73,434 matches
-
garnisite cu clone umane monstruoase, inca fără față. Regula jocului (francezii vor avea grijă să nu adapteze astfel titlul original, spre a nu concura La règle du jeu al lui Renoir din 1939) dezvolta o dilemă nu mai puțin actuala, vizînd însă nu o ipoteză, ci o experientă-limită consumată. Pare făcut sub inducția filmelor politice europene de prin anii '70 (ale unor Costă Gavras și Francesco Roși), transferul plauzibil de viziune analitică, în alt registru, fiind probat și de filme precum
Reabilitarea tematismului by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/16456_a_17781]
-
formelor poetice în literatura noastră a urmat două mari axe: mitologizanta și realistă." Simplificînd la rîndul nostru explicațiile, prima axa ar urmări invenția figurala și pe cea a lumilor poetice, cea de a doua, bazată pe observație și "descriere" ar viza descoperirea lumii: "Versantul I.H.Rădulescu-Bolintineanu-Blaga-Barbu-Gellu Naum-Doinas-Nichita Stănescu, pe de o parte și Anton Pann-Grigore Alexandrescu-V. Alecsandri-Arghezi-Geo Dumitrescu-Marin Sorescu-Mircea Cărtărescu, pe de alta, definesc două tipuri de cogniție poetica, două temperamente ale poetului român. Există, însă, si poeți noninseriabili unei categorii
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16458_a_17783]
-
pentru a transmite un mesaj antisemit, fără însă a accepta și inevitabila, totuși, etichetă." O altă deosebire e că, avînd în vedere numărul foarte mic de evrei rămași în România, discursul antisemit s-a deplasat de la argumentele și sloganurile care vizează prezența concretă a evreilor spre argumente și stereotipuri care au în vedere o primejdie abstractă, mai curînd irațională, cea a "conspirației". Un fenomen interesant sesizat de partenerul de dialog al lui Andrei Oișteanu este creșterea enormă a interesului față de iudaism
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16496_a_17821]
-
într-o ordine arbitrară ce angajează inconfortant colaborarea cititorului. În ultima carte, Nikephoros Strede, autorul e mai clar în exprimarea ideilor, mai coerent, mai profund. Dominanta strategiei conceptuale o reprezintă propensiunea spre mister, esoteric, spre sugestii inițiatice și metafizice ce vizează semnificații absolute. Toponimiile, personajele și categoriile metafizice sînt scrise ostentativ cu majuscule: Portul, Cetatea, Episcopul, Nepătrunsul, Lumina... Liviu Lungu reușește să configureze într-un angrenaj epic deosebit de tensionat conștiința unui personaj prins în montura unor întîmplări dramatice. Un personaj cu
Forță și prolixitate by Dorin Măran () [Corola-journal/Journalistic/16522_a_17847]
-
sumă de fotografii-receptacol al tuturor mizeriilor suportate sau săvîrșite de oameni în acest veac. Dacă cineastul francez este recunoscut pentru predilecția de a specula frisonul pascalian pe care vidul ecranului îl provoacă, spaniolul Ventura Pons inițiază un joc narativ ce vizează un impact moral mai grav, dincolo de voința auctorială. Unor inși oarecare - inclusiv celui ce inițiază experimentul - li se oferă a doua șansă - anularea decesului iminent: A muri (sau nu). Islandezul Fridrik Thor Fridkrisson propune o incursiune în lumea labililor psihici
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
etapă a evoluției sale, sintagma își păstrează caracterul metaforic, utilizarea ei referindu-se, în primul rînd, la rigiditatea de expresie asociată discursului politic. Translarea sintagmei de la nivelul exprimării curente la cel al terminologiei științifice presupune rafinări care, depășind nivelul expresiei, vizează conținutul, mesajul și asociază conceptul limbă de lemn cu discursul persuasiv ideologic, caracterizat prin interpretare partizană, adeseori (conștient) deformantă a fenomenelor, ca și prin intenția persuasiv manipulatoare a discursului. Limba de lemn se delimitează astfel la nivel conceptual de expresia
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
a unor informații contrare realității, adevărului. Formularea limbaj lemnos, înregistrată cu ocazia recentelor comentarii electorale, reactualizează semnificația simplistă, care absolutiza componenta superficială a conceptului limbă de lemn (de la care în mod evident se revendică), dar o și relativizează: afirmația comentatoarei viza în mod expres a b s e n ț a 'culorii', supraestimînd verbalizarea facil atracțioasă și făcînd totodată abstracție de mesajul discursului. Or, dacă stilul flamboaiant, colorat, adeseori abuziv, este adecvat pamfletului și satirei (care se adresează în primul rînd
"LIMBAJ LEMNOS" by Valeria Guțu Romalo () [Corola-journal/Journalistic/16551_a_17876]
-
Limba presei românești în secolul al XIX-lea, Iași, 1979) amintește de gazetele umoristice, dar nu le include în analiza să lingvistică. Iar monografiile și antologiile dedicate presei umoristice și scriitorilor satirici (de Constantă Trifu, Virgiliu Ene, Livia Grămadă ș.a.) vizează cu precădere aspectele tematice ale domeniului, nu strategiile de limbaj. Contactul cu textele umoristice necanonizate rămîne totuși destul de dezamăgitor pentru cercetător: nu numai din punctul de vedere (previzibil) al valorii lor artistice, dar chiar din cel al limbajului. S-ar
Gheliruri, chilipiruri și locmale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16557_a_17882]
-
concluzia ar fi una și limpede: în România, convingeri democratice au mai ales foștii colaboratori ai Securității! în realitate, genitorii monstrului legislativ care i-a legat de mâini și de picioare pe colegii lui H.-R. Patapievici și Andrei Pleșu vizau cu totul altceva: să dovedească lumii că în România ei sunt adevăratele conștiințe curate, și nu oportuniștii care după ce au turnat ani în șir la Securitate, ba chiar au luat și bani pentru incredibilele murdării, au pretenția să apere blazonul
Finala pe aparate: astăzi, imbecilitatea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16569_a_17894]
-
în fața acestei alegeri istorice: ignorarea Europei (și aici Adrian Marino deplângea dezinteresul de odinioară pentru autopromovare în Occident a unor Lovinescu sau Călinescu), expatrierea (Cioran se află aici la loc de "cinste") sau aducerea Europei acasă, singura posibilitate viabilă. Programul vizat de lovinescianul Adrian Marino ne apare astăzi deosebit de familiar și, într-o oarecare măsură, realizat sau oricum mult mai aproape de a fi: "1. Ieșirea definitivă din izolare, pe toate planurile, a României; 2. Orientarea decisă spre Vest și spre toate
Alternativa globalizării by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/11832_a_13157]
-
dar...", după care urmează toate nenorocirile din lume: ba că are o părere prea bună despre sine și se dă mare, ba că suferă de mania persecuției, ba că este un tip resentimentar ș.a.m.d. Rareori obiecțiile care îl vizează pe Marin Mincu au vreo legătură cu opera sa (toată lumea îi recunoaște statutul de italienist cu admirația condescendentă, ușor compătimitoare pe care i-o arăți, să zicem, unuia care înghite sticlă), dar ideea că omul trebuie ocolit întrunește aproape consensul
Bolile culturii în tranziție by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11854_a_13179]
-
sau viziuni poetice celebre. În fața unor versuri precum "unde-s paharele pline și discuțiile de pe terase?/ și unde-s întîlnirile cu sînii femeilor frumoase?" gîndul zboară aproape automat către baladele lui Villon. Alteori, trimiterile sînt mult mai subtile și ele vizează o anumită formă de sensibilitate. Un poem superb, Laudă, publicat în volumul Un potop de simpatii (1978) este un impresionant omagiu adus poeților ratați, iluziilor risipite sau redirecționate spre cu totul alte mize, sensibil mai mici: "Îi iubesc pe acești
Viața în paranteze mici by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11877_a_13202]
-
sale, dar nimeni nu i-a contestat numirea doar pentru că era prietenă cu președintele. A, desigur, dacă se va dovedi că prin numirea lui Gheorghe Seculici Traian Băsescu a urmărit scopuri care depășesc limitele mandatul său normal și că se vizează crearea unui nou sistem de "cumetrii" bazate pe atacul la baionetă, în stilul pesedeilor, atunci va trebui, firește, să reacționăm. Și încă deosebit de energic. Până atunci, însă, cred că noi, jurnaliștii, ar trebui să acordăm măcar prezumția de nevinovăție unui
Țara lui Șestache by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11875_a_13200]
-
zodie binevoitoare. Cînd cu cîțiva ani în urmă compuneam o muzică pentru percuție, m-am simțit ispitit de bravura unor tineri interpreți, de actualitatea și virtualitatea talentului și vocației lor. Lucrarea avea să se numească Luxuria, ceea ce însemna că erau vizate desfrîul, neînfrînarea. Un desfrîu ca libertate stilistică; o neînfrînare ca patos, dar și ca hybris tehnologic. Ce legături există între Alexandru Matei, "Game" și Luxuria? Ei bine, cel mai mic numitor comun este percuția ca formă de exprimare, iar cel
Între patos și hybris by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/11915_a_13240]
-
Haiti... Citind Proorocii..., mi-a venit în minte ce spune același Călinescu: atât exiști, cât exprimi. Și ajungând la sfârșitul cărții, te întrebi automat: să fie totul o falsă dezbatere sau e vorba doar de o autointerogație esențială, care nu vizează doar realitatea amară a unei Europe Centrale abia ieșite dintr-un coșmar lung cât o jumătate de secol? Noaptea de la sfârșitul romanului va dura oare câteva ore, cât noaptea polară sau zorii rămân doar o iluzie?... Radu Aldulescu, Proorocii Ierusalimului
Profeți mincinoși by Ioana Crișan () [Corola-journal/Journalistic/11899_a_13224]
-
totuși prea puțin, își va fi zis învolburatul Dan Zamfirescu în timp ce cuvânta, și atunci iată-l aruncând în joc cartea cea mare: "...simbolul acestei poezii patriotice Ťproasteť era Adrian Păunescu, peste capul căruia, cu citate din Goethe și Eckermann, se viza mai departe". Mai departe, adică spre Ceaușescu, el era ținta, o spune aproape pe față D. Zamfirescu, nemailăsând vreo îndoială că inițiatorii întâlnirii cu Ceaușescu își propuseseră să obțină atunci de la el lichidarea adversarilor, cu orice preț, atunci ori niciodată
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11921_a_13246]
-
luat în seamă vine din partea unui angajat de la Theatrum Mundi. Nu e prima. De la același teatru a mai fost o persoană care, sub semnătură, a semnalat că acolo se petrec tot soiul de abuzuri care trag teatrul în jos. Persoana vizată în ambele scrisori e directorul Ion Cocora, căruia i se reproșează, printre altele, că ține în repertoriu, de la o stagiune la alta, o piesă care îi aparține, făcînd dispărute spectacolele unor autori mult mai importanți. Ca remarcă personală - cum e
Scrisori deschise către Mona Muscă by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/11963_a_13288]
-
să recunoaștem, remarcabilă. Mai întîi se cuvine elogiată ampla operație "arheologică", de recompoziție a contextului din care și-a tras sevele opera în cauză, în raport cu care s-a cristalizat. Unicatul apodictic al pieselor sale apare documentat prin impresionante lecturi concentrice vizînd o serie de concepte-cheie, de aspecte recurente sau prevăzute cu un halou de varii sugestii. Astfel plecînd de la banalul termen de bal și de la observația că autorul Plumbului e singurul poet mare băștinaș, care scrie despre baluri (Arghezi, Barbu, Blaga
În slujba lui Bacovia by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12000_a_13325]
-
conta prea mult, ba datorită constatărilor proprii că n-ar prea avea valoare, trebuie musai să o submineze pe aceia a unei alte femei... Bârfa e întotdeauna cea mai la îndemână pentru o așa ‘frumusețe’, hmm... mai rău este că vizează pe cea mai bună prietenă, poate chiar mama... Frumusețea, în general, pleacă din interior, exteriorul fiind o copie fidelă a ceea ce există acolo în inima fiecărei femei, de acest fapt neavând vreo incertitudine! Îndoielile plecând din altă parte... Când îmi
CE E FEMEIA? ..DAR, FRUMUSEŢEA (FARMECUL) EI? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382663_a_383992]
-
în care omul poate să-și aducă aminte că numai împreună cu Dumnezeu poate să înfrunte toate încercările vieții, durerile, suferințele și, mai presus de toate, poate să treacă prin moarte spre Înviere. - Această perioadă ce are un caracter profund spiritual vizează schimbarea interioară a omului. Cum este reliefat acest aspect duhovnicesc în literatura imnografică a Triodului? - Hotarul dintre perioada pregătitoare a postului și postul propriu-zis îl constituie Duminica Izgonirii lui Adam din Rai. Deci prima săptămână o putem numi și săptămâna
DESPRE SFÂNTA CRUCE ŞI POSTUL ORTODOX – CU FOLOASELE, CU ROADELE ŞI CU BINECUVÂNTĂRILE LOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382702_a_384031]
-
pedofilia, pederastia, hoția, violul, consumul de droguri), care așijderea contribuie la îmbolnăvirea corpului social. Extrem de periculos pentru echilibrul și sănătatea familiei și a organismului social mi se pare alcoolismul, ale cărui consecințe sunt cu atât mai perfide, cu cât pedepsele vizează doar actele inconștiente sau semiconștiente ale consumatorului de alcool. Remediul este inseparabil legat de voința celui în cauză, cu un foarte necesar ajutor venit pe linia credinței, familiei și a mediului în care trăiește, căci bufetele și cârciumile îți fac
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
timpul ca oamenii care mai gândesc în țara asta (mai nădăjduiesc în luciditatea d-lui Răzvan Theodorescu!) să-și facă atent socotelile și să înceapă să opereze distincția între interesele personale și de mărunt grup de presiune și cele care vizează cu adevărat interesul țării. Dacă se va opta la nesfârșit pentru finanțarea de la bugetul statului a unor instituții clientelare care nu produc altceva decât mediocritate și nu fac decât să multiplice mentalitatea prăfuită a funcționarului intelectual cu cotiere (ca să nu
Svejk, precursorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/16027_a_17352]
-
E adevărat că de astă dată dl Iliescu știa că zisele sale vor fi ambalate în articole de pagina întîi, încît n-ar fi de mirare ca președintele să fi avut intenția de a lansa un semnal personal către marii vizați de o posibilă amnistiere. Numai că formulări de tip, "dacă mă întrebați pe mine personal, cred că așa și pe dincolo" n-au nici o valoare practică în exercițiile de sinceritate personală ale d-lui Iliescu. Există, asta e limpede, o
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16107_a_17432]
-
în prag de vară și de vacanță, dacă ea nu s-ar înscrie într-o dezbatere în fond pasionantă chiar și pentru cei ce nu urmăresc polemicile universitare, de la noi, ori cu atît mai puțin, de aiurea. Dezbaterea cu pricina vizează, la limită, statutul și menirea unor discipline cu lungă tradiție și respectabilă autonomie, dar pornite cîndva, cu mult timp în urmă, dintr-un trunchi spiritual comun. În Republica Literelor a veacului al XVII-lea diferența dintre filozofie, știință și eseu
Spațiul de mijloc by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16120_a_17445]
-
cu puțin miros de amoniac... bergsonism alterat... kantianism pentru uzul moronilor... sensualism englez, incolor și inodor... retorică grav răsuflată... Săpunul se recomandă pentru spălături înainte de culcare în vederea unui somn liniștit și reconfortant". Acest tip de grotesc absurd, profund axiomatic de vreme ce vizează inconsistența intelectuală a celui încondeiat, nu are ca efect râsul, ci disprețul și alarma că această struțo-cămilă e ocupantă a unei catedre de filosofie. Cam în aceeași manieră hiperbolizantă și deformatoare, cu iz macabru, e conceput pamfletul destul de dur, pe
Lucian Blaga pamfletar by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/16100_a_17425]