1,862 matches
-
Adina, Regiunile nu pot scăpa de dependența financiară față de puterea centrală, publicat 25 martie 2013, online la http://adevarul.ro. Voinescu, Sever, "Introducere la ediția românească", în Michael Freeden, în Drepturile, traducere de Brândușa Palade, Editura DU Style, București, 1998. Vrabie, Genoveva, Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Editura Institutul European, Iași, 2010. Walby, Sylvia, "La citoyenneté est-elle sexuée?" în Ballmer-Cao, T.H., Mottier, V., Sgier, L. (eds.), Genre et politique. Débats et perspectives, Ėditions Gallimard, Paris, 2000. Way, Lucan
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Tsai, Jung-Hsiang / 105, 295 V Valenzuela, Arturo / 105, 292 Vântu, I. G. / 131, 291 Vasilescu, Florin / 81, 85, 92, 227, 289 Vergara, Francisco / 249, 289 Vida, Ioan / 81, 85, 89, 289, 295 Vlad, Adina / 155-156, 295 Voinescu, Sever / 235, 295 Vrabie, Genoveva / 86-87, 295 W Walby, Sylvia / 262, 295 Way, Lucan A. / 159, 295 Waylen, Georgiana / 263, 295 Z Zaberca, Vasile M. / 138, 295 Zakaria, Faared / 238, 295 Zvesper, John / 46, 295 Indice de termeni A absolutism / 12, 73 acord / 13-14
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
București, 1999, pp. 277-278. 22 Constanța Călinoiu; Victor Duculescu, Drept constitutional și instituții politice, Editura Lumina Lex, București, 2005, p. 188. 23 Dan Claudiu Dănișor, Drept constitutional și instituții politice, C.H. Beck, București, 2007, vol. I, pp. 489-491. 24 Genoveva Vrabie, Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Editura Institutul European, Iași, 2010, pp. 332-333. 25 Simina Tănăsescu, "The President of Romania, or the Slippery Slope of a Political System", în European Constitutional Law Review, nr. 4/2008, pp. 64-97
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
Ciobanu, Spiridon Vangheli, Dumitru Dragomir, Iulian Filip, Ianoș Turcanu, Iurie Colesnic, Ana Bantoș, Vladimir Beșleagă, Larisa Turea, Serafim Saka, Valeriu Matei, Mihai Papuc, Oleg Bodrug, Lidia Kulikovski, Eugenia Bejan, Maria Mocanu, Vera Osoianu, Tamara Pereteatcu, Ion Mânăscurtă, Nicolae Leahu, Diana Vrabie, Rodica Avasiloaie, Elena Conțescu, Gheorghe Blănaru, Aurel Scobioală, Marcela Gafton. Și enumerarea cu dragii confrați de peste Prut este vizibil incompletă. Au venit din Basarabia de suflet, poate cu gândul la ceea ce a spus cândva Mihai Eminescu: "Însuși numele "Basarabia" țipă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
maya, impulsuri psihosomatice, dimensiunea a patra, farfurii zburătoare, postmodernism, internet, mai nou despre democrația din U.E., terorism, statul islamic, imigranți, fericirea care ne așteaptă... Indiferent însă de temerea de moment a omului, printre ramurile pletoase ale sălciilor din marginea râului vrăbiile "conversează" matinal și gălăgios. Necuprinsă-i tainica alchimie a naturii și a vieții. 38 "Carte de analiză psihologică, meditație filozofică și înțelepciune morală" (L. Grimberg), "Carte cu adevărat mare" (A. Gide), "Cartea franceză cea mai de seamă a secolului al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și a dispărut. Doar bufnița este gata să prevestească întunericul liniștii de dincolo. Incertitudinile scrijelesc mintea omului, parcă silexul tăios îi trece prin măruntaie, i se năzare că până și irișii din grădina-i sunt atrași de bolta plină cu vrăbii. Fântâna dintre arborii vieții își tace izvorul ascultând susurul străbunilor din adâncurile subterane. Pe buze rămâne gustul tristeții, sarabanda imaginilor însoțitoare se pierde și ea printre copacii răvășiți. Cuvintele se izbesc suferind de colțurile sticloase ale stâncii. Unde-i veșnicia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Iași, Editura Timpul, 2003. VASILIU, Alex. Confesiuni improvizate. Iași, Editura Junimea, 2015. VASILIU, Lucian, HOLBAN, Ioan. Iașii în 78 de ilustrate adnotate. Iași, Editura Junimea, 2015. VASILIU, Lucian, VASILESCU-COȘEREANU, Ioana, JUMARĂ, Dan. Cartea muzeelor literare ieșene. Iași, Editura Timpul, 2000. VRABIE, Diana. Iașul și ieșenii în literatura română. Antologie. Iași, Editura Junimea, 2016. WEIDNER-CIUREA, Rodica. Iașul copilăriei mele. Sfântu Gheorghe, Editura Eurocarpatica, 2002. ZAHARIA, D. N. Iașul vernisajelor. 2 vol. Iași, Editura Junimea, 1996-2000. ZAHARIA, Gheorghe, MOSCOVICI, Liviu, VACARIU, Dumitru. Iubirea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
VIGNY, Alfred de, 58 VILLON, François, 199, 244 VIVALDI, Antonio, 46, 190 VLADIMIRESCU, Tudor, 68 VLAH, Petre, 106 VLAICU, Aurel, 200 VOGT, Rudolf, 57 VOICA, Adrian, 74 VOICULESCU, Vasile, 222, 223 VOINESCU, Alice, 9, 178 VOLTAIRE (Arouet), 51, 59, 194 VRABIE, Diana, 260 VULCĂNESCU, Mircea, 68, 69, 176 W WAGNER, Richard, 190 WEIDNER-CIUREA, R., 260 WERNER, Mihaela, 105 WILDE, Oscar, 136, 173 WILLIAMS, Glen, 153 WINCKELMANN, J., 24 X XENOPOL, Al. D., 25, 47, 51, 81 Z ZAHARIA, D. N., 112
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
Giurgea, prof. Ioan Giurgea, prof. Ioan Călugăreanu, prof. Gheorghe Cebotari, adm. Ileana Grădinaru. 40 DE ANI DE EXISTENȚĂ 61 Cu emoție și tristețe, trebuie să-i amintesc și pe cei care ne-au părăsit între timp: director, prof. Maria Elenă Vrabie, prof. Felicia Giurgea, înv. Mihai Agrici, prof. Ioan Manolache, înv. Traian Berlan, înv. Paula Antonescu, prof. Teodora Irimescu, bibl. Mariana Costineanu, prof. maistru Jenică Ciortescu, înv. Gheorghe Bârzu, înv. Petru Mănucă. Dacă am uitat pe cineva, iertare!...
Foști profesori, În semn de preţuire. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Loredana Ţară () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1852]
-
nu doar de îndemnul la cultură al patronului spiritual al liceului nostru, ci și de mari oameni ai școlii, de a căror moștenire sufletească suntem mândri. Și așa cum existența liceului nostru nu poate fi separată de numele fondatorului său, Mariana Vrabie, punerea semnului egalității între școlă și Biruit-au gândul tot acestui om între oameni se datorează. Și pentru că timpul n-a mai avut răbdare, luând-o dintre noi, se cuvine măcar un crâmpei de gând să i închinăm, acum când
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
între oameni se datorează. Și pentru că timpul n-a mai avut răbdare, luând-o dintre noi, se cuvine măcar un crâmpei de gând să i închinăm, acum când fostul director al unității ne veghează dintr-o lume mai bună: Maria Vrabie, Mariana cum îi spuneau toți cei apropiați, a fost un profesor desăvârșit, dar întâi de toate, un om exemplar. Valori morale ferme și de neclintit, atitudine urbană ca definiție a civilizației, bun simț dus până la extrem și fibră de lider
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Săndica Bizim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1863]
-
Silva Pandele, Scurea George, Sănduleanu, Staicovici Nic., Soiu Ion, Stinghe Nicolae, Tomescu N. C., Tucic C. D., Tătaru A., Țonciu G., Țanu A., Ținc Dumitru, Tiron V., Theodoriu Luca, Tomasian O., Tătăranu G., Tănăsescu G., Tănăsescu A., Vasilescu G., Virgiliu, Vrabie Weiss L., Vlădescu N. I., Vereanu Armin, Velles Bronislav, Vârlănescu Al., Vineș Victor, Zamfirescu M., Zurner I., Zentler M., Zacharia P., Zaremba M., Alexandrescu G.S., Antonescu V., Aureliu I., Alexiu N., Andronescu Gr., Botea Gr., Bogdan N., Bacalbașa C., Bühl Alfons
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Cred ca ultima variantă e cea mai sigură. De ce oare? Pentru că istoria a fost predată în școala noastră numai de oameni dedicați profesiei și adevărului. Bazele liceului au fost puse de profesoara de istorie și directoarea de atunci Maria Elena Vrabie. O adevărată doamnă, din esența luptătorilor și făuritorilor, care a creat din dragostea ei pentru copii și pentru istorie un loc în care ei să parcurgă toate ciclurile școlarității. De aceea îi mulțumim și sperăm că dincolo de cețurile veșniciei vede
CATEDRA DE ISTORIE. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Elena – Valerica Panaite () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1840]
-
mașină spre Iași, plictisit de așteptare, am renunțat. Voi veni după 2 martie, cu Adrian (Alui Gheorghe n. red.). Am pe ce învăța acum. Majoritatea cărților necesare le-am găsit pe aici. Îmi este însă absolut necesară lucrarea lui Gheorghe Vrabie Folclorul, Obiect, Principii, Metodă, Categorii (Academiei, 1970), întrucît toate lecturile mele despre folclor devin neesențiale fără această lucrare ce, oricum, teoretizează cît de cît adecvat, metodologic. Nu am găsit nici lucrarea lui Petru Ursache (cu care se pare că voi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1459_a_2757]
-
ceea ce mă înconjoară și-mi destramă liniștea. Sunt mai calmă, mintea nu mai aleargă nebună căutând un fir pe care să-l despice-n patru. La fel și gândurile! Vin, dar trec repede, nu mai poposesc precum altădată, ca niște vrăbii gureșe pe sârmele de telegraf ale creierului. Neuronii se odihnesc, circuitele se refac funcționând normal. Mai sunt două zile până la reîntoarcerea acasă. Deocamdată, sunt tot pe frecvența Japoniei. Toamna, pe meleagurile japoneze, pictează pădurile în culori de basm. Coroanele unor
Japonia. Mister şi fascinaţie by Floarea Cărbune () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1258_a_2102]
-
atmosferei a condus la un proces rapid de evaporare a apei de la suprafața solului și astfel a început moartea fructelor pe ramuri: se îngălbeneau, se uscau și cădeau. În vara aceea, livada bunicilor a avortat din cauza secetei. Nu erau nici vrăbii, nici guguștiuci și nici măcar ciori. Plecaseră să-și caute hrană în locuri ceva mai ospitaliere. Se intra într-un fel de letargie, de amorțeală generală. Ce era de făcut?? Pentru ce Doamne lepezi sufletul meu și întorci fața Ta de la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
n-ar putea trăi. E adevărat că babica n-a văzut Câmpia Bărăganului: lanurile întinse de grâu unduindu-se sub adierea molcomă a vântului cald asemenea șoldurilor unei fecioare, ieșite din laboratoarele cele mai specializate ale Creatorului Divin; stolurile de vrăbii gureșe, zburătăcindu-se prin praful fierbinte al drumului, într-o baie rapidă și binefăcătoare, zvâcnind apoi spre înălțimi, scuturându-și cu vioiciune aripile desfăcute într-un gest de igienizare corporală totală. N-a văzut de pe câmpia nesfârșită profilându-se, pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
acesta: Dumnezeu nu se privește-n oglinzi În ziua aceea i-am văzut: întâi, a venit Moartea. Era obosită și s-a așezat pe o bancă lângă sălciile bătrâne de pe malul Someșului. Mirosea a viermi, a târfă și a vomă. Vrăbiile se îndepărtară cu zgomot dintre ramuri. Apoi a venit, clătinându-se, un poet local. Băuse câteva țuici în cartier, se așeză țâfnos lângă ea și o privi în ochi: Știi că sunt poet?... Da, zise Moartea. I se scurgea o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Roșu, Pompiliu Piposiu. „Când zăngăne armele trebuie să tacă muzele”, repeta revista Bucovina spusa latinului, dar nu se supunea ei, publiciștii fiind la postul de comandă, scriind când din sentiment precum Dragoș Vitencu în cazul versurilor Portret: „Trupul ei e vrabie,/ Ochii îi sunt sabie / Cui îi știe zâmbetele,/ Numărate-s sâmbetele...”, când reproducând versuri încrezătoare ca în cazul fragmentului inedit din „Prietenii” de Liviu Marian, din care redăm următoarele: În bojdeucă-s numai eu Singur cuc, lipit de hornu-mi, căutând
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
femeia Cînd îl alintă seara la culcare Sau dimineața cînd i-a dus la creșă. Stalin învață micul pionier și utecistul nostru Stalin zice Cînd a pornit la muncă-nflăcărat Stalin șoptește omul liber" etc. Se pare, chiar pietrele, caloriferul, vrabia din cer șoptesc și urlă: Stalin. La fel, Maria Banuș sau tovarășul Beniuc, sau Marcel Breslașu care cîntă: "Cu slove roși de flacără și lavă: Slavă lui STALIN, dragoste și slavă!" Remarcați, sper, bogăția și ingeniozitatea rimelor. Nici Nina Cassian
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
criterii pe care platonismul grec ni le-a lăsat moștenire și pe care școala - o școală mereu ruptă de existența diurnă, politică și socială! - le Însămânțează sutelor de mii de „pui umani” care, ca și puii de rândunică sau de vrabie, cască larg „ciocurile conștiinței” pentru a afla: Binele, Adevărul și Frumosul! Alături de Justiție, bineînțeles, și de... iubire! „Vinovați fără vină”, aidoma exemplului unui Mitia Karamazov care nu numai că ispășește, dar acceptă această vină ce pare tuturor evidentă, vrea să
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
murmurul miilor de insecte, o clipă freamătul vântului în frunzișuri care vine slăbit din depărtare, crește apropiindu-se și scade depărtându-se; mugetul unei vite, departe, în sat, glasuri nelămurite de oameni, undeva pe drum; hârâitul unei țărci, țârâitul unor vrăbii, strigătul ascuțit și cam răgușit al cap-în-torturei... Un zvon prelung ca într-o somnie, zvon domol, dulce de pace mă împresoară, și vântul crește încet-încet, din când în când, își umflă parcă în răstimpuri adierele moi. Iunie 1906 LA MĂNĂSTIREA
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
el c-a-ncălecat Pușca-n mână c-a luat Ș-a plecat în plimbare Din vânare Ca să-și vadă grâul de mare. Grâul lui de departe-nverzea De aproape îngălbenea Față de copt își făcea În paiu ca trestia În spic ca vrabia În grăunte ca mazerea. El s-apleca de călare Și lua trei spicușoare Ș-a venit acasă Le-a pus pe masă. Măi femee, măi femee, Grâul nostru o să peie Grâul nostru-i Ca fața lui Hristos Iar femeia că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mort probabil. Am jucat inelul, țușca și alte jocuri. Și era un haz și o gălăgie nespusă. Nimene, după cât știu, nu era trist... Insomnie și febră... Persistența cu care bolnavul urmărește desenurile și figurile tapetului din apropierea sa, pe părete. Colonelul Vrabie, care se uită cu plăcere pe fereastră cum mușcă cânii pe oamenii care intră în ogradă. Postelnicu, mutră de țârcovnic, slab, cu bărbuță bălaie și cu bumbac în urechi. Primăvară: încă nedezvoltată, încă înlăuntrul lucrurilor: în pământ, în crengi, în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
titlu până la 7000./ Gherman și Oană (6989-6992) August 5. /Boer fără titlu până la 7005. Poate moare la Cozmin. Nume de sate: Lăslăvani Mohorăști Drăgoești Petrești Plăcinteni Oprișești Cârna Răchitiș Giumătățeni pe Jijia în Dorohoi Nedeiani Hranești Băloșești Sirăuți Drăncălăești Prisacă Vrabia Mare Bălzina Cornu Bontești Drăghișani Almoș Șerbanești (de azi Dorohoi) Berești Movila lui Ionașcu Petrilești pe Pârăul Alb Miculeni Piticeni Căușani Chiuleni Hai frați, hai frați, la năvală dați, La năvală dați, țara v-apărați, Hai ............................................. La năvală dați, Crucea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]