2,517 matches
-
PUMNUL Îmbracă-te în doliu, frumoasă Bucovină, Cu cipru verde-ncinge antică fruntea ta; C-acuma din pleiada-ți arătoasă și senină Se stinse un luceafăr, se stinse o lumină, Se stinse-o dalbă stea! Metalica, vibrînda a clopotelor jale Vuiește în cadență și sună întristat; Căci ah! geniul mare al deșteptării tale Păși, se duse-acuma pe-a nemuririi cale Și-n urmă-i ne-a lăsat! Te-ai dus, te-ai dus din lume, o! geniu nalt și mare
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
îi șfichiui fruntea. Samuraiul își ținu suflarea și în ochii lui se oglindi deodată întinderea nesfârșită de valuri dezlănțuite. Vedea oceanul pentru prima dată. Nici urmă de uscat sau de insule. Valurile se izbeau unele de altele, se învolburau și vuiau scoțând strigăte de luptă ca o mulțime de războinici fără număr. Prova străpungea ca o suliță văzduhul cenușiu, iar corabia arunca jeturi înalte și înspumate și părea să se scufunde în văile de ape, apoi se ridica din nou plutind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
se opriră. Corabia începu să miște înainte și înapoi, nu numai să se legene. Eu mă străduiam din răsputeri să rămân sprijinit de perete. De pe punte răsuna doar un vuiet năprasnic de talazuri ca o bubuitură de tun, iar cala vuia și ea toată de bufnituri și ciocnete de lucruri care cădeau și se spărgeau. Neîncetat se auzeau țipete desperate de oameni. Am încercat să mă întorc în cabină, dar nici nu mai puteam să mă mișc. M-am târât în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
era același cu cel de odinioară, din vale. Și apoi, gândindu-se încotro avea să-l poarte această soartă a lui și cum avea să se schimbe el până la urmă, îl cuprindea un soi de teamă. În seara aceea, vântul vui toată noaptea prin ferestrele mănăstirii. Pe la miezul nopții începu să cadă o ploaie deasă. Am ajuns la Veracruz în anotimpul vântului și am primit găzduire la mănăstirea franciscană de aici. Nu mă pot abține să nu mă gândesc că am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
omenirii, dar eu nu cred că viața noastră s-a mai ușurat din pricina asta. Știu bine ce viață amărâtă duc țăranii din vale. Moartea ta n-a schimbat nimic.” Samuraiul își aduse aminte de iernile aspre din vale când vântul vuia năprasnic printre colibe. Își aduse aminte de povestirile despre vremurile de foamete când isprăvind de mâncat tot ce se putea mânca, țăranii își părăseau satul în căutare de hrană. Velasco le spusese că omul acesta demn de milă avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
chenar de aur stacojiu” “soborul stelelor” “ardeau mestecenii frunzișul rar” “lacrime de ceară” 2.Scrieți cuvinte cu sens asemănător pentru: trudiți, pribegi, pâlcuri, sobor. 3. Transcrieți versurile în care autorul personifică munții. Ajutoarele pădurii Eugen Jianu Ne-a chemat moș Vuia, pădurarul, să venim la căsuța lui din poiana cea mare. Să venim negreșit, ca să-i cunoaștem ajutoarele. Cine or fi aceste ajutoare? ne întrebam. Copii de la vreo altă școala ori gradiniță? Nu ne-a spus niciodată moș Vuia nimica. Avea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
chemat moș Vuia, pădurarul, să venim la căsuța lui din poiana cea mare. Să venim negreșit, ca să-i cunoaștem ajutoarele. Cine or fi aceste ajutoare? ne întrebam. Copii de la vreo altă școala ori gradiniță? Nu ne-a spus niciodată moș Vuia nimica. Avea el "secretele" lui pe care ni le dezvăluia, rând pe rând, când le venea vremea potrivită. Să mergem să le vedem! Când am ajuns, moș Vuia ne măsura pe fiecare zâmbind în barbă și-n mustăți, așa cum făcea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
de la vreo altă școala ori gradiniță? Nu ne-a spus niciodată moș Vuia nimica. Avea el "secretele" lui pe care ni le dezvăluia, rând pe rând, când le venea vremea potrivită. Să mergem să le vedem! Când am ajuns, moș Vuia ne măsura pe fiecare zâmbind în barbă și-n mustăți, așa cum făcea el, cu bunătate și sclipire șireată în ochi. Apoi am luat-o cu toții pe potecuța ce ducea în pădure. N-am mers noi mult așa și numai ce
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ducea în pădure. N-am mers noi mult așa și numai ce am auzit un fel de răpăit slab de tobă, undeva, mai depărtișor. Cine o fi bătând acum toba prin pădure? E meștera ciocănitoare, a răspuns mirării noastre moș Vuia. Pasărea asta e doctorul pădurii. Trece din copac în copac, ciocane prin scoarța lor și ascultă cu luare-aminte. Cum simte vreun viermișor pitit pe-acolo, bate cu ciocul până ce îl scoate afară și scapă pădurea de boală. Mi-e de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
voi: fiecare pițigoi pe care-l vedeți prinde într o zi cam atâtea omizi cât cântărește el. Ce s-ar face pădurea pradă atâtor vrăjmași care i-ar tot roade frunza? Am înțeles noi atunci care erau ajutoarele lui moș Vuia, pădurarul, și pe dată le-am socotit prietenii noștri; doar laolaltă slujeam pădurea. Ne-a mai spus moș Vuia că întotdeauna primăvara e nevoie de niscaiva căsuțe în care să facă popas și să-și dureze cuiburile feluritele neamuri de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ar face pădurea pradă atâtor vrăjmași care i-ar tot roade frunza? Am înțeles noi atunci care erau ajutoarele lui moș Vuia, pădurarul, și pe dată le-am socotit prietenii noștri; doar laolaltă slujeam pădurea. Ne-a mai spus moș Vuia că întotdeauna primăvara e nevoie de niscaiva căsuțe în care să facă popas și să-și dureze cuiburile feluritele neamuri de păsări alte ajutoare care vin din calătoria lor cea mare de prin țările calde de la miază-zi. N-avea grijă
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
întotdeauna primăvara e nevoie de niscaiva căsuțe în care să facă popas și să-și dureze cuiburile feluritele neamuri de păsări alte ajutoare care vin din calătoria lor cea mare de prin țările calde de la miază-zi. N-avea grijă, moș Vuia! O să le facem noi. O să le durăm frumoase de o să le fie mai mare dragul să stea în ele! Cerințe: 1.Treceți textul din vorbire directă în vorbire indirectă. 2.Realizați un text în care să folosiți descrierea și povestirea
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
când am sosit pe lac, am dat de un rățoi. Ochii negri jucăuși ca doua mărgele, priveau în sus și-n jos pe ape. Mulțumit de liniștea din jur se sui pe un grind îndreptându-se către o moviliță. Moș Vuia ne făcu semn să ne uităm bine. Acolo e cuibul. Rățoiul dădu cu ciocul stuful la o parte și ouăle se arătară verzui. Se vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
verzui. Se vedeau foarte bine, deși mai înainte ai fi putut să calci, peste cuib și nu le-ai fi văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
văzut. După ce le cercetează cu luare-aminte, acoperi din nou cuibul și alunecă ușor pe apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
apă. Așteaptă rața! ne lămuri moș Vuia. Deodată rățoiul deveni foarte atent. Sucea capul în toate părțile. Clipea des, asculta... — Ce i s-a întâmplat, moș Vuia? Vine vulpea! Într-adevăr, botul iscoditor al vulpii se ivi pe mal. — Moș Vuia, noi gonim vulpea! — Ba, să faceți bine și s-o lăsați în pace! Păi, o să sfâșie rățoiul, zic eu. — Și-o să mănânce ouăle! adăugă și Ilieș. N-avea frică, știe rățoiul ce face. Pe apă, rățoiul facea pe beteagul, lăsase
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
până la urmă începu docil să povestească. -... După ce Dimitrios n-a mai apărut în port la zilele fixate și birjele au început să se întoarcă în oraș fără flori exotice și cu lăutari tăcuți și triști, tot cartierul a început să vuiască de nedumerire și indignare, de parcă le-au fost furate cea mai de preț comoară și cel mai îndrăgit spectacol. Căci ce vrea mai mult plebea? Panem et circenses. Dar mai presus de toate simțeau că li s-a luat dreptul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
care o face, Iov nu este singur, căci trăiește în chip nemijlocit raportul său cu Dumnezeu. Își dă sea ma de ceea ce poate fi înțeles și de ceea ce nu poate fi (Iov 36, 26). Aude și recunoaște puterea Domnului, cum „vuiește tu netul în cortul lui“ (36, 29). Vede cum „fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1175]
-
care o face, Iov nu este singur, căci trăiește în chip nemijlocit raportul său cu Dumnezeu. Își dă sea ma de ceea ce poate fi înțeles și de ceea ce nu poate fi (Iov 36, 26). Aude și recunoaște puterea Domnului, cum „vuiește tu netul în cortul lui“ (36, 29). Vede cum „fulgerul Său ajunge până la marginile pământului“ (37, 3). Are din nou înaintea sa minunile Sale, pe care mintea omenească nu le pricepe (37, 5). În fața lor, Iov tace, ascultă și află
Privind altfel lumea celor absurde by Ștefan Afloroaei () [Corola-publishinghouse/Imaginative/593_a_1017]
-
Avea nasul lung, ascuțit și obraznic, iar gura, cu buze subțiri, și-o ținea închisă strâns și întinsă într-un început de zâmbet. Tovarășii lui Balamber îl ajunseră, vociferând, în pragul ușii, nerăbdători să se adăpostească de ploaia ce asalta vuind frunzișul răvășit al copacilor și acoperișul de ardezie. Balamber, până în acel moment incapabil să se miște, se trezi împins câțiva pași înainte, până se atinse de masă. Aproape în aceeași clipă, însă, tovarășii săi tăcură, subjugați de privirea femeii, deși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
capetele sparte și închisorile pentru bărbații care le vor sparge țestele - și găsiți-l pe Craig, altfel vom fi inundați de o mare de emoții. Anul se apropia cu repeziciune de sfârșit și nu fără victime. În ajunul Crăciunului, cablurile vuiau, radioul îți întrerupea programele ca să anunțe: "Los Angeles - O coloană lungă de femei care defilează cu pancarde - TRĂIASCĂ DREPTURILE FEMEILOR; ÎN VIITOR BĂRBAȚII VOR FACE MUNCILE FIZICE IAR FEMEILE, LE VOR FACE PE CELE ADMINISTRATIVE; O LUME DREAPTĂ, ORDONATĂ, PAȘNICĂ
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
Intrase fără să fie văzută, într-un ascunziș de proscriși hăituiți și vigilenți. Părea ridicol. Nehotărâți ce să facă cu ea, oamenii o închiseseră în cele din urmă într-una din camerele libere ale fermei. Era ciudat că, deși casa vuia de gândurile bărbaților care roiau încordați încoace și-ncolo, gândurile ei nu se aflau printre ele. Nici măcar o dată el n-a reușit să prindă un fir din gândurile care ar fi putut aparține unei femei. Desigur că gândurile unei femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85100_a_85887]
-
până la urmă începu docil să povestească. -... După ce Dimitrios n-a mai apărut în port la zilele fixate și birjele au început să se întoarcă în oraș fără flori exotice și cu lăutari tăcuți și triști, tot cartierul a început să vuiască de nedumerire și indignare, de parcă le-au fost furate cea mai de preț comoară și cel mai îndrăgit spectacol. Căci ce vrea mai mult plebea? Panem et circenses. Dar mai presus de toate simțeau că li s-a luat dreptul
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
făcură cruce, aplecându-și mânecile lungi ale hainelor cernite până la pământ. În mâinile lor, mătăniile părea niște cădelnițe aprinse. Brusc, mesteacănul de lângă fereastra ei se potoli din fierbere. Nu se mai mișca nici o frunză. Și la fel de brusc, Întreaga lui coroană vui, transformându-se Într-o pâlnie arămie, care atunci când bătăile clopotului se stinseră se umplu de ciripit de păsări. Abia În acel moment Întregul sat se animă din nou, iar cocoșii Începură să cânte din mii de glasuri cucurigu. Câinii lătrau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
luăm lucrurile pe rând. Zgomotul motorului lui Wallace se apropie. Hărmplaia Îi ataca țeasta. Îi dădea dureri de cap. Ochiul vătămat simțea presiune. Aerul fu despicat. Pe o parte zgândăreală, pe cealaltă un curent solitar, o strălucire insidioasă de primăvară. Vuind, strălucind, galben limpede, culoarea ciocului de pasăre, avionul Cessna mai făcu o voltă, mai jos, asupra casei. Copacii se cutremurară sub el. — O să se prăbușească. Data viitoare o să lovească acoperișul. — Nu cred că poate să se apropie și mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]