2,754 matches
-
care eul narativ (povestitorul) s-a obiectivat cu desăvârșire, contopindu-se cu soarta colectivității. Răzbate din Balade un suflu aspru, epopeic, o neîndurătoare răvășire sub legile destinului și se conturează o galerie de tipuri croite după tipare general-umane: avari și vrăjitoare, firi aprinse și semețe, muncitori ai pământului (Dăruța - model de bunătate, Gheorghe - întruchipare a mândriei, badea Iacob - adevărat cavaler al speranței). Lirica lui V. s-a sincronizat cu momente de vârf ale poeziei românești postbelice. Eseistica, adunată în volumele Viața
VATAMANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
închipuie, pe tipare folclorice și prin reminiscențe din Bürger ori din Goethe, scenarii puse la cale de forțe oculte: Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
Peaza rea, Peaza bună. Călătoria unui boier este întreruptă de tot felul de semne potrivnice, până când îi iese în drum chiar vrăjitoarea, „peaza rea”, în chip de cerșetoare ce îl îndeamnă la răbdare și la supunere în fața loviturilor sorții. Portretul vrăjitoarei, cu salturile ei nebunești, în acompaniamentul stihiilor dezlănțuite, este remarcabil: „Fermecă lună, fermecă soare:/ La mormânt urlă, cu scrâșniri plânge,/De morți când seul, fălci, oase strânge./ Aici făclia neadormită/Dospește, arde, cade uimită;/ Apoi se scoală, fuge nebună,/ În
VACARESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290398_a_291727]
-
arată interesat de evoluția formelor poetice, a versificației, dar urmărește și actualitatea, în primul rând discuțiile în jurul așa-ziselor plagiate ale lui George Coșbuc. Beletristica din Z. îi aparține lui N. G. Rădulescu-Niger. Se mai tipărește o traducere a nuvelei Vrăjitoarea de Karl Emil Franzos. R. Z.
ZIUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290743_a_292072]
-
un orășean (În mijlocul lupilor). Undeva, într-un sat de munte, cineva strânge prund de aur într-o blană de berbec așezată în râu. Un vrăjitor scoate purecii din casă prin descântec. Îndrăgostit nebunește de o tânără femeie, naratorul află de la vrăjitoarea locală că aceasta îi făcuse farmece și, când o revede, tânăra se preschimbă subit într-o babă respingătoare (Iubire magică). Sakuntala reface povestea din poemul lui Kalidasa. Ducându-se, după o boală grea, pentru refacere la moșia unui prieten, naratorul
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
dacă faptele aparțin imaginației populare primite sau unor zone banale ale civilizației moderne: un vânător e salvat de la moarte, într-o iarnă, de câinii săi care se culcă peste el și mor înghețați, un solomonar bătrân vorbește cu lupii; o vrăjitoare dezlănțuie puteri diavolești. Câteva povestiri pot fi curate basme (Lostrița). Dar nu fantasticul propriu-zis se cuvine remarcat, ci, mereu, capacitatea inventivă. V. Voiculescu redescoperă stilul naiv și captivant al unei literaturi interesate în primul rând sub raportul anecdotei, al capriciului
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
oară, cu Anghelina Cioacă. Va locui succesiv la Sinaia, Turnu Măgurele și Buftea. Reapare în librării în 1955, cu un basm în versuri, Fata pădurarului, urmat peste un an de altul, Gelu, iar în 1957 de „feeriile” Șarpele Marao și Vrăjitoarele. Culegerea de poezii Oameni și flăcări, tributară orientării realist-socialiste, datează din 1963. Urmează Mare incognitum (1967; Premiul Uniunii Scriitorilor), cuprinzând o selecție din versurile anterioare și un ciclu inedit, intitulat Antirăzboinice, apoi Nemoarte (1968), Coloane (1970), Înaltă umbră (1970), Păsări
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
și Geo Dumitrescu. Cât despre poemele dramatice, acestea sunt construite, integral sau în parte, din material de basm, fără a versifica însă povești preexistente. Până și insignifiantele basme Fata pădurarului și Gelu sunt inventate. Printre actanții „feeriilor” Șarpele Marao și Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
povești preexistente. Până și insignifiantele basme Fata pădurarului și Gelu sunt inventate. Printre actanții „feeriilor” Șarpele Marao și Vrăjitoarele se numără un măgar, Zeița-Crăița, Crai-Cucută, un diavol, un șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
șarpe, un pui de cerb, în realitate fiu de împărat, Nodul Pământului, vrăjitoarea Cârja, și în piese (categoric nereprezentabile) se petrec, în virtutea unor farmece, întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca ea să îi redea înfățișarea omenească. Redevin, în schimb, oameni Măgarul
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
întâmplări miraculoase. În primul poem flăcăul Leandru, tăietor de lemne, asumându-și rolul de Făt-Frumos, omoară vrăjitoarea cu al cărei concurs tiranul încearcă să o seducă pe iubita lui credincioasă, Mene, o modestă țesătoare. Aceasta, după ce Marao fusese prefăcut de vrăjitoare în șarpe și înainte ca ea să îi redea înfățișarea omenească. Redevin, în schimb, oameni Măgarul, anterior fiu de împărat, și pisica, în care se ascunde fiica domnului cețurilor. În celălalt poem Voinicel îl salvează de la moartea prin foc pe
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Redevin, în schimb, oameni Măgarul, anterior fiu de împărat, și pisica, în care se ascunde fiica domnului cețurilor. În celălalt poem Voinicel îl salvează de la moartea prin foc pe fiul Cerbului cerbilor, apoi, metamorfozat în cerb, le răpune pe sinistra vrăjitoare Cârja și pe fiica ei cea urâtă și, dezlegând-o de vrăji pe frumoasa Firicel, transformată în lespede, se însoară cu ea. Artificios construite, întrețesute cu situații naive, versificate adesea greoi și alterate (mai ales Șarpele Marao) de un tezism
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
I. Gr. Periețeanu], Brașov, [1935]; Abracadabru, București, 1937; Preamărirea durerii, București, 1938; Noaptea geniului, București, 1942; Ora fantastică, pref. (Planetă de poet nou) E. Lovinescu, București, 1944; Cetățile albe, București, 1946; Fata pădurarului, București, 1955; Gelu, București, 1956; Șarpele Marao. Vrăjitoarele, București, 1957; Oameni și flăcări, București, 1963; Fata fără lună, București, 1967; Mare incognitum, pref. Eugen Jebeleanu, București, 1967; Nemoarte, București, 1968; Zeii prind șoareci, București, 1968; Cei din lună, București, 1969; Mare incognitum, pref. Lucian Raicu, București, 1969; Coloane
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
indicarea unor direcții de acțiune, în speranța că problemele-situație vor fi eliminate. Definirea problemelor-cauză reprezintă un răspuns funcțional la insatisfacția amorfă a colectivității. De aici și receptivitatea diferitelor explicații, în lipsa altora mai ușor de înțeles. Iată câteva exemple. Isteria identificării vrăjitoarelor care a cuprins secole de criză este un caz paradigmatic. Un alt exemplu este antisemitismul ideologiei hitleriste. Criza profundă care a cuprins Germania după primul război mondial, accentuată de criza economică din 1929-1933, a generat o stare colectivă de anxietate
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
obscură a iraționalului. Din acest motiv s-a creat chiar un mit al nebuniei care a dus la segregarea, din punct de vedere social, a unor grupe populaționale asupra cărora erau proiectate culpabilitățile colective: leproși, ciumați, eretici sau sectanți religioși, vrăjitoare. Aceste forme de culpabilizare colectivă, de factură mitico-magică ce au persistat pe tot parcursul istoriei, au luat în secolul XX aspectele unor proiecții sublimate ale urii colective și ale „luptei de clasă”, în care procesul de deculpabilizare colectivă se realiza
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
său. De ce această supunere? Pentru că Ananke este, cum zice Euripide, „ceea ce cu necesitate trebuie”20. În Odiseea există trei „torcătoare” care marchează grav destinul lui Ulise: nimfa Calipso, fiica lui Atlas, care locuiește în omphalos-ul talazurilor, „buricul lumii”, insula Ogigia; vrăjitoarea Circe, fiica lui Helios și al nimfei Persa; și muritoarea Penelopa, soția din Itaca. Alte femei care apar în Odiseea, deși mirifice, nu afectează destinul odiseic, pentru că nu sunt cl:thes, „torcătoare”. Deși încântătoare prin cântecul lor ademenitor, Sirenele nu
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ea însăși un văl al lui Calipso, iar „a dezvălui” este chiar aflarea Adevărului. La „adevăr”, în grecește se spune alétheia; este un cuvânt alcătuit dintr-un a-privativum și numele Uitării, Lhvqh 24. A doua torcătoare este magiciana Circe (Kirkh). Vrăjitoarea - care transformă oamenii în „grozave dihănii” - cântă și ea fermecător; pare o zână și „țese o pânză mare măiestrită”, „ca orice lucru gingaș și subțire, dumnezeiesc, țesut de vreo zeiță”25. Numele vrăjitoarei este semnificativ. Kirke înseamnă „cerc, ciclu” (kirko
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
A doua torcătoare este magiciana Circe (Kirkh). Vrăjitoarea - care transformă oamenii în „grozave dihănii” - cântă și ea fermecător; pare o zână și „țese o pânză mare măiestrită”, „ca orice lucru gingaș și subțire, dumnezeiesc, țesut de vreo zeiță”25. Numele vrăjitoarei este semnificativ. Kirke înseamnă „cerc, ciclu” (kirko"), de la care romanii au derivat circus și circum (ca în Circus Maximus). De la credința în kirkos au derivat, de asemenea, Pitagora și Școala pitagoreică din Crotona (secolul al VI-lea î.Hr.), teoria metempsihozei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
frumoase cândva, precum Ahile, au acum caractere urâte - și invers. Este o învățătură crucială - și Ulise nu o va uita niciodată. Neuitarea este, de altfel, condiția revenirii din Hades în lumea reală. Este proba lui Lachesis, reprezentată aici de înfricoșătoarea vrăjitoare Kirke. În fine, a treia torcătoare este Periphron Penelopeia (Perífron Penelópeia = „Preaînțeleapta Penelopa”). Ea joacă, în mod clar, rolul lui Atropos, având aptitudinea de „a tăia firul vieții” lui Ulise. L-a așteptat pe Ulise, asaltată de pețitori, 20 (poate
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
și ai Trandafirului”. Se răspândise și o scriere înfiorătoare: Effroyables pactions faites entre Diable et les pretendus Invisibles (Înspăimântătoarele înțelegeri făcute între Diavol și pretinșii Nevăzuți)10. Secretele rozicruciene erau socotite satanice și francezii se pregăteau de o vânătoare de vrăjitoare similară celei din „Noaptea Sfântului Bartolomeu”. În 1625, Gabriel Naudé a încercat să ia apărarea „invizibililor” într-o Apologie pour tous les grands personnages qui ont esté faussement soupçonnez de magie. „Apărarea” era construită pentru figuri mitice și istorice precum
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nici un caz un „netrebnic matematician” ca acela (Fludd) care se arăta de acord cu înalt-luminata Fraternitate a rozicrucienilor 17. Grupul de la Oxford nu numai că se scindase de „invizibili”; trecuse în cealaltă tabără, fiind gata să declanșeze o vânătoare de vrăjitoare. Doar John Heydon a îndrăznit să-și bată joc de această metamorfoză cameleonică. După întemeierea Societății Regale, în anii Restaurației, îndrăznețul astrolog și alchimist a scris The Voyage to the Land of Rozicrucians (Călătoria în țara rozicrucienilor), în care dezvăluia
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este, în poem, o ființă grațioasă semănând cu Beatrice; dar n-a stârnit în inima laertianului furtuni dantești, fiind o simplă „piesă de decor” în feeria destinului. Nici un exeget homeric nu i-a putut decripta semnificații formative blândei Nausicaa. Circe, vrăjitoarea cu farmece neliniștitoare, cu care Ulise este silit să împartă patul, a avut asupra lui o influență puternică - dar de scurtă durată și fără consecințe maligne, datorită intervenției prompte a zeului Hermes. Ca psychopompos, acesta știa de câte lucruri cumplite
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu care Ulise este silit să împartă patul, a avut asupra lui o influență puternică - dar de scurtă durată și fără consecințe maligne, datorită intervenției prompte a zeului Hermes. Ca psychopompos, acesta știa de câte lucruri cumplite era în stare vrăjitoarea. El l-a prevenit pe Ulise și acesta a știut să le evite. Dar Ulise a asistat la metamorfozarea tovarășilor săi în porci; Circe i-a pocit râzând suav, cu subînțeles. Ulise a învățat, din această pățanie, că există metempsihoză
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
noii puteri în această țară. Acțiunile de „epurare” (din universități, presă, Societatea Scriitorilor Români), începute cu o grabă febrilă și fără discernământ, s-au situat sub semnul dialecticii lui „să dea seama” și a îmbrăcat haina cunoscută a „vânătorii de vrăjitoare”. Tribuni ai „noii ordini culturale”, în numele noilor idealuri și al „așteptărilor maselor populare”, își denunțau confrații, pentru ideile lor, solicitând interzicerea acestora, demascarea lor publică, distrugerea carierei lor. Li se solicita acum intelectualilor să părăsească „turnul de fildeș”, să pășească
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Veneam adesea la Institut, sunt sigur că aș fi intrat cu interes în acest experiment. N-am mai fost convocat la ședințele biroului Asociației, am aflat doar din zvonuri și din informații trunchiate că se pornise o adevărată vânătoare de vrăjitoare. Institutul era desființat, cercetătorii trimiși spre reeducare, în munca productivă. Nu i-am mai întâlnit pe colegii mei, dispăruseră, erau „ascunși” de ochii lumii, pe unii nu i-am mai văzut până după căderea regimului. Când i-am vizitat pe
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]