3,844 matches
-
un prieten îndepărtat, la 20 de ani de la Schimbarea la față a României. Răzvrătirea generației lui eșuase, iar România supraviețuia sub tirania bolșevică, în anii „obsedantului deceniu“, adică ai preaplinului umilințelor. Se acumulaseră, între timp, atâtea umilințe și atâtea lașități. Zestrea noastră istorică se „îmbogățise“ cu aceste noi achiziții. Mai puteam spera în „tresăriri“ istorice, altele decât cele efemere? Nu, credea Cioran, la sfârșitul anilor ’50, întrucât „neavând șansa de a fi opresori, nu o putem avea • Emil Cioran, Schimbarea la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și Maramureș, printre păstori, gurmeții se pot Împărtăși Încă din bucate ce au la bază mămăliga. Balmoșul, tochitura cu mămăliguță, varza cu carne servită obligatoriu la Ignat - sau cu orice alt prilej care presupune și tăierea porcului - fac parte din zestrea de bunuri gastronomice puse pe tapet de partizanii specificului bucătăriei autohtone. De fapt Însă și celelalte zone ale țării sunt marcate de prezența alimentului În cauză, fie că Îl devorează În combinație cu o zeamă iute, de ardei (faimoasele „ciuști
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
poartă spre reverie mistică, iar florile închipuie bijuterii pe fondul de catifea al mușchiului. Imaginii i se adaugă parfumul florii, autoarea delectându-se într-un excurs terminologic, atentă la denumirea latină din tratatul botanic, dar și la numele - multiple - din zestrea limbajului popular. Virtutea acestei proze este discreta alunecare de la imaginea poetică la rememorarea frustă a întîmplărilor trăite, de la meditația abstractă, livrescă, la senzația proaspătă a prezenței naturii. Departe de orice naturalism, falsul „manual de călăuzit drumeții” se nutrește din nostalgia
DUMBRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286899_a_288228]
-
radicalizare a crizei interiorității (Dihanii azurii și litanii, Dark Ages, Casa), dar și o surprinzătoare pactizare cu prozaicul și cu anecdoticul, în poeme ca Recviem, Peștișorul de aur sau Artiștii patriei mele. Pe aceleași coordonate se distribuie și versurile din Zestrea de aur (2002), ultimul act al unei poezii autentice, în care eticul și esteticul devin aproape inseparabile. SCRIERI: Un război de o sută de ani, București, 1981; Cinci (volum colectiv), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Aripa secretă, București, 1986; Atelierele
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Carrefour des grandes routes commerciales, tr. Sebastian Reichmann, Paris, 1990; Ia-ți boarfele și mișcă! (interviu cu Oana Orlea), București, 1991; ed.(Les Années volées. Dans le goulag roumain à 16 ans, Paris, 1991; Mutilarea artistului la tinerețe, București, 1999; Zestrea de aur, pref. C. Rogozanu, București, 2002. Repere bibliografice: Steinhardt, Critică, 253; Nițescu, Atitudini, 170; Tartler, Melopoetica, 16-19; Eugen Simion, Sfidarea retoricii. Jurnal german, București, 1985, 300-301; Mincu, Eseu, 99-100; Grigurcu, Existența, 690; Ioana Bot, „Aripa secretă”, TR, 1987, 37
MARIN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288028_a_289357]
-
Limes” (Zalău), 1998, 4; Simona Constantinovici, Incursiuni în sacru și profan, O, 1998, 7; Ion Șeuleanu, „Șapte eseuri despre strigoi”, „Folclor literar”, 1998-1999, 338-341; Nicolae Constantinscu, Tineri etnologi, ALA, 1999, 466; Claudiu Gaiu, Un etnolog pe urmele lui Bram Stoker, „Zestrea” (Bistrița-Năsăud), 2000, 2; Nicolae Constantinescu, Vești din Vest, ALA, 2001, 567; Nicolae Constantinescu, Consistența mitologiei difuze, ALA, 2001, 577; Petru Ursache, O carte adevărată despre întâmplări adevărate, CL, 2001, 11; Datcu, Dicț. etnolog., III, 83-85; Nicolae Constantinescu, „Folclorul. Ce facem
HEDESAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Activitatea de scriitor și editor a lui L.-L. răspunde și servește programului acestei asociații. Istoria gândirii iudaice de la Vechiul Testament până la Martin Buber și-a aflat în el un popularizator cu vocație deosebită, care își propune să-i familiarizeze cu zestrea tradiției străvechi pe nou-veniții din România în Israel. Astfel, Lexicon. Noțiuni, obiceiuri, sărbători evreiești (1974) este o carte de căpătâi, cu structură de dicționar. Șabat, cunună a creației (1979) dă, odată cu istoricul sărbătorii, reperele necesare despre sensul spiritual al sabatului
LEIBOVICI-LAIS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287774_a_289103]
-
în ziarul „Monitorul” (Iași) și conduce revista ieșeană „Cuvânt și suflet”. Prima carte a lui L., Din pridvor (1962), reunește schițe și povestiri de pronunțată factură reportericească, pe tema-clișeu a prefacerilor socialiste și a mutațiilor de conștiință. Se relevă schița Zestrea Elvirei, ce creionează fugar profilul Elvirei Cantacuzino-Pașcanu, personaj central în romanul Landoul cu blazon (1984). Motivul omului care schimbă locul și civilizează satul arhaic impunând armonia în viața colectivității - exemplificat schematic și tendențios de majoritatea prozelor din acest prim volum
LEON. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287777_a_289106]
-
Din generație în generație, această „casă”, gospodărie, trebuie transmisă intactă. c) Nefiind divizibilă, gospodăria este moștenită de un singur fiu (de obicei, cel mai mare), care aduce „în casă”, ca soție, o femeie „străină”. Celorlalți copii li se face o zestre (de regulă, în bani) și astfel devin excluși de la moștenire. Fiicele urmau să se căsătorească în alte „case”, fiii mai mici căutau fete moștenitoare, devenind gineri, iar cei ce rămâneau acasă, celibatarii, renunțau tacit la partea lor de moștenire. Așa încât
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
îngrijirea în caz de boală ș.a.m.d. Familia țărănească de la noi din țară, cu deosebiri regionale marcante, se înscrie, în mare, între cele două formule de mai sus. Fiul (cel mai vârstnic) care rămâne în casa părintească, modelul patriarhal, zestrea fetelor sunt dimensiuni centrale ale mariajului și familiei românești. 3.2.2.2. Familia extinsă modificată tc "3.2.2.2. Familia extinsă modificată " Este un concept lansat în 1960 de E. Litwak. El nu desemnează o formă propriu-zisă de
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
în mai multe etape, începând de la intenția declarată a tinerilor de a se căsători până la încheierea procesului prin ceremonial și unirea celor două grupe de rude. Valoarea bunurilor schimbate trebuie să fie cam de aceeași valoare, altfel negocierea se întrerupe; zestrea dată fetei de către familia acesteia s-a practicat substanțial în Evul Mediu și Renaștere în aproape toată Europa, iar mărimea ei era un criteriu important al valorii fetelor pe „piața maritală”. S-a practicat în continuare multă vreme în Europa de Est
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
al valorii fetelor pe „piața maritală”. S-a practicat în continuare multă vreme în Europa de Est și în unele țări mediteraneene, obiceiul pierzând astăzi foarte mult din vitalitate. Se mai întâmplă însă și în unele părți din India. În cele mai multe zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mediteraneene, obiceiul pierzând astăzi foarte mult din vitalitate. Se mai întâmplă însă și în unele părți din India. În cele mai multe zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
zone, zestrea consta din pământ și animale, dar nu de puține ori era și în bani sau obiecte de valoare. Zestrea asigura viitoarei soții o anumită independență în cadrul gospodăriei și un viitor mai bun copiilor ei; există și modalitatea ca zestrea oferită miresei să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
să provină integral sau parțial de la familia mirelui. De obicei, tatăl bărbatului oferă tatălui fetei (în sudul Iranului, de exemplu) bani pentru ca acesta să se ocupe de înzestrarea viitoarei gospodării a tinerilor. Această formă de aranjament economic marital se numește zestre indirectă. A. Schlegel și R. Eloul (1988) au realizat un studiu privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
privind frecvența diferitelor forme de negociere economică a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă - 8%, schimb de femei - 6%. Structura formelor economice ale mariajului și cu atât mai mult exactitatea cifrelor de mai sus trebuie privite cu maximă circumspecție. În primul rând, pentru că ele cunosc o
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
a mariajului. Cu precizarea că 25% dintre culturile planetei nu practică nici un fel de negociere, din rândul celor care au asemenea forme, ierarhia arată astfel: cumpărarea miresei - 44%, servicii în contul miresei - 19%, zestre indirectă - 12%, schimburi de cadouri - 11%, zestre directă - 8%, schimb de femei - 6%. Structura formelor economice ale mariajului și cu atât mai mult exactitatea cifrelor de mai sus trebuie privite cu maximă circumspecție. În primul rând, pentru că ele cunosc o schimbare rapidă și la populațiile „exotice”, sub
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mai important este desigur mama.) În timp, respectivele imagini se consolidează în subconștient și determină interacțiunile cu cei apropiați, în speță cu membrii familiei. Relațiile obiectuale interiorizate în trecut se vor proiecta mereu în prezent, în interacțiunile din familie. Dacă „zestrea” mental-emoțională este psihopatologică, ea va produce grave tulburări în mediul familial. Multă vreme, scena terapiei americane - și nu numai - a fost dominată de psihanaliză. Precizez însă că terapia familială de această factură este totuși ceva diferit, ea operând cu modelul
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
noastre. Ostil dramelor lacrimogene, el se declară în favoarea „comediei naționale”. Observațiile, competente, îi vizează pe interpreți, sfătuiți „a imita natura”, se referă la decoruri și costume și nu pierd din vedere publicul. În afara unei piese scrise la Paris, Femeia fără zestre, R. a realizat și câteva tălmăciri: drama Chatterton de Alfred de Vigny, Bogatul și săracul de Émile Souvestre, Doctorul negru, după Anicet-Bourgeois și Philippe Dumanoir. I s-a atribuit Omul muntelui, „romanț original” publicat în „Românul” (1857-1858) și semnat în
ROSETTI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289374_a_290703]
-
unde își revede familia, care se va muta în curând la Năsăud. O crimă recentă, petrecută în Prislop și povestită de sora lui, îi dă ideea romanului Ion, a cărui redactare o începe din 1910, sub titlul Rușinea și apoi Zestrea. Întors la București, continuă să facă gazetărie, mai ales teatrală. Editează împreună cu dramaturgul Mihail Sorbul revista „Scena” (1910-1911), scrie cronici dramatice la „Rampa” (din februarie 1912 până în august 1914), colaborează la „Universul literar”, la săptămânalul „Scena” (1914) și la alte
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
părți mari, Glasul pământului și Glasul iubirii, romanul urmărește destinul tragic al protagonistului, aflat sub imperiul unor porniri care îi hotărăsc existența. Ion al Glanetașului, un flăcău sărac, dar chipeș, isteț și tenace, își sacrifică dragostea pentru Florica, fată fără zestre, și o seduce pe fiica urâțică a bogătanului Vasile Baciu, ca să pună mâna pe ogoarele tatălui ei. După ce își atinge țelul - Ana, victima acestui șantaj marital, stâlcită în bătăi, devenind nevasta lui și aducându-i pământurile mult visate -, Ion se
REBREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289159_a_290488]
-
reflectând noul ei statut venerat. Astăzi, americanii consumă peste o treime din energia mondială și vaste cantități dintre celelalte resurse ale Terrei, În ciuda faptului că reprezintă mai puțin de 5% din populația mondială. Consumăm rapid ce a mai rămas din zestrea Pământului, pentru a ne satisface poftele insațiabile. Ceea ce se află dincolo de acest comportament obsesiv, dacă nu chiar patologic, este dorința frenetică de a trăi și prospera omorând și consumând totul În jurul nostru. Istoricul culturilor Elias Canetti a observat odată, că
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de pagini (în colaborare), București, 1945; Casa cu două fete, București, 1946; Vis de secătură, pref. Radu Beligan, București, 1946; Ave Maria, București, 1947; Jos Tudorache!... Sus Tudorache!..., București, 1952; Matei Millo (Căruța cu paiațe), București, 1953; ed. București, 1976; Zestrea Ilenuței, București, 1953; Patriotica română, București, 1956; Teatru, pref. Mihai Gafița, București, 1959; Joc de noapte, joc de zi, București, 1971; Teatru, pref. N. Carandino, București, 1973; Teatru, București, 1979; Un dramaturg își amintește, I, București, 1980; Amintirile unui dramaturg
STEFANESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289908_a_291237]
-
rând solistul nostru local de muzică ușoară Dănuț Buturca-Florescu. O frumoasă surpriză a constituit minunatul Muzeu al Satului, Adina Chendeș, Radu Spirea și Ramona Sarca au tranformat micuța sală socială a bisericii într-un colțișor din România. O lada de zestre, un fuior de lâna, un podeț și o fântână, multe costume populare și o infinită dragoste pentru tot ce e românesc și pentru România ne-au făcut să ne simțim în acest muzeu “ca acasă”. Sincere felicitări tuturor care au
FESTIVALUL DE TRADIŢII ROMÂNEŞTI DIN LILBURN, GEORGIA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1747 din 13 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381293_a_382622]
-
o sută de ani: "în-tr-o zi,/ tînărul prozator ne-a descris o provincie imposibilă./ Plini de entuziasm, prietenii toți au plecat/ într-acolo./ Și ei ce nebuni! Și ei ce nebuni, îmi spuneam/ înainte de a mă ascunde în lada de zestre." Căutarea cu orice preț a protestului nu face decît să distrugă efectul literar. Relația cu realitatea, despre care se spune că poeta a preluat-o din poezia etnicilor germani, e încă în acest prim volum mediată de un stil metaforic
Integrala poeziei Marianei Marin by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/14997_a_16322]