1,637 matches
-
Camera Îi prinse pentru un moment jumătatea inferioară a feței - moment În care am fost pe punctul de-a recunoaște gîtul gros și bărbia cărnoasă. Femeile se așezară cu fața spre el, etalîndu-și sînii. Mireasa, cu chipul Încă acoperit de voal, Îi apucă penisul În mîini și se apucă să-i sugă capătul, cu un aer absent, precum o puștoaică de opt ani cu o acadea supradimensionată. CÎnd am văzut-o Întinzîndu-se pe spate și desfăcîndu-și coapsele, am apăsat pe repede-Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
mai frumoasă pe zi ce trece. E limpede că-i priește cîrnăciorul nemțesc... Limuzina Mercedes tocmai intra În parcarea clubului sportiv. Betty Shand ședea relaxată pe canapeaua tapițată cu piele, cu fața ascunsă de o pălărie cu bor larg și voal, tot trăgînd de centura de siguranță cu mîna Înmănușată, de parcă voia să-i reamintească uriașei mașini cine-i era stăpînul de drept. La volan era maghrebianul cel oacheș, iar În spatele lui, pe strapontină, ședeau cei doi tineri germani. Mașina opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
cu ghirlande și un epitaf auriu, precum un blazon nobiliar. Arti a conceput o arteziană încadrată de îngeri priapici, care tulburau pocăința atâtor morminte din jur. Pe chipul Veterinarei nu dibuise o urmă de plâns, în schimb se cernise în voaluri care făceau din negrul de doliu o plasă de fluturi pentru bărbați. Era o femeie înfricoșată, care împlinea patruzeci de ani. Toți veniseră în mașini somptuoase, pe care Omar nu le recunoștea, fiindcă nu le reparase vreodată. Pablo se strădui
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
uliu în zbor. Într-o dimineață, văzu în clar locomotiva și trenul, și pe urmă cortina căzu la loc. Locuia într-o ceață irizată și albă, care câteodată devenea gri ori se albăstrea ca hârtia de turnesol. Respira sub un voal de cașmir, care i se lipea, uneori, de nări. Căci erau și zile când se temea și i se părea că trăiește sub apă, fiindcă lumea îi rămânea camuflată, nu îi mai simțea mișcarea și sunetele. Învățase s-audă câmpul
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
de patru metri lățime. Un zugrav îndemînatic scrisese pe ea: "La șaua lui Traian", magazin de mărunțișuri și pielărie. Peste drum se țineau șelarii, pălărierii și croitorii. Dorobanțul, pe numele său adevărat Gheorghe Herghelegiu, ținea asortiment de dame, aranjat mirese, voaluri și centuri, jartiere de elastic. "Prima" si mosorele; lângă el era bodega "La ocaua lui Cuza", care avea orchestră de balalaici și 110 bufet bine asortat, apoi intrai în gura gării. Împrejurul pieței de piatră erau hotelurile răpănoase cu ferestrele
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
care mă găseam și potrivit ocupațiilor, dar întotdeauna rodnică. Deoarece întâlneam notabilități, ofițeri, slujbași ai palatului și făceam afaceri. Încă din prima lună, am izbutit să plasez într-o caravană de cămile, închiriată de negustori din Maghreb, o încărcătură de voal indian și mirodenii pe adresa unui neguțător evreu din Tlemcen. La rugămintea mea, el mi-a trimis un sipețel cu ambră de Messa. Între două afaceri, culegeam confidențe. Astfel am aflat, la o săptămână de la sosire, că sultanul era de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
pentru când aveam s-o iau iarăși din loc, și am îmbrăcat o tunică strâmtă cu dungi verzi, cusută pe piept și evazată până la poale. Am încălțat sandale după moda veche. Pe cap mi-am înfășurat un turban mare din voal indian. Astfel înveșmântat, am pus să mi se aducă un măgar pe spatele căruia m-am așezat ca pe tron, în mijlocul străzii, înconjurat de o sumedenie de vecini, ca să mă duc să urmăresc festivitățile. Simțeam că orașul îmi aparține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2041_a_3366]
-
BINE ECHIPAT agățat de mânerul chepengului; cele trei cadavre în sânge; melodia, tot mai puternică, triumfând peste specia umană.) ȘI CU VIOLONCELUL CE FACEM? Piesă într-un act Personaje: BĂRBATUL CU VIOLONCELUL BĂRBATUL CU ZIARUL BĂTRÎNUL CU BASTON DOAMNA CU VOAL devenind DOAMNA CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că dormitează în scaunul său, cu ceafa sprijinită de perete
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
CU VIOLONCELUL Sală de așteptare. Scaune de-a lungul pereților. Într-un colț al încăperii BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă, nu prea tare, la violoncel. BĂTRÎNUL CU BASTON pare că dormitează în scaunul său, cu ceafa sprijinită de perete. DOAMNA CU VOAL pare că ascultă muzica, transpusă. În apropierea ușii de la intrare - două umbrele lăsate deschise, să se scurgă apa. Intră BĂRBATUL CU ZIARUL. Își scutură umbrela de apă și o lasă lângă celelalte, să se scurgă. Se scutură de apă cercetând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
umbrele lăsate deschise, să se scurgă apa. Intră BĂRBATUL CU ZIARUL. Își scutură umbrela de apă și o lasă lângă celelalte, să se scurgă. Se scutură de apă cercetând încăperea cu privirile. BĂRBATUL CU ZIARUL: Puf! Ce vreme! (DOAMNA CU VOAL și-a ridicat voalul și-l privește pe BĂRBATUL CU ZIARUL. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide ochii, apatic. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se scurgă apa. Intră BĂRBATUL CU ZIARUL. Își scutură umbrela de apă și o lasă lângă celelalte, să se scurgă. Se scutură de apă cercetând încăperea cu privirile. BĂRBATUL CU ZIARUL: Puf! Ce vreme! (DOAMNA CU VOAL și-a ridicat voalul și-l privește pe BĂRBATUL CU ZIARUL. BĂTRÎNUL CU BASTON deschide ochii, apatic. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându-se către toată lumea.): Așteptați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ochii, apatic. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându-se către toată lumea.): Așteptați de mult? BĂTRÎNUL CU BASTON (Schimbând o privire cu DOAMNA CU VOAL.): De vreun ceas. DOAMNA CU VOAL (Cu întârziere de o secundă.): De vreun ceas. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha. (Scoate din buzunarul de la haină un ziar, pe jumătate ud.) Și, nimic? BĂTRÎNUL CU BASTON (După o ezitare.): Nimic. BĂRBATUL CU ZIARUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să cânte netulburat la violoncel.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Frecându-și mâinile, căutând un loc care să-i convină, adresându-se către toată lumea.): Așteptați de mult? BĂTRÎNUL CU BASTON (Schimbând o privire cu DOAMNA CU VOAL.): De vreun ceas. DOAMNA CU VOAL (Cu întârziere de o secundă.): De vreun ceas. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha. (Scoate din buzunarul de la haină un ziar, pe jumătate ud.) Și, nimic? BĂTRÎNUL CU BASTON (După o ezitare.): Nimic. BĂRBATUL CU ZIARUL (Abandonând ziarul ud pe scaunul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
VIOLONCELUL. Ascultă câteva zeci de secunde, se ridică, se apropie de BĂRBATUL CU VIOLONCELUL, face un gest ca și cum ar dirija, se întoarce, se așează lângă BĂTRÎNUL CU BASTON.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă ține tot așa... o să avem inundații. DOAMNA CU VOAL: Tot așa toarnă? BĂRBATUL CU ZIARUL: Tot. BĂTRÎNUL CU BASTON: La mine e deja apă-n pivniță. DOAMNA CU VOAL: Și la mine e umed. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte repetitiv, obsedant.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Aplecându-se discret
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
se întoarce, se așează lângă BĂTRÎNUL CU BASTON.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Dacă ține tot așa... o să avem inundații. DOAMNA CU VOAL: Tot așa toarnă? BĂRBATUL CU ZIARUL: Tot. BĂTRÎNUL CU BASTON: La mine e deja apă-n pivniță. DOAMNA CU VOAL: Și la mine e umed. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte repetitiv, obsedant.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Aplecându-se discret către cei doi și schițând un gest către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.): Dumnealui așteaptă și el? BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu știm
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mine e umed. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL continuă să cânte repetitiv, obsedant.) BĂRBATUL CU ZIARUL (Aplecându-se discret către cei doi și schițând un gest către BĂRBATUL CU VIOLONCELUL.): Dumnealui așteaptă și el? BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu știm. DOAMNA CU VOAL: Noi, de când am venit... dumnealui cântă. BĂRBATUL CU ZIARUL: De un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: De un ceas, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și n-ați stat de vorbă cu el? DOAMNA CU VOAL: Păi, nu l-am întrerupt că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BĂTRÎNUL CU BASTON: Nu știm. DOAMNA CU VOAL: Noi, de când am venit... dumnealui cântă. BĂRBATUL CU ZIARUL: De un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: De un ceas, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și n-ați stat de vorbă cu el? DOAMNA CU VOAL: Păi, nu l-am întrerupt că nu s-a oprit deloc. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și cântă încontinuu, de un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: Încontinuu, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Hm. Asta-i ceva nou. DOAMNA CU VOAL: Eu, când am venit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cu el? DOAMNA CU VOAL: Păi, nu l-am întrerupt că nu s-a oprit deloc. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și cântă încontinuu, de un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: Încontinuu, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Hm. Asta-i ceva nou. DOAMNA CU VOAL: Eu, când am venit, că eu am venit prima, dumnealui începuse deja. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cânta singur! DOAMNA CU VOAL: Cânta singur, era deja început. Pauză. BĂTRÎNUL CU BASTON: Totuși... nu cântă rău. BĂRBATUL CU ZIARUL: A, nu. BĂTRÎNUL CU
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cântă încontinuu, de un ceas! BĂTRÎNUL CU BASTON: Încontinuu, da. BĂRBATUL CU ZIARUL: Hm. Asta-i ceva nou. DOAMNA CU VOAL: Eu, când am venit, că eu am venit prima, dumnealui începuse deja. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cânta singur! DOAMNA CU VOAL: Cânta singur, era deja început. Pauză. BĂTRÎNUL CU BASTON: Totuși... nu cântă rău. BĂRBATUL CU ZIARUL: A, nu. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ne mai ține de urât. DOAMNA CU VOAL: Eu una am uitat complet de timp. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
prima, dumnealui începuse deja. BĂRBATUL CU ZIARUL: Cânta singur! DOAMNA CU VOAL: Cânta singur, era deja început. Pauză. BĂTRÎNUL CU BASTON: Totuși... nu cântă rău. BĂRBATUL CU ZIARUL: A, nu. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ne mai ține de urât. DOAMNA CU VOAL: Eu una am uitat complet de timp. (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL repetă obsedant aceeași bucată muzicală.) BĂRBATUL CU ZIARUL: Păcat că nu știm ce cântă. BĂTRÎNUL CU BASTON: Eu nu mă prea pricep, dar pare ceva cunoscut. BĂRBATUL CU ZIARUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mă prea pricep, dar pare ceva cunoscut. BĂRBATUL CU ZIARUL: Și mie mi se pare c-am mai auzit. BĂTRÎNUL CU BASTON; O fi Händel... BĂRBATUL CU ZIARUL: Händel sau Bach. BĂRBATUL CU ZIARUL: Händel sau Bach precis. DOAMNA CU VOAL: Exclus. Nu e nici una, nici alta. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ș-atunci ce e? DOAMNA CU VOAL: Poate să fie orice. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Atunci m-am lămurit. DOAMNA CU VOAL: Păi, nu? (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
am mai auzit. BĂTRÎNUL CU BASTON; O fi Händel... BĂRBATUL CU ZIARUL: Händel sau Bach. BĂRBATUL CU ZIARUL: Händel sau Bach precis. DOAMNA CU VOAL: Exclus. Nu e nici una, nici alta. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ș-atunci ce e? DOAMNA CU VOAL: Poate să fie orice. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Atunci m-am lămurit. DOAMNA CU VOAL: Păi, nu? (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat la violoncel.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Oricum, e interesant că execută fără partitură. BĂRBATUL CU ZIARUL: Da, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BĂRBATUL CU ZIARUL: Händel sau Bach precis. DOAMNA CU VOAL: Exclus. Nu e nici una, nici alta. BĂTRÎNUL CU BASTON: Ș-atunci ce e? DOAMNA CU VOAL: Poate să fie orice. BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Atunci m-am lămurit. DOAMNA CU VOAL: Păi, nu? (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat la violoncel.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Oricum, e interesant că execută fără partitură. BĂRBATUL CU ZIARUL: Da, nu e rău. DOAMNA CU VOAL: Are totu’-n cap. Și ăsta-i un talent. BĂRBATUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
BĂRBATUL CU ZIARUL: Aha! Atunci m-am lămurit. DOAMNA CU VOAL: Păi, nu? (Pauză. BĂRBATUL CU VIOLONCELUL cântă netulburat la violoncel.) BĂTRÎNUL CU BASTON: Oricum, e interesant că execută fără partitură. BĂRBATUL CU ZIARUL: Da, nu e rău. DOAMNA CU VOAL: Are totu’-n cap. Și ăsta-i un talent. BĂRBATUL CU ZIARUL: Taică-meu, săracu’, știa să cânte la acordeon.. Da’ văd că nu s-a transmis... BĂTRÎNUL CU BASTON: Urechea muzicală rar se transmite. (Pauză. BĂRBATUL CU ZIARUL își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cânte la acordeon.. Da’ văd că nu s-a transmis... BĂTRÎNUL CU BASTON: Urechea muzicală rar se transmite. (Pauză. BĂRBATUL CU ZIARUL își desface ziarul pe jumătate ud și încearcă să citească. BĂTRÎNUL CU BASTON privește în gol. DOAMNA CU VOAL își pregătește o țigară pe care o înfige în vârful unui țigaret.) DOAMNA CU VOAL: Nu se prea fumează aici, da’... BĂRBATUL CU ZIARUL (Care nu se poate concentra să citească ziarul.): Fumați, doamnă, fumați. Acu’ tot un drac. BĂTRÎNUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]