1,953 matches
-
și mintea, trebuie să le țină întru Sinele care este cunoaștere; trebuie să țină cunoașterea întru Sinele care este cel Mare; și trebuie să-l țină pe acela (Marele) întru Sinele care este Liniștit". (I-3.13.) "Ochii mei-nălțam visători la steaua Singurătății" (p. 226). Textul antic buddhist Sutta-Nipata Glossă "Muni-ul (înțeleptul), depărtându-se de această lume, nu e părtaș la certurile ce se iscă" (p. 166, nr.18). "Privitor ca la teatru Tu în lume să te-nchipui: [...] Și
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
un băiet sărac (Eminescu: 2011, II, 35). (S6c) Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet e minune oare că pentru el visul era o viață și viața era un vis? (Eminescu: 2011, II, 35-36). (S6d) Două vorbe concluzive. Cine este omul adevărat al acestor întâmplări
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
cazul actului deliberat, care ia forma ceremonialului. (H8a) Un copist avizat a se cultiva pe apucate, singur... și această libertate de alegere în elementele de cultură îl făcea să citească numai ceea ce se potrivea cu predispunerea sa sufletească atât de visătoare. Lucruri mistice, subtilități metafizice îi atrăgeau cugetarea ca un magnet e minune oare că pentru el visul era o viață și viața un vis? (Sărmanul Dionis Eminescu: 2011, II, pp. 35-36). (h8b) Am o inimă și o minte ciudate. Nimic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Sărmanul Dionis luminează slab, dar ispititor cartea, în timp ce varianta Umbra mea încearcă să îndepărteze lectorul și să minimalizeze tautologic rolul manuscriptului. Într-un impuls de onestitate, varianta Umbra mea inversează rolurile, în sensul că naratorul nu apare ca un nepriceput "visătorul Dionis" din opera publicată -, el inițiază umbra și-i descrie tot scenariul ascensiunii selenar-para disiace. În hipertext remarcăm gradarea ascendentă a ideii de posesie asupra lămpii, dublată de încărcarea semantică de la obiect decorativ, fie și util, însă aparținând tuturor, poate
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
să-ți plimbi în somn/ Pe mine mâna/ Că frunze-mi cresc cântând/ Din trunchi,/ Este destul să îmi ridic privirea/ Ca să te văd./ O liniștită dragoste,/ Amiază suavă/ Ca o boabă de strugure/ Care-și găsește moartea/ În cerul visător al gurii". (Nu-mi voi mai aminti) Obsesiva metaforă a reîntoarcerii spre tărâmul copilăriei apare și aici, din nou anticipând universal volumelor ce vor urma: "Eu vin din vară,/ E o patrie fragilă/ Pe care orice frunză,/ Căzând, o poate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
ne jucăm și cei mari ne protejează jocul, jucând cu noi jocul poveștilor, lăsându-ne libertatea să ne căutăm pe noi înșine în ele, să ne visăm ca trăitori în ele. Dacă am fost, toată viața de până în 1988, o visătoare incorigibilă, e pentru că am citit prea multe basme. Nu regret. Dar, cum am plătit această formă de optimism e o poveste prea lungă, cât o viață. 2) Ce credeți despre "autodidaxie? Câtă... școală (studiu) este în operă, câtă experiență, câtă
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
și cultivarea autohtoniei (...) sunt pentru noi argumente care pun în evidență atitudinea generatoare, ce domină portretul interior al celor doi scriitori" (p. 184); Aceste date de portret moral, întregind marele portret procesual, schițat de poezie și proză figurii interioare a visătorului revoltat, se confirmă și în replicile personajului" (p. 221). Introducere... Vom atrage atenția că paginile de această natură configurează simultan cu ideea, imaginea socio-comportamentală a auditoriului (...) și nu mai puțin portretul interior al predicatorului" (p. 130). În G. Călinescu..., substantivul
[Corola-publishinghouse/Science/1560_a_2858]
-
om pentru care lumea exterioară este o realitate interioară.28" Sunt reflecțiile unui funcționăraș hotărît să-și viseze viața: Nu m-a preocupat nimic altceva decît viața mea interioară, decorul meu (...). Niciodată n-am vrut să fiu altceva decît un visător.29" A ales, spune el, să viseze viața reală: "Am topit în culoarea unică a bucuriei frumusețea visului și realitatea vieții.30" Văzută ca o boală a spiritului, un cancer al imaginației, acțiunea este respinsă în mod radical. În această
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
de a lucra asupra a ceea ce ar fi putut să se întîmple nu poate să stîrnească istoricului decît cel mult un zîmbet. Experții în uman, preocupați să demonstreze că ceea ce fac este știință, văd în interesul pentru posibil o acțiune visătoare, rezervată romancierului, eseistului sau poetului. Publicată pentru prima dată în 1857, sub titlul Uchronie, cartea lui Charles Renouvier 131 poartă subtitlul Histoire de la civilisation européenne, telle qu'elle aurait pu être (Istoria civilizației europene, așa cum ar fi putut fi). Filosoful
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
un posibil și un non-imposibil: trebuie să fie posibil să zbori și este imposibil să nu încerci să zbori. A construit baloane cu aer cald, avioane, rachete, stații orbitale. Omul e singular prin calitatea sa de a fi un animal visător, prin relația constructivistă pe care o are cu lumea. Dacă omul ar fi un animal realist, neștiind și nedorind altceva decît să se adapteze la realitate, ar mai exista oare picturile din peștera Chauvet, desenele lui Vincent Van Gogh, miturile
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
este trasat parcursul unei vieți, de la naștere până la căsătorie), pentru automobile (un șofer se gândește, fiind la volanul mașinii sale, a anii tinereții când se simțea bine cu prietenii), etc. Revenirea asupra trecutului ne poate face să fim vulnerabili și visători, gustând nostalgia fără a ne preocupa de detaliile ofertei. Starea afectivă pozitivă legată de experiențe trecute și inconștient transferată asupra produsului care e prezentat în același timp. Un alt psiholog, Jennifer Edson Escalas, a experimentat o variantă a acestui efect
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
numele Liza, amintind astfel de prototipul galeriei, sărmana Liza din nuvela cu același nume a lui Karamzin. Că Dostoievski se va fi gîndit și la această filiație - dovadă stă titlul complet al nuvelei: Nopți albe. Roman sentimental. Din amintirile unui visător. Atributul de „sentimental“ trimite la Karamzin (principalul reprezentant al sentimentalismului rusă, dar, în același timp, este și parodic: prea romantică este atmosfera în care se încheagă idila‑chin și, nu în ultimul rînd, prea romantice sînt preferințele de lectură ale
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
la Karamzin (principalul reprezentant al sentimentalismului rusă, dar, în același timp, este și parodic: prea romantică este atmosfera în care se încheagă idila‑chin și, nu în ultimul rînd, prea romantice sînt preferințele de lectură ale celui care se autodesemnează „visător“. Din comentariile la una din edițiile rusești, aflăm că „lista de lecturi“ a eroului a fost adăugată de‑abia în 1860, cînd fostul ocnaș găsește cu cale și să elimine o frază: „Se zice că apropierea pedepsei produce în sufletul
[Corola-publishinghouse/Science/2088_a_3413]
-
direct din adolescență la stadiul de scriitor. În vreme ce dvs. ați studiat sociologia și ați avut diferite slujbe. J. Echenoz Munceam, într-adevăr, pentru a mă întreține, puțin în presă, puțin în sectorul medico-social, dar în taină, hrăneam așteptarea exclusivă și visătoare de a deveni romancier. Am testat o mulțime de forme diferite, nu înțelesesem încă faptul că un text trebuie lucrat, lucrat fără încetare. Jean Echenoz, care din cărțile lui Modiano v-au marcat cel mai mult? J. Echenoz Dora Bruder
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
În același registru ar putea intra o ilustrată a lui Kimon Loghi intitulată Gioconda, unde personajul degajă un aer de mister, care vine și din contrastul dintre zâmbetul aparent, un zâmbet absent, care răspunde unei imagini interioare, și tristețea privirii visătoare. Băncilă ajunge la München în 1894, unde stă cu aproximație patru ani, studiind sub îndrumarea profesorilor Raub și Gysis, lucrând și în atelierul pictorului Haschbé, ca apoi să se deplaseze la Paris și ulterior în Italia. Anton Coman (Petru Comarnescu
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cea a intelectualizării senzualității și informării culturale a erosului, de aici o nouă viziune "domestică" sau, mai precis, domesticită asupra femeii moderne. În perioada în care Octav Băncilă se află sub influența Secession-ului și simbolismului german pictează Crinii, Bachus, Visătorul, "alegorii depărtate de realitate". Între crini, intitulat și Melancolie (între 1895-1897), poartă amprenta simbolismului, expresia femeii se nuanțează prin reverie și prin rama florală, aerul melancolic invită la o stare meditativă. Frumusețea feminină apare dintr-o dată mai complicată, florile care
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și minciună, victimizând erotic amantul bolnav de lassitude. Interesant mai este un medalion de N. Vermont, la pagina 59, înfățișând o femeie cu o privire teribilă, sfidătoare, cu părul înfuriat, posibilă imagine a feminității devorante, vindicative și nu a celei visătoare, pierdute în rugă, dezgolită lângă trupul amanților, din desenele aceluiași. Dincolo de atmosfera erotizat macabră a acestor desene (care răspunde sensibilității decadente) avem și un sentimentalism noir, la limita cu kitschul, ilustrativ în epocă. În ultimul număr (număr dublu 5-6), o
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
manieră sensibilă efectul pe care această seră pictată îl are asupra lui. Plafonul salonului reprezintă o țesătură foliară de o artă rafinată, unde păsări, asemănătoare celor din arta persană, fac să țâșnească strălucirea și varietatea coloritului. Deasupra panourilor, fine și visătoare tinere se înalță asemeni unor mari flori de-a lungul zidurilor pe care le decorează. (...) Ele însele sunt frumoase fructe de carne, nutrite într-un climat blând pentru a încânta jocurile unei lumi mai delicată și mai civilizată decât a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
mîine pline de cîntec. Nu era o victorie a "capitalismului", nu era încă nici o victorie sigură a democrației: în acordurile violoncelului lui Rostropovici era altceva, ceva mai puțin și ceva mai mult, iar dansul spaniol, deopotrivă senin, sprinten, grav și visător, cînta biruința, fără îndoială efemeră și cu atît mai îmbătătoare, a adevărului, a moralei, a nobleței sufletești... Iunie 1990 I Metamorfozele Europei 1 Europa dinaintea Europei La originea Europei nu se găsește un principiu fondator autentic. Principiul grec și principiul
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
modalități ale lui Maiorescu, dar și ale celorlalți prelectori de a gândi și a percepe starea de fapt, socială și culturală, în care se vedeau proiectați. 1. Prelecțiunea ca demers paideic Intențiile lui Maiorescu nu au fost cele ale unui visător, ci, așa cum erau ele formulate în acea a doua jumătate a secolului XIX, cât se poate de realiste: prelecțiunile populare erau în fapt prelecțiuni de popularizare a unor teme pe care, la acea oră, Occidentul le dezbătuse și le întorsese
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
poet, a depășit de mult frontierele țării și ale limbii, creațiile sale cunoscând o binemeritată circulație internațională. Sosită la Iași, odată cu primăvara, Ana Blandiana a modificat simțitor starea de spirit a "dulcelui târg". Atât prin simpla ei prezență, feminină, sensibilă, visătoare, cât și prin admirabila prelecțiune susținută la Casa Pogor, "Bășcălia la români, între salvare și sinucidere", unde calitățile de mai sus au fost dublate de luciditate, putere de radiografiere, forță de convingere. Aș dori să începem cu o întrebare pe
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
2008 "A venit timpul revalorizării istoriei literare" În luna martie a anului de grație 2008, un ceva din tihna înțeleaptă a Casei Pogor a fost silit să-și caute de treabă printre manuscrise, obiecte de demult și priviri de muzeografi visători. Asemenea unei vagi și plăcute dureri reumatice, a sosit la Iași Dan C. Mihăilescu, cu o prelecțiune incitantă despre literatura română de după '90. Ceea ce seduce din start la cel îndeobște știut ca "omul care aduce carte" sunt, cred, focurile de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
o cursă cu trăsura, obținînd prin hotărîre judecătorească restituirea diferenței; ...scotea banul fără plăcere" mai adaugă Barbu Cioculescu. O sondare a cauzelor care au produs astfel de distorsiuni ale personalitații încearcă Petru Comarnescu apelînd la rolul modelator al antecedentelor: "Vizionarul, visătorul, meditativul Matei Caragiale și-a compus în adevăr ținuta în funcție de tristele lui experiențe, interiorizîndu-se și dorindu-se de o demnitate impunătoare. Ceea ce nu comunica prin vorbe, comunica prin ținuta, prin comportarea lui în lume"; pe aceeași linie, Alexandru George apelează
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
dat o expresie de artă unică, materialului vulgar și trecător" și reconfirmînd intuiția lui Ionescu Gion exprimată în ziarul Românul (1884): "O scrisoare pierdută începe pentru teatrul român un alt succes care va întrece poate pe acela al lui Hamlet. Visătorul de la Elseneur și d. Zaharia Trahanache vor merge mînă în mînă!... Și adică de ce nu??" Un secol mai tîrziu, Florin Manolescu (Caragiale și Caragiale jocuri cu mai multe strategii) adaugă noi argumente pentru modernitatea expresiei lui Caragiale: atragerea în perimetrul
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
51 eă Ascultarea cu ochii ca sticla Uneori ne uităm intens la o persoană și lăsăm impresia că ascultăm, dar gândul nostru poate fi în altă parte. Ochii ne devin ca sticla și, uneori, ne apare pe față o expresie visătoare. Dacă remarcați oameni cu privirea ca sticla, găsiți momentul pentru a sugera o pauză sau schimbați ritmul. fă Prea complicat pentru mine ca să ascult Când ne sunt prezentate idei care ne par prea complicate suntem tentați să nu ascultăm. Totuși
Învăţarea eficientă - condiţie a reuşitei şcolare by Nicoleta Prepeliţă, Virginia Arghiropol () [Corola-publishinghouse/Science/1241_a_2217]