1,592 matches
-
toți ai noștri, aflând abia peste 10 zile aceste știri însuflețitoare! Printre prizonieri, sunt și francezi; de unde au venit? [Desigur de la Salonic.]( Ibidem, p. 59. ) Czernin și von dem Bussche au devenit miniștri de afaceri străine în țările lor. Doi vrăjmași îndârjiți prin eșecul ce au avut în misiunea lor la noi, pe primul îl credeam, mai ales, vindicativ și pornit. arestarea doamnei alexandrina cantacuzino În dimineața de 22 decembrie mă pomenii cu Hartenstein, șeful poliției, însoțit de doi agenți civili
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ani trecuți, venise în grabă de la Ghergani când era să-l ocupe germanii și trăsese la nepoata crescută de dânsa, Natalia Balș. Acolo a stat până la moarte, cu durerea de a ști scumpul ei lăcaș de țară devastat sălbatic de vrăjmaș și cu dorința neîmplinită de a se reîntoarce acolo pentru a muri. Chiar după evacuare, casa nu s-a reparat destul de iute pentru a-și vedea visul împlinit. Mama a fost mai fericită. Singura mângâiere ce rămăsese doamnei Ghica era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu era bolnav, dar toți slăbiseră câteva kilograme. Ca de obicei, căutai în librării micile calendare de buzunar în care însemnam sărbătorile de familie și le împărțeam la toți. Nu s-au găsit, parcă sărbători nu mai trebuiau să fie. Vrăjmașul însă, drept cadou de Anul Nou, începu mai întâi rechizițiile cu zahărul și urmă cu automobilele, benzina, petrolul, țițeiul, spirtul, sticle goale, butoaie și o listă lungă de alimente. Apoi 20 000 cămăși, izmene, flanele, brâuri, ciorapi, plăpumi, perne, saltele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de-a rândul, aducând cu el o zăpadă nemaipomenită și cea mai grea iarnă ce am îndurat vreodată. Astfel trecu Sf. Ion, fără o aluzie la ziua atât de sărbătorită în alți ani, dar care ne aduse îmbucurătoarea știre că vrăjmașul se oprește la Milcov, că Moldova va rămâne neatinsă. Nu ne venea să credem o astfel de fericire relativă de a ști că jumătate țara era a noas tră și liberă. Cu ce puțin ajunsesem să ne mulțumim pentru moment
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
refuză, „pentru că nu putea pune fraudulos aceste acte printre ale Academiei și înșela autoritățile germane, de ar descoperi lucrul“. Am pledat călduros că nu era o fraudă, ci o anticipare, că nu eram ținuți să nu ascundem bunurile noastre de vrăjmașul care ne jefuia fără de nici un drept și cu nerușinare, că numai la Academie era un sorț de scăpare pentru documentele noastre. A fost ireductibil în hotărârea lui. Am plecat indignată. Le-am ascuns în pod, sub streașină, într-o depresiune
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
întâlni în poartă pe prietenul nostru Halil Bey, directorul Muzeului Imperial din Constantinopol și soțul bunei noastre amice Saadieh. Venea la mine să ceară știri de toți ai noștri și să-mi aducă amicițiile familiei lui. Cunoscându-mi principiile față de vrăjmași - deși era vorba de cei mai inofensivi dintre ei -, bărbatul meu îi spuse că nu sunt acasă. Venise o misiune turcă, trimisă ca să ridice tunurile și steagurile luate la 1877 care se aflau la București și la Sinaia. Pe lângă ea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ca să ridice tunurile și steagurile luate la 1877 care se aflau la București și la Sinaia. Pe lângă ea, delegase pe Halil să ia obiectele de artă și broderiile orientale aflate prin muzee. I se explică că românii, neintrând niciodată ca vrăjmași pe teritoriul sultanului, nu putuseră fura nimic de la ei și că obiectele conținute în muzee - de s-ar găsi - au fost cumpărate sau donate de particulari. Omul cumsecade ce era Halil înțelese argumentul și nu insistă. Eu însă nu voiam
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
vezi cucoane și copii cu lopata în mână, curățind de frică. La noi în casă, din proprie inițiativă, procedasem de veci astfel, găsind că este drept să ajuți primăria în zilele cu zăpadă; nu ne fusese o corvoadă impusă de vrăjmaș, dar amenzi tot plătirăm. Un singur lucru ne bucura: era greutatea cu care se mișcau germanii și în urmă austriecii și ungurii, care erau mai puțin răi cu populația săracă. america în război Ziua de 23 ianuarie/5 februarie fu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nu mai știa de ce este vorba. Ne istorisi certurile germanilor cu bulgarii și luarea din mâna acestora a administrației Dobrogei. Vederea acestui om era un chin pentru noi, atât era de inconscient de datoria lui și de situațiunea țării față de vrăjmaș. Din fericire nu ne lăsam abătute. Mariuța era foarte zdravănă; deși cu bărbatul la Săveni, doi copii mici în paza ei și dânsa necon tenit hărțuită de germani, nu se descuraja și nu vedea decât victoria finală, dar, spre binele
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Lupu Costache s-a pomenit singurul dintre notabili tățile române în sală. Furios, a făcut mustrări lui Tzigara, spunân du-i că unde e ministrul trebuie să fie și prefectul. Că d. Alex. Pisoski a fost internat; mare amic al vrăjmașului, le cânta laude la început, dar mai târziu a scris unui prieten la Berlin o scrisoare spirituală, bătându-și joc de toate prostiile germanilor. Acel prieten lucra cu Ludendorff, care, apucând scrisoarea, a trimis-o la Bucu rești. Furie a
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
către ai mei și le înapoiam pe cele primite data precedentă, de frica vreunei percheziții. Voiam să le păstrez. Adesea mă gândeam cum vom pleca de acolo, după sfârșitul războiului, la întoarcerea alor noștri. În caz de fugă, la retragerea vrăjmașului, numai pentru Vintilică mi-era grijă. Cum să-l luăm? Liei îi păreau toate ușoare și își făcea nenumărate iluzii: șederea în mănăstire numai până la toamnă, după cum Vintilă îi spusese la plecare. [Era și inconștientă cu nemțoaica ei, nu-și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
Ber linul; că ofițerii germani primeau de acasă știri așa de rele, încât leșinau la masa mess-ului; în fine, exagerațiuni din care nu primeam decât jumătate, dar care destăinuiau dorințele publicului și atmosfera ce începuse să se formeze în mediul vrăjmașului. poliția la bucurești Soldatul lui Scheibl, șeful poliției internaților, spusese d-nei Cri văț, plângând: „Deutschland ist kaput“. Noi ziceam: „Dea Domnul mai repede“. Acest Scheibl a plecat subit, se credea, la Bruxelles. Noaptea, pe furiș, a scos trei lăzi cu
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ei și că nu puternicii zile profitau de dânsele. De câte ori era vorba de Stere, mă îndurera ideea că acel om, pe care îl crezusem așa de înflăcărat patriot, cu suflet de apostol, cult și muncitor, devenise un instrument dârz al vrăjmașului învingător, orbit de o seacă ambiție. Vorbea fără sfială de împărțirea țării și de intrarea noastră în Confederația Europei Centrale! Tot cu astfel de știri fanteziste sosi și căpitanul Moos. Crezând că vine în serviciu comandat, îl primii. Nu era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
nespus! Ea a sosit galbenă ca ceara și neputând vorbi, iar maica Evlampia, într-o stare de exasperație turbată și de durere, indignată că nu s-a găsit nimeni care să facă o rezistență cât de mică înainte de a ceda vrăjmașului „glasul Domnului și sufletul mănăstirii“. Avea dreptate maica Evlampia, mănăstirea a fost lip sită de demnitate și de curaj. măcelul câinilor Dar nici lor nu le mergea bine! Chiar ziarele germane vorbeau de atacurile avioanelor în Germania, nu se mai
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ascunzișuri, cum au ocupat Brașovul și Făgărașul, cum s-au luptat vitejește la Porumbacu, după ordinul de retragere, ei numai cu infanterie și artilerie ușoară în contra tunurilor grele germane; cum, la retragere, biata populație română, îngrozită să rămână în gheara vrăjmașului înverșunat, a urmat în țară armata, părăsind tot avutul ei. Ungurii trăgeau pe ferestre după ei și după soldați. Astfel a murit la Brașov Leon (Noni), fiul lui George Pallade. De la Azuga, tocmai în ziua de 21 noiembrie li s-
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
să ne vadă; cu un mic bacșiș a prelungit vizita de la 4 la 6 ore. Nu avea alte știri decât cele din infamele ziare din București și ne aduse impresia că toți erau înspăimântați. Nu se putea încrede în spusele vrăjmașului, dar, cu toate victoriile anunțate, tonul nu era atât de triumfător cum ne-am fi așteptat și, sperând totuși în dezesperarea noastră, căutam motive de a ne mângâia. A fost pentru mine momentul cel mai critic. Atunci con sideram ca
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ziarele din Berlin vorbeau de rezistența dârză din Moldova. De unde sperau „Ein Siegesmarsch“(Un marș victorios (germ.). ), nu puteau înainta căci „românii se bat tot atât de bine ca francezii, dar sunt barbari“, pentru că în luptele corp la corp au mușcat nasul vrăjmașului, strigând: „Na, Moldova!“ Săracii băieți se gândeau, pesemne, că aveau în fața lor pe acei care le prădaseră casele, le lua seră vitele și le maltrataseră nevestele și copiii. [Unelte bune nu aveau, dar aveau dinți frumoși și primejdioși.]( Ediția I
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lui Vintilică ca să o însoțească. Copilul a fost lăsat mai multe ore la mama, încântată de a-l găsi crescut și dezvoltat. Se întrunise întreaga fa milie ca să-l vadă. Toți erau remontați de rezistența și bravura armatei noastre. Răniți vrăjmași erau așa de mulți, încât, după ce s-au um plut toate spitalele germane, au evacuat în grabă pe ale noastre: Poduri și Șosele, Colțea; Ortodoxia fusese împărțită pentru amândouă armatele, dar Didina Cantacuzino, Zoe Romni ceanu și surorile, lăsate să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
plecă de la Mitropolie chiar, Chemarea mitropolitului 153, care trebuia să fie aruncată din aeroplane când trupele germane victorioase aveau să intre în Moldova. Această monstruozitate ni se părea atât de inadmisibilă, încât nu ne venea s-o credem. Bănuiam invențiunea vrăjmașului ca să ademenească populația moldoveană. Părintele Moșoaia, care era bine cu toți prelații, confirmă. Chemarea, cum am aflat mai târziu, a fost făcută de Mariu Theodorian și de ceilalți arhierei și preoți ai Mitropoliei: Teofil Ploeșteanu, Valerian Râmniceanu, Iosif Arhi mandritul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
de a fi retrimiși în Germania când au auzit condițiunile impuse. Germanii însă, nedoritori să mai aibă atâtea guri de hrănit, le propuseră să treacă în Moldova în schimbul celor din Muntenia, ca prizonieri evadați, și să facă acolo propagandă pentru vrăjmaș. Col. Lapedatu, odată sosit în țara dorită, spuse tot adevărul. 2. Prizonieri și mutilați veniți din Moldova povestiră cât de sus erau spiritele acolo, că regele era continuu pe front și admirat de soldați. Nimic nu lipsea, starea sanitară și
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
lor de o parte din hrană pentru a o trimite femeilor lor în țară în așa mare cantitate, încât ele puteau vinde o parte; că nu se va termina rezbelul decât în ziua când soldații își vor împușca șefii, nu vrăjmașii; că germanii, cu pretenția de a fi primul popor din lume, era cel mai prost, căci se lăsa târât într-o luptă care, cu cât ținea mai mult, cu atât va fi spre paguba lor, căzuți chiar sub ni velul
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
dus pe Lia cu Vintilică la gară. Luase cu dânsa pe Ioana, devotata țărancă de la Mihăești. Nemțoaica n-ar fi fost tolerată în Moldova. Pe peron nu m-a lăsat poliția. Mă bucuram să-i văd plecați, scăpați de persecuțiile vrăjmașului, dar [eram] cam îngrijorată până a-i ști sosiți, întruniți cu cei de acolo, și mai ales de ce vor găsi la Iași și de cum vor decurge evenimentele de aici înainte, din cauza Rusiei. Alex. Alimăneștianu îi primi la Mărășești, unde era
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
zi, nouă luni în cap de la sosire, pornii definitiv, cu intenția însă de a reveni regulat să-mi văd mănăstirea care îmi fusese o închisoare cât se poate de liniștită, de nu ar fi fost o închi soare pe mâna vrăjmașului. Tristețea sosirii se transformase în obicei, și simpatia de care eram înconjurată o îndulcise. Viața era primitivă, dar nu aveam din fire gusturi luxoase și mă potriveam cu lipsurile fatale în acele împrejurări. Toate maicile, afară de cele trei vândute germanilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
părăsiră sala cu ostentație. Dar, vai, numai ele! Bineînțeles, dintre noi nu intrase nimeni în Atheneu. Mare deosebire între mentalitatea occidentalilor și a orientalilor, după cum mare a fost în urmă diferența sancțiunilor aplicate celor care și-au uitat demnitatea față de vrăjmaș. prânzul lui tscheppe Bărbații nu erau mai conștienți. Tülff oferise un prânz la care asistă întreg ministerul ce trebuia să se formeze sub auspiciile germanilor și noul rege: Marghiloman - președinte de consiliu, d-nii Stere, Arion, Nenițescu, Lupu Costache etc. Condițiunea
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
fotografiile părinților.](Ibidem, p. 273.) Germanii însă nu voiseră să știe de sărbătorile noastre (decretaseră stilul nou) și ținuseră birourile primăriei deschise chiar în prima zi, spre marea indignare a populației, mai ales văzând pe ger manofilii români ținând isonul vrăjmașului în timpul slujbei din bisericile noastre. răzbunări germane Deși Rusia nu se mai putea lupta în starea de anarhie în care căzuse armata, [ea] nu consimțea să primească, la Brest-Litovsk, toate condițiunile ce voia să impună Germania; mai ales chestiunea provinciilor
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]