comportamentul deviant variază în raport cu regulile normative ale sistemului social respectiv. În acest sens, teoria sociologică concepe fenomenul
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
doua întrebare: De ce un comportament este considerat deviant într-un timp și loc, dar nu este deviant în alt timp și în alt loc? Așa cum am spus ceva mai înainte, mulți oameni consideră unele comportamente de-viante deoarece cred că acestea violează moralitatea. În acest fel, oamenii tratează devianța la modul absolut, judecă anumite comportamente în raport cu noțiunile morale de bine sau rău, drept sau nedrept. Dar sociologii văd devianța ca fiind definită atât de valorile morale și culturale cât și de violarea
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
perspectiva interacționist-simbolică dar, de asemenea, folosește idei importante de la teoria conflictului. Explicațiile timpurii ale comportamentului deviant au acceptat legea ca o reflectare a ordinii morale naturale ori ca consens social. Indivizii cu comportament deviant au fost văzuți ca oameni care violează normele, iar cei care nu au asemenea comportament ca oameni care se conformează normelor sociale stabilite. Teoria etichetării a provocat aceste presupuneri argumentând că devianța este definită de reacția socială față de anumite grupuri, indivizi și comportamente și nu de cei
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]