1,852 matches
-
mușchiul gambier posterior și septul fibros ce separă mușchiul de flexorul propriu al halucelui; - externă pe care se inseră septul fibros care separă mușchii lojei externe de cei din regiunea posterioară. Extremitatea inferioară a peroneului este constituită dintr-o ridicătură voluminoasă în formă de piramidă triunghiulară, maleolă externă, situată într-un plan inferior și posterior față de maleola internă. Prezintă: - bază, care se confundă cu osul; - un vârf, împărțit în doi tuberculi de către un șanț în care se inseră ligamentul peroneo-calcanean; - față
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
pe care se inseră ligamentul lateral intern al articulației gâtului piciorului; - față anterioară (capul astragalului): este articulară pe toată întinderea ei - pentru articularea cu fața posterioară a scafoidului; - față posterioară: prezintă procesul posterior al talusului. CALCANEUL Calcaneul este cel mai voluminos os al tarsului; este situat sub astragal; vine în contact direct cu solul. Calcaneul este alungit în sens antero-posterior, turtit transversal și are o formă neregulată, relativ cubică: - fața superioară se articulează, în cele 2/3 anterioare, cu astragalul, iar
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
de origine Inserția terminală Raporturi Inervație - fața gluteală a aripii iliace și a crestei iliace, - părțile laterale ale sacrumului și ale coccisului, * porțiunea superioară și superficială a tractului ilio-tibial, * tuberozitatea gluteală a femurului, * fascia lata. Cel mai superficial si mai voluminos mușchi al regiunii fesiere prin nervul gluteu inferior din plexul sacrat. Acțiunea: 1. este cel mai puternic extensor al coapsei față de bazin, 2. intră în acțiune când trunchiul este înclinat ușor înainte, împiedicând căderea spre anterior a acestuia, 3. extensia
ANATOMIE CAIET DE LUCR?RI PRACTICE by PAULA DROSESCU,?TEFAN TOADER () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84377_a_85702]
-
un guler foarte strâns la gât. Pantalonii bufanți, albi, până la gleznă, le făceau picioarele mai scurte. În plus, fiecare dintre ei purta un fel de căciulă peste părul galben-auriu. Aceasta părea foarte umflată. Ceea ce dădea căciulii un aspect atât de voluminos era un instrument complicat instalat în vârful ei. Sau în ea: țesătura și metalul păreau tot una. Brațele lor arătau normale ca formă și mărime, dar erau acoperite cu ceva din același material ca ciorapii. Țesătura aceea albă se oprea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
unde fuseseră; din moment ce alți oameni mâncau felul acela de mâncare, făcuseră și ei la fel. Analiza sa de după masă se desfășură rapid, dar tot luase ceva timp. Se simți foarte ușurat atunci când, chiar din partea opusă lui, unul dintre indivizii aceia voluminoși se ridică în picioare. Timp de un minut, individul - probabil un fel de șef - se uită la Gosseyn cu ochii aceia negri, rotunzi. Apoi gura aceea mică de sub nasul crestat, spuse cu o voce de tenor, surprinzător de normală: - După cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
problemele importante. De pare că acolo, în galaxia voastră, autonumitul comandant suprem menține o continuă stare de război împotriva ființelor umane Dzan. Iarăși o pauză. Ochii celorlalți Troog erau ațintiți asupra șefului lor. Gosseyn așteptă, în timp ce un umăr al trupului voluminos de dedesubtul capului acela făcu o mișcare care putea fi descrisă ca un ridicat din umeri. Gura mică rosti: - Mai Marele Nostru, spuse comandantul navei, a ordonat raselor inferioare să i se supună. Pauză. Tăcere. Apoi: - Când a fost dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
superiori; și de aceea vă spuneți "persoane care contează." Comandantul privea fix într-un punct aflat pe perete, deasupra lui Gosseyn. Iar ceilalți Troog priveau fix la el. Apoi, brusc, un Troog, al cărui corp era de departe cel mai voluminos dintre cei aflați la masă, se ridică - aproape sări, de fapt (scaunul se târî cu zgomot) - și spuse aproape țipând: - Veen, nu mai ești bun de comandant. Așa că eu, Yona, mă numesc comandant în locul tău! Străinul care fusese așa de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85127_a_85914]
-
e o păpușă grațioasă, cu zâmbet pervers”. Fetița e personajul cel mai potrivit pentru o nuvelă, o reducere la scară a feminității, după cum nuvelele din acest volum încearcă să reducă la scară romanul. Fetița contrazice preferințele bărbaților comuni pentru femeile voluminoase, iar în ea „nici un sentiment nu e în miniatură și totul e dezlănțuit.” Personajul nu are nimic spectaculos, în afara nesățioasei sale senzualități care o transformă într-o femeie care în timpul războiului avea o singură preocupare:” să-și scoată hainele, goală
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
puse la dispoziție, care îmi permit să includ în această relatare o biografie a dr. Jones, proprietar al ziarului Luptătorul creștin alb. Deși n-a fost pus sub acuzarea de-a fi fost criminal de război, Jones are un dosar foarte voluminos. Răsfoind acel tezaur de amintiri am descoperit următoarele ca fiind adevărate: Reverendul dr. Lionel Jason David Jones, D.C.D., D.T., s-a născut la Haverhill, statul Massachusetts, în 1889, a fost crescut ca membru al bisericii metodiste. Era fiul cel mic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
și multe alte produse de vânzare, toate negociabile. Istoricul Debarcader Negru, funcțional și astăzi, unde s-a ținut slujba de Bobotează La ora noastră de cumpărături, sus deasupra unei tarabe, un pulovăr uriaș în care încăpeau cel puțin trei bărbați voluminoși stârnea râsul femeilor care treceau pe sub el, pe motive doar de ele știute. Alături de magazine, în nordul Golfului Stanley se află pe un teren asanat cea mai veche clădire colonială, Murray House, mutată din Cartierul Central al Hong Kong-ului bucată
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
conduse pe Felix de-a dreptul la masă, prezentîndu-l. - E Felix, zise ea oprindu-se în fața bărbatului care tocmaiaruncase zarurile. G. Călinescu Acesta ridică numaidecât capul și întinse repede mâna. Era un om cam de vreo cincizeci de ani, oarecum voluminos, totuși evitând impresia de exces, cărnos la față și rumen ca un negustor, însă elegant prin finețea pielii și tăietura englezească a mustății cărunte. Părul rar, dar bine ales într-o cărare care mergea din mijlocul frunții până la ceafă, lanțul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
dădu jos într-o stradă din jurul Lipscanilor, în fața unui restaurant cu înfățișare modestă, înăuntru însă chelnerii erau în frac, o sală întinsă cu mese, cu îngrijire așezate, se sfârșea printr-un fel de scenă, pe care se vedeau instrumentele mai voluminoase ale unei orchestre. În sală nu era nimeni, deși erau orele opt. Stănică împinse pe Felix pe o ușă laterală, urmărit ceremonios de doi chelneri. Intrară într-o odaie mică, pe loc iluminată electric de un chelner, în care se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Aglae îl duse în dormitor, urmată de Stănică. Acesta făcu semn cu ochiul lui Felix, să intre și el. Marina închise convoiul, așezîndu-se în pragul ușii. Dormitorul, spațios, semiobscur, avea între ferestre două paturi mari cu tăblii de nuc, cu voluminoase suluri de lemn. O lampă cu abajur strejuia pe o noptieră. Olimpia ședea pe marginea unui pat și ținea mâna bolnavului încă nevăzut. Aurica privea galbenă, spălată de dresuri, mai de departe. Un miros pătrunzător de oțet aromatic se amesteca
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Dă-mi voie, corectă Stănică, nu umbla cu socialisme deale dumitale. Bunurile trebuiesc redate societății prin mâinile copiilor, ca să se folosească și generația nouă. - Bați câmpii, Stănică, zise Olimpia, asta e de la sineînțeles că copiii au să moștenească. - Firește, făcu voluminoasa doamnă Iorgu. Iorgu însuși se aplecă înspre locul unde ședeau generalul, Felix și Georgeta și mărturisi cu un gest generos din mîini: - Îi las fetei avere împărătească! Mititica!Stănică auzise. - Nu m-ați înțeles, strigă el, dacă mă împiedicați să
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
în celofan. Florile trebuie date pesemne "doamnelor" (reginei și principesei) și întrucît acestea așteaptă în casă, cei doi se aliniază respectuos la ceva distanță de suveran și președinte. Apoi, prin același colț din dreapta își fac apariția în ecran două doamne voluminoase în taioare, care dau mâna cu Regele și fac, conform protocolului regal, knixuri, acele genoflexiuni suave, semn de supunere și omagiu la care numai monarhii au dreptul pe acest pământ. Mi le imaginez cum au repetat acasă, cum cineva le-
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
cu o ușurință remarcabilă "codul" unei traduceri filozofice, în speță a unui text heideggerian, dexteritatea aceea de a face ca un act de siluire a propriei limbi să devină cel mai tandru act de iubire. A început prin a traduce voluminoasa monografie a lui Poggeler despre Heidegger, pentru Humanitas, apoi a transpus în română și a prefațat conferința lui Heidegger despre conceptul de timp (1924), cea care e considerată a fi prima zvâcnire pusă pe hârtie a gândului din Ființă și
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
gura căscată. Uită complet de Vilma și de Nilda. „Arată-mi casa de bani! Arată-mi casa de bani!“, Îl tot ruga pe majordom și servitorii adunați În Disneyland se mirau cu Încîntare la gîndul că Julius, proprietarul unei pușculițe voluminoase căreia nu-i dădea nici o atenție, dorea atît de mult să vadă, să pipăie și să deschidă casa de bani a clubului „Prietenii din Huarocondo“. În noaptea aceea Julius a luat hotărîrea de a o zbughi din palat și de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vîra sub pernă. CÎnd Își pregătea bagajul, alegea cu mai multă grijă cărțile decît hainele. Își aduse aminte că visase noaptea cum niște sîni de femeie se iveau pe picioarele lui, cîte unul pe fiecare pulpă, niște sîni frumoși și voluminoși. Se frecă pe picioare ca să fie sigur că nu mai erau acolo. În vis, făcuse cîteva contorsiuni ca să apropie sînii unul de altul spre a reconstitui un piept feminin plauzibil. Îndoise genunchii pentru ca sînii să se apropie de sexul lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
probabil, de Istoria Rusiei din cele mai vechi timpuri, lucrare monumentală (29 de volume) a lui Serghei Mihailovici Soloviov (1820-1879); până în momentul redactării romanului, fuseseră publicate 17 volume. De asemenea, referirea ar putea fi și la alte lucrări, mai puțin voluminoase, ale aceluiași autor: Manual de istorie rusă, Curs de istorie nouă etc. 42. Scriitorul are în vedere tabloul pictorului și desenatorului german Hans Holbein cel Tânăr (1497-1543) Hristos în mormânt, pe care l-a văzut în 1867 la Basel, resimțind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2007_a_3332]
-
care, vizitând Rusia la jumătate de secol după Haxthausen, va relua temele abordate de acesta, sistematizându-le și integrându-le într-un cadru teoretic. Asemănări și deosebiri între mir-ul rusesc și satul devălmaș românesc Parcurgând cele trei tomuri ale voluminosului său studiu, nu ne-am putut împiedica de a face unele comparații între situația descrisă de Haxthausen pentru mir-ul rusesc și cea existentă în vechile sate devălmașe românești. În cele ce urmează vom încerca să punem în evidență o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
valoare, are un rol deosebit În cunoașterea culturii și, mai ales, a culturii Eminescu. Foarte multă lume, de toate vârstele, de toate ocupațiile, vine și zăbovește tulburata de duhul luminos al celui mai mare poet român. Iată În fața noastră un voluminos caiet cu impresii. Ne găsim În Iași, astăzi, 29 iunie, deci la numai 14 zile de la inaugurarea Centrului Expozițional. Poftim, iscălituri, nume din Lugoj, Constantă, Deva, Predeal, Sighet, iar pe aceste două Peru și Chină. Ați citit chiar tot ce
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
dus vestea În lumea Întreagă, nu este singura fetiță din România deosebit de talentata”. Dar, iată, În Întregime, textul scrisorii lui Constantin Clisu, invitat de Alexandru Tăcu să-și spună cuvântul despre tinerele talente: „Stimate domnule Alexandru Tăcu. Am primit plicul voluminos de la dumneavoastră, pentru care vă mulțumesc. Privind materialul cu fetiță Antonela Vieru, voi face tot ce Îmi va sta În putință să afle și românii din comnunitatea canadiană, ca: ,,Nasc și la Moldova oameni!” În primul rând Îmi propun să
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
se poate circula pentru a vedea bine calitatea vitelor. Pe deasupra lor sunt construite galerii pentru transportul vitelor în abator. Nu e greu să ne imaginăm ce înseamnă hrana și apa pentru atâtea vite. Pentru cornute e nevoie de un nutreț voluminos depozitat în șire învelite cu prelate, iar pentru porci magazii cu cereale. La intrarea în obor e un loc destinat cailor cu șeaua pe ei, pe care călăresc cumpărătorii sau reprezentanții lor. Din oboare, prin galerii speciale, vitele sunt introduse
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
fiind că acum trăiesc din rentă și pot să mă ocup de hobby-ul meu - așa se zice azi, nu? Iar În ultimii ani am așternut pe hârtie rezultatele cercetărilor mele. Iată...” Scoase dintr-o geantă de piele o mapă voluminoasă, care atunci mi se păru de culoare roșie. „Deci”, zice Belbo, „e o carte despre templieri?” „Templierii”, admise colonelul. „O pasiune cam juvenilă. Și ei erau tot niște căpitani aventurieri care au căutat gloria străbătând Mediterana.” „Domnul Casaubon se ocupă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
simbolicului. Dacă o veți socoti excesivă, Îmi veți trimite o casetă cu vinuri de calitate”. Belbo rămase perplex. Era obișnuit să trateze cu consultanți cârcotași și nesătui. Deschise geanta pe care o adusese cu el și scoase un manuscris dactilo voluminos. „N-aș vrea să vă faceți idei prea optimiste. Vedeți-l, de exemplu, pe acesta, care mi se pare tipic pentru nivelul mediu.” Agliè deschise manuscrisul: „Limba secretă a Piramidelor... Să vedem cuprinsul... Pyramidion-ul... Moartea Lordului Carnavon... Mărturia lui Herodot
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]