1,651 matches
-
n-ar fi nimic, dacă colivia este închisă și stolul ținut în frâu. Președintele nostru, rău sfătuit de consilierii săi (poate nici nu-i întreabă!), ca și cum s-ar reprezenta numai pe sine, lansează, în cadență, câte-un porumbel care flutură voios pe cerul Europei, fără teamă de gripă aviară. Câteodată, această păsărică a păcii, porumbelul, se transformă în hultan agresiv, care stârnește panică și reacții adverse. Cu siguranță, Președintele nu-i luat în serios de cabinetele diplomatice, nici de omologii săi
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
celor săraci, bolnavi sau întemnițați prinosul dragostei lor, după cuvântul Mântuitorului: „Bolnav și în temniță am fost și ați venit la Mine”. Ideea e prinsă în colindul Din an în an, armonizat de Paul Constantinescu: „Dar nu uita, când ești voios, române, să fii bun!”. Ne-au scos milițienii la poarta mare, spre stradă, să primim darurile. Condiția pusă de popor administrației a fost să dea cu mâna lor fiecărui deținut ofranda. Moș Dumitrache și Vițel zâmbeau. Ei învățaseră credincioasele femei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
Eminescu, Proză literară, p. 29) Sub aspect deictic, pronumele de cuantificare este mai aproape de clasa numelui; se circumscrie obiectelor comunicării. Unele pronume de cuantificare, însă, se pot circumscrie protagoniștilor comunicării. În versurile eminesciene „Căci amândoi vom fi cuminți,/ Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu, I, p. 176), pronumele de cuantificare colectivă amândoi este un pronume inclusiv, expresie a celor doi protagoniști ai actului comunicării (locutorul-interlocutorul: Cătălin, Cătălina). MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARETC "MORFOLOGIA PRONUMELOR DE CUANTIFICARE" Sub aspect structural, pronumele de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
clasei ca o actualizare adverbială a unor termeni virtual polisemantici, sub aspectul sensurilor lexico-gramaticale de gradulI sau ca variantă adverbială a unor termeni omonimi sub aspectul acelorași categorii de sensuri: • adverbe care intră în corelație lexico-gramaticală cu adjective: corect, frumos, voios, dublu, triplu, îndoit etc.: volum dublu/„I-a dat dublu înapoi”, efort îndoit/„I-a plătit îndoit.”, „Vis frumos avut-am noaptea” (M. Eminescu, I, p. 80) $adjectiv$$/„De te rogi frumos de dânsul,/Îndestul e de hain...” (Ibidem, p.
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
relații, cu predominarea celor de interdependență și dependență, se situează și pronumele de cuantificare amândoi, compatibil cu situarea verbului, la plural, la toate formele de persoană întrucât este asimilabil funcției de complement predicativ: „Căci amândoi vom fi cuminți Vom fi voioși și teferi.” (M. Eminescu) „De-oi muri la primăvară / Să mă plângeți tu și mama; Amândouă să mă plângeți / Și să vă cerniți năframa.” (O. Goga) „Se iubesc... și ce departe sunt deolaltă amândoi!” (M. Eminescu) Subiectul simplu realizat prin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
de complement predicativ, adjectivul nu preia articolul hotărât de la substantivul pe care îl precede: „De la gârlă-n pâlcuri dese / Zgomotoși copiii vin.” (G. Coșbuc, 99) și nu acceptă articol demonstrativ: „Unii plini de plăcere pentru a lor viață, Trec zilele voioase și orele surâd.” (M. Eminescu, I, 56) ceea ce îl deosebește net de atribut: „Sunt solitarul pustiilor piețe / Cu tristele becuri cu pală lumină.” (G. Bacovia, 102) „Netezești încet și leneș fruntea mea cea liniștită.” (M. Eminescu, I, 42) Identitatea specifică
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
au lungit. Cu-ale sale dalbe flori, Vara pleacă dintre noi, Vine toamnă când bat vânturi Cu furtune și cu ploi Dulcea vară se sfârșește, Soarele s-a depărtat; Frigul toamnei mereu crește, Iară vară ne-a lăsat. Păsărica cea voioasa, Ce cânta pe rămurea Văzând vremea răcoroasă, Biată a plecat și ea. Toamnă A venit toamnă cețoasa, Frunzele au ruginit, Vremea este răcoroasă, Florile s-au vestejit. Ploi mărunte-ncep să cadă, Dealurile sunt puștii, S-au sfârșit și prin
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mai fie. 97 ¾ PRIM|VARĂ Cântec de primăvară de Elenă Dragoș Sus pe dealuri, primăvara, Umblă și presară flori; Și-n văzduhul de matase Se zăresc, vâslind, cocori. În oraș unde se-nalță Șiruri lungi de blocuri noi Rândunica cea voioasa Se intoarce înapoi. Primăvară, primăvara, Roagă tu o rândunea, Ca să vină să-și clădească Cuib lângă fereastra mea. Primăvară Mică floare, ghoicel, Esti frumos și mititel. Tu vestește în toată țara Primăvară, primăvara. Dinspre marea cea albastră Rândunica ne-a
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
și pe șes, Câte mure în livezi Atâtea vite-n cirezi, Câtă apă în izvoare Atâta lapte în șistare Să ne fie îndestulata Casă toată, țara toată, Măi mănați, măi! Hai! Hai! Plugușorul Să trăiți Să-mbătrâniți Cu An Nou! Voios să fiți! Câte paie pe casa, Atâția galbeni pe masă. Câte pietre la fântână Atâtea oale cu smântână. Câte trestii groase Atâtea vaci lăptoase. An nou cu sănătate Care pline cu bucate... Să fii gazdă sănătoasă. Și la anul tot
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
să fiți! Câte paie pe casa, Atâția galbeni pe masă. Câte pietre la fântână Atâtea oale cu smântână. Câte trestii groase Atâtea vaci lăptoase. An nou cu sănătate Care pline cu bucate... Să fii gazdă sănătoasă. Și la anul tot voioasa! Sorcovă Sorcovă, Veselă, Să trăiți, Să-ntineriți, Să ajungeți ce doriți, Unul dacă vrea strungar, Altul poate că tâmplar, Unul electrician, Altul matematician, Altul poate vrea frezor, Altul chiar navigator, Altul astronom vestit, Ce-o să plece negreșit Instalat într-o
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
mamei, Zi frumoasă că și ea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lume Ți le-aș da măicuța mea Toate florile din lume Ți le-aș da măicuța mea Grijulie și duioasa Nu mă lași să simt ce-i greu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Și zâmbind mereu, voioasa, Esti tot timpu-n jurul meu Tu mă-nveți, măicuța scumpă Muncă să îmi fie dragă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață ntreagă. Și-ale tale sfaturi bune Să le țin o viață-ntreagă Bunica de {ț
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
Freacă până iese spumă Și de aceea pe Ionel Dinții nu-l mai dor de fel. Gimnastică Gelu, Barbu, Gică, Gina Fac gimnastică spunând: Unu doi, unu doi! Faceți toți la fel ca noi! Așa creștem noi cei mici, Sănătoși, voioși, voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel? De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
-ți pui stop la viață. Sfat De la mic și pan’la mare Fiți atenți la traversare! Cine nu va asculta S-ar putea accidenta! Cântecul lucrului frumos de Emilia Căldăraru Celui ce muncește Cere stăruința Doar prin vrednicie Harnic și voios, Lucru migălos, Poți fi de folos Îi va fi răsplată Muncă, iscusința, Și-ți da bucurie Lucrul cel frumos. Lucrul ce frumos. Lucrul cel frumos. Cântecul muncii de Eugen Frunză Tata pleacă-n zori la muncă, Mama coase-un ciorăpel
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pasă? Mie deie-mi pace Să-mi duc Moldova-n bătălie Cu mii de mii de poloboace. Atunci când turcii, agarenii Mureau în iuruș cu halai, Oștirea noastră, moldovenii Se prăpădeau într-un gulai. Și zimbrul cel cu trei luceferi Lucea voios pe orice cort. Precum ne-a dus, venirăm teferi Și toți cu chef și nime mort. Nici vin cu apă n-am să mestec, Nici dau un ban pe toată fala. De-aceea n-am nici un amestec Oriunde nu îmi
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
poezia pe care o găsim frecvent în site-urile diferiților întreprinzători. Redăm mai jos două din creațiile sale pe tema abordată în această lucrare. Poezioară de toamnă O boabă de Tămâioasă Și un bob de Otonel, Ea și mândră și voioasă, El Muscat, așa nițel, Jos la cramă se-ntâlniră Lângă teascul nesătul, Cicătelea auziră Că nu ar fi must destul : “Dacă anu-i secetos”, Zise badea Ottonel, “Mustul iese și el gros, De asemeni puțintel” Da’ și lelea Tămâioasă : “De
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
De pe dealurile -nalte a bătrânului Cotnar. Se goleau cu lăcomie și n curând se umpleau iară Tot cu vinurile fine, nectarii delicioși Se repet câteva serii, ce pe ncet tot se strecoară Iar în urmă-ncep cu toaste, ridicându le voioși. Ștefan cel Mare ține o cuvântare, trei bătrâni albi ca zăpada, prezintă domnitorului o mândră cunună, Domnul mulțumește, sala freamătă, banchetul continuă până seara. Pe uliță , printre mulțime,apare o trăsură: Plimbările s liniștite, cât ținu sara întreagă Nu fură
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
fost fiul celebrului avocat Oswald Teodore anu și frate al marelui romancier Ionel Teodoreanu. Singur el s-a spovedit: “Cântat-am vinul și-l băui pre el. Și-așa precum din flori slăvitul soare Cules-am toată roua din pahare, Voios ca cel din urmă menestrel. Am păstorit în viață vinuri rare (De-aceea îmi și zice Păstorel). Și de la Grasă pân’la Ottonel Le-am prețuit, pe rând, pe fiecare. Despre Restaurantul Scriitorilor a făcut urmă toarea epigramă: “Beau băieții
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
coboară încetișor, făcând ca lumea să fie mai pură, iar oamenii mai buni, mai generoși. Copiii încep școala după o vacanță lungă, de neuitat. Este anotimpul când, legăm vacanța de o frânghie plumburie și, cu pași repezi, pornim spre școală voioși.Toți copiii se bucură. O margaretă stă singură și se gândește. La ce oare ? La timpul când va veni o picătură de apă din cer pe pământul însetat, sau la vremea când cineva îi va uda rădăcina care stă să
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. O CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Lumină a lumii 132 caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_990]
-
atribuit un stil nuanțat fără contururi aspre și fără contraste puternice de culoare. Peisajele încețoșate din fundal și efectele subtile de lumini și umbre au conferit tablourilor sale o atmo‑ sferă extrem de delicată și au reușit să sublinieze ca‑ racterul voios‑erotic al scenelor sale mitologice. O CaP. iv. viziunea ProfeTiCă a unor mari PiCTori renaSCenTișTi... Lumină a lumii 132 caracteristică a acestui pictor o reprezintă frescele vaste care au fost esențiale pentru dezvoltarea picturii de plafon iluzioniste. De remarcat că
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_987]
-
În cazul în care în familie nu se află nimeni care să corespundă exigențelor acestei sarcini, se va angaja un preceptor. Acesta trebuie să fie tînăr (pentru a se apropia de copil), spirit inventiv (pentru a face învățămîntul plăcut), prietenos, voios, senin, binevoitor. Rabelais îi asigură și el lui Gargantua un educator particular, pe Ponocrat, de care acesta nu se desparte nici o clipă, așa cum mai tîrziu nici Émile nu se va despărți de guvernorul său. Ca și Rabelais, Montaigne era un
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
cu decolteu mortal, dezinvolt și o drujbă în mână, și tot acolo, pe scara șubredă, mestecând tutun de proastă calitate, răscolind într-o cutie de-a dreptul antică cu încuietori cu două limbi, fără să știe exact ce caută, înjurând voios și mirosind a tutun - Joe în persoană. Sau Jim. Mă rog. Ce s-a întâmplat cu acest personaj pitoresc? E mort. Dar magazinul lui? Mort. Cine l-a omorât? Cine credeți? Uf, femeile astea! Prea la modă să faci cumpărături
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
bine cu drumul. Ce se naște din acest demers? Încă un prilej pentru Steinhardt de a evidenția și idealiza, totodată, "sufletul românesc". Subliniind "izul caragialesc" al nuvelei eseistul consideră că aici "apare numai fondul arhetipal al sufletului românesc așa cum este: voios, ahtiat de prietenie, doritor să vadă mulțumirea altuia, incapabil de a se bucura de unul singur...Straturile mai adânci ale nuvelei lui Brătescu-Voinești ne dezvăluie străfundurile unui loc de o mare limpezime, ca și balada Mioriței, unde palpită aceeași putere
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
sale împrumutate i se potrivea prea bine urieșul șlic, de un cot în circonferință. Surtucul și fracul dădură tinerilor un mers mai sprinten și mai lesnicios, și fiindcă facilitatea de spirit cam stă în legătură cu acea a mișcărilor, juneța deveni mai voioasă, mai vie; ideile sale începură a se dezvăli și imaginațiunea sa a străluci.“ (Amelia Stefanesco, în Steaua Dunării, 1859, nr. 6 și 7) Schimbarea veșmintelor reprezintă, neîndoielnic, partea cea mai sesizabilă în reformarea modului de viață, de aici și tendința
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]