2,638 matches
-
pac paf pag pap /zac zaț /rac rad rag ram ras /dac dat /bac bag bal ban bas bat /fac fag fad fan /hac hat haz hal ham han etc.; * jocuri vocalice/consonantice: ba be bi bo bu bă bî (vocale); pa ba ca ga sa za șa ja ta da fa va (consoane surde/consoane sonore) etc.; * onomatopee: sunetele produse de anumite viețuitoare, zgomote din natură etc.; * exerciții pentru zona maxilarului, a buzelor, a limbii, a palatului moale simularea mușcăturii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
gest cu degetul pe cadranul ceasului Interlocutorul îl atenționează pe locutor că a depășit timpul alocat intervenției sale comunicative. etc. Tabelul nr. 13. Manifestări paraverbale 69 ale comportamentului interlocutorului și "traducerea" acestora Unități/combinații paraverbale "Traducere" pronunțare descendentă, cu lungirea vocalei finale a unor cuvinte de tipul da, așa Interlocutorul dorește ca locutorul să-și completeze/nuanțeze mesajul. pauze vocalice: îhm, mhm, mmm, ăăă cu intonații variabile Interlocutorul dă feedback locutorului: surpriză, nemulțumire, neîncredere etc. tuse voluntară Interlocutorul îl atenționează pe
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
mai multe cuvinte asociate cu acesta; ulterior se compară și se discută listele de cuvinte 4; * exerciții de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
se compară și se discută listele de cuvinte 4; * exerciții de reformulare a unor replici date, cu păstrarea sensului inițial; * exerciții de dicție 5, valorificând: * cuvinte organizate în jurul unui anumit sunet (consoană sau vocală); vezi, de exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
exemplu, cuvintele organizate în jurul vocalei a accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
accentuat: (a) cuvinte monosilabice: a urmat de o semivocală ai, au; a urmat de una sau două consoane ac, al, am, an, ar; alb, arc, ard; consoană sau grup de două consoane urmate de vocală sau diftong/triftong care conțin vocala a ca, la, sa, șa, ta; mea, nea, rea, grea, prea, stea; mai, pai, tai; dau, stau; beau, vreau; a încadrat consonantic bas, bat, cad, cal, braț, calc, scad, scald etc.; (b) cuvinte bisilabice trohaice (cu accent pe prima silabă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Vezi, în acest sens, și jocul Hârtia magică, implicând producerea de către copii, cu bucăți de hârtie, a unor zgomote corespunzătoare anumitor stări sufletești, fenomene ale naturii etc. (Ciobotaru & Mihailovici, 2003, p. 44). 38 Vezi și exercițiile centrate pe "dezvoltarea imaginației vocale" propuse de Grotowski, 1998, p. 81; Ciobotaru, 2006c, pp. 46-47 etc. 39 Vezi, pentru importanța ascultării celuilalt, Gottesman & Mauro, 1999, p. 78. 40 Adaptare după Gottesman & Mauro, 1999, p. 73. 41 Adaptare după Vatamanu-Matei, 2010, p. 160. 42 După Gottesman
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
ar vrea să-l audă toți vecinii. Aici ne e bine. Vedem toată ziua la televizor ce se-ntâmplă în România. E rău de tot la voi acolo. Rău de tot. Nu-i cale de ieșire. Aicea avem de toate. Vocalele se lungesc nepermis de mult. Avem de toaaaate. Continuă să vorbească în timp ce eu mai strecor câte o silabă în monologul lui. Da. Da. Da. Deja nu-l mai ascult. Mă gândesc că mă aflu la vreo zece mii de kilometri de
Opere cumplite-vol. 2 by Florin Piersic junior. () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1343_a_2707]
-
sugerată aici mai mult la nivelul fonetic. Poet al „marilor depărtări cosmice", Eminescu reușește să creeze o ipostaziere în chip de sunet a spațiului deschis spre infinit ce irumpe magic din cel închis, finit. Predomină în primul vers sunetul „a" vocala cea mai deschisă, „generatoare de ecouri vaste și depărtate" (E. Papu), ce exprimă spațiul abstract, fără limită. Pentru a realiza însă „efectele extreme ale marilor depărtări, capabile a se răsfrânge în cele mai vaste ecouri", poetul creează îmbinări de sunete
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
sunetul „m", echilibrat la finalul cuvântului de semivocala „i", a cărei apertură ne dă sentimentul că încă firul sonor își continuă Odiseea sa către orizonturi infinite. în cuvântul „departe", „a"-ul e potențat de șiruri de sunete ondulate succesiuni de vocale și consoane al căror final reîmprospătează impresia că . De remarcat ar fi și faptul că vocala „a" se află în toate cuvintele acestui vers, la mijloc adevărată axă de simetrie în jurul căreia poetul înalță catedrala sa de sunete din care
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
încă firul sonor își continuă Odiseea sa către orizonturi infinite. în cuvântul „departe", „a"-ul e potențat de șiruri de sunete ondulate succesiuni de vocale și consoane al căror final reîmprospătează impresia că . De remarcat ar fi și faptul că vocala „a" se află în toate cuvintele acestui vers, la mijloc adevărată axă de simetrie în jurul căreia poetul înalță catedrala sa de sunete din care solemnul imn închinat depărtărilor „se răsfrânge în vaste ecouri" (E. Papu). De altfel, locul și importanța
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
structura cosmosului: , iar .( Manuscrise) Și pentru că „acest nucleu de radiație îndepărtată să fie cât mai încărcat și cât mai dens", poetul îi amplifică rezonanța utilizând semiadverbul „mai", a cărui redundanță punctează, ca într-o partitură muzicală, intensitatea expresiei poetice. Aici, vocala „a" irumpe în mijlocul cuvântului ca un cântec pe care ființa poetului, veșnic pendulând între destinul unei trecătoare și zbuciumatei vieți și liniștea cufundării în infinitul cosmic, îl înalță către zările îndepărtate ale dorului: Cuvântul „departe", a cărui repetare subliniază forța
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]
-
pe carte, cu ajutorul doamnei Gerda ăsoția lui), apoi, bine pregătiți, n-am să uit niciodată Clujul, care ne-a pus la dispoziție două spectacole, ca să ne rodăm un pic. — Învățați ușor? — Teribil de repede. Am o pregătire tehnică bună, și vocală, și pe partea de solfegiu, armonie, contrapunct, pe care le-am studiat serios în Conservator. Prind foarte repede muzica. Cred că, pentru toți cântăreții, partea cea mai grea este textul. Cânți în toate limbile, de la franceză și italiană treci la
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
turii sale, înaltă și trufașă, cu incisivitatea prezenței scenice, unde protagonista a părut nu doar dominată, ci aproape absorbită de con diția sa princiară. În favoarea sa a adus un instrument complex, strunit pe rafinamente de mare clasă. Totalitatea interpretării sale, vocală și sce nică, a rezultat într-o creație autentică, în care marea artistă s-a contopit cu figura unei femei din cea mai înaltă aristocrație, sculpturală, superbă, rănită, cald-senzuală, răzbu nă toare, trădată și învinsă. Una dintre acele inter pretări
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
din horn ce se pierde în cerul senin cerul nostru, pe care sunt nori dar n-are aface, urcă fumul din mine să știi că nu fumez în clipa asta știm amândoi ce e în spatele norilor cum știu că dincolo de vocalele tale ce de-a vocale în "dragul meu"! se află sufletul și răsuflarea ta ca lacrimile mele de dincolo de vorbe, nu lacrimi de jale, nu-s din vina ta, doar lacrimi zvântate "lacrimi de suflet" cum se zice la mine
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
în cerul senin cerul nostru, pe care sunt nori dar n-are aface, urcă fumul din mine să știi că nu fumez în clipa asta știm amândoi ce e în spatele norilor cum știu că dincolo de vocalele tale ce de-a vocale în "dragul meu"! se află sufletul și răsuflarea ta ca lacrimile mele de dincolo de vorbe, nu lacrimi de jale, nu-s din vina ta, doar lacrimi zvântate "lacrimi de suflet" cum se zice la mine-n țară adică aici unde
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
și urmărite pe tot parcursul școlarității. Competențe specifice Conținuturi associate - sesizarea corectitudinii/incorectitudinii gramaticale a unui enunț și/ sau a formelor lexicale; - adaptarea vorbirii la parteneri și la situația de comunicare/ situații de comunicare diverse; - corespondența dintre sunet și literă; - vocalele, consoanele, semivocalele; - grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; - silaba; - greșeli de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
de pronunție în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; - pronunțarea fluentă a unor secvențe semnificative ale mesajului oral, reglarea tonului, a intonației, în funcție de starea de spirit (bucurie, surpriză, supărare); - ortografierea diftongilor, a triftongilor și a vocalelor în hiat; aplicarea regulilor fonetice de despărțire în silabe a cuvintelor; - folosirea corectă a accentului; - semne de ortografie cu implicații la nivel fonetic: apostroful, cratima; - resurse ale expresivității la nivel fonetic: aliterația, asonanța; 3.2. Dezvoltarea competenței de comunicare la
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
a) Elemente de vocabular și categorii semantice (vocabularul limbii române; cuvântul - unitate de bază a vocabularului; forma și conținutul cuvintelor; utilizarea, în contexte diferite, a achizițiilor lexicale noi; articolul de dicționar; structura fonematică a cuvântului; corespondența dintre sunet și literă; vocalele, consoanele, semivocalele; grupurile de sunete (diftongul, triftongul); hiatul; silaba; greșeli de pronunție, în diverse situații de comunicare; pronunțarea diftongului, a triftongului și a hiatului; forme lexicale corecte/ date; - sesizarea sensului unităților lexical noi în funcție de context; - utilizarea relațiilor de sinonimie, de
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
este legat, în limbă, de un anumit număr de expresii idiomatice ("transparent precum cristalul", "fragil precum cristalul", "puritatea cristalului"); - este asociat cu fabricarea veselei rafinate și scumpe (sticle, pahare); - semnificatul său posedă anumite particularități fonice; de exemplu, el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză și a doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
un anumit număr de expresii idiomatice ("transparent precum cristalul", "fragil precum cristalul", "puritatea cristalului"); - este asociat cu fabricarea veselei rafinate și scumpe (sticle, pahare); - semnificatul său posedă anumite particularități fonice; de exemplu, el conține două vocale, din care prima este vocala cea mai închisă din franceză și a doua, cea mai deschisă; începutul său este omofon cu "cri", "Cristos" etc. Discursul publicitar trebuie să-și croiască drum prin această constelație de valori virtuale pentru a pune de acord valorile asociate mărcii
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]
-
cu o acuratețe de 80% (se începe cu 15 litere folosind un model, apoi cu 26 litere folosind un alt model) - a prenumelui și 5 cuvinte cu trei litere folosind un model; - îmbunătățirea capacității de producere a sunetelor (consoane sau vocale), prin imitarea selectivă a unor cuvinte sau a 10 acțiuni motorii orale prin folosirea unui model sau a unor instrucțiuni; - îmbunătățirea conceptelor jocului funcțional și a abilităților imitative prin angajarea în diferite tipuri de joc (identificarea a 5 forme de
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
ascendentă, girus supramarginalis, circonvoluțiunile temporale) în ariile 6 Alfa și Beta. Această activitate comandă la fiecare perioadă faza vibratoare de îndepărtare a corzilor vocale prin acțiunea fibrelor transversale ale mușchiului tiro-aritenoidian intern, realizând astfel comanda fără întreruperi a vibrațiilor corzilor vocale (86; p.79). Celulele fonogene intră în mod succesiv în activitate printr-un fenomen de recrutare denumit efectul Kaiser, după numele autoarei care l-a descoperit, ca apoi influxul să ajungă în calea terminală recurențială la frecvențe foarte ridicate. În ceea ce privește
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
palatin, organul esențial, care asigură închiderea și deschiderea ritmică între rezonatorii bucal și nasal. Lungimea și mobilitatea sa, trebuie să-i permită mișcări, de care depinde emisia corectă a fonemelor, cu caracteristici orale, a celor cu caracteristici nasale, precum și a vocalelor (cu caracteristici laringiene). 1.3.4. Prin contactul succesiv al vârfului sau numai a unei suprafețe mai mari sau mai mici a limbii cu diferite regiuni ale bolții palatine se produce articularea fonetică. Ea depinde de poziția elementelor articulatoare în
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
modificarea sunetului laringian, în cavitatea orală, sub formă de suflu sau explozie. Fiecare limbă utilizează un sumar material sonor care este relativ ușor învățat. Dificultățile încep odată cu utilizarea acestui material sonor în funcție de deprinderile articulatorii ritmice, melodice și lingvistice individuale. Astfel vocalele sunt anterioare și posterioare prin ridicarea progresivă a vălului de la „a” spre „o”, „u”, „e” și „i”, închise și deschise, orale și nasale, nasalitatea fiind un fenomen de asimilație datorită alăturării unei consoane nasale. Dacă pentru pronunțarea vocalei A, limba
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]