2,254 matches
-
stele ca atîtea alte plante Dar nu simți cum izbucnește din țesuturile mele o flacără Nu simți cum armăsari năzdrăvani gîndurile imaginele mănîncă jăratec SÎngele meu ca o lance izbește lespezile cerului Deschidă-să mormintele și iasă fiul omului Pumnii mei zguduie temeliile soarelui Temeliile nopților Și ca Prîzlea cu cuțitul insomniei sub bărbie aștept venirea pasărei măiastre .......................................... CÎnd izbucnirea magneziului Într-o zecime de secundă A făcut ca placa fotografică a creierului să prindă conturul revelației CÎnd cometele desfac o perdea
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
odăjdii dintr-un poem În metale Tu, omule cu fața ca un talger căzut la pămînt Desfă-ți În locul somnului un steag de viziune Apasă genunchii pe șaua colinelor ca un războinic Azvîrle peste plete o chivără de flăcări ............................................... Să zgudui temelia de fapte-n răsărire Și-n biruinți și-nfrîngeri cu pieptul În vîlvătaie Văzduhul să te afle și-o auroră să-ți răspundă. SÎnt accente prezente, cum am remarcat, și În cărțile precedente, dar capătă acum o extensiune și o
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
viteză foarte mare. Al doilea povestește cum căuta să intre în cele mai adânci mocirle, create în urma unorploi. Ambele amintiri sunt construite din perspectiva avantajoasă a ofițerului care este astăzi. Când își amintește de butoiul rostogolit, spune: „Te lovești, ești zguduit bine - câțiva ani mai târziu repeți experiența într-un jeep sau într-un tanc”. Cât despre mocirle, spune: „Oare cum am îndrăznit să mă afund în ele când nu aveam nici o idee cât de adânci erau... Puteam să mă înec
Cercetarea narativă. Citire, analiza și interpretare by Amia Lieblich, Rivka Tuval-Mashiach, Tamar Zilber () [Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
perfecțiune imaterială, o grație ce nu se vede, se presimte doar. Presimțirea (așteptarea) poate lua forme teribile, antrenînd un peisaj de Întunecimi grandioase (În Suferința). Mai Întîi locul (spațiul) așteptării: În Întuneric, sub un cer „Întărîtat” și Într-o natură zguduită de o mînie sălbatică. Este faza furioasă, devoratoare a așteptării: „La umbră-n Întunerec, gîndirea-mi se arată, Ca tigrul În pustiuri, o jertfă așteptînd, Și prada Îi e gata... De fulger luminată, Ca valea chinuirei se vede sîngerînd.” Așteptarea stimulează
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
În soare, Să ducă la vecie plăcerea ce-a gustat.” Suferința ia forme aspre, „turbate” cînd cruzimea iubirii se unește cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci cu bucurie, robul se revoltă și zguduie, ca leul, gratiile temniței: „Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce se luptă cu-n jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniții tărie, Și geme furios.” Este figura contestației, dublată de figura dorinței (eminesciene) de repaos
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
gustat.” Suferința ia forme aspre, „turbate” cînd cruzimea iubirii se unește cu cruzimea soartei (Nu, a ta moarte). Lanțurile iubirii nu mai sînt purtate atunci cu bucurie, robul se revoltă și zguduie, ca leul, gratiile temniței: „Eu lanțurile mele le zgudui cu mînie, Ca robul ce se luptă cu-n jug neomenos, Ca leul ce izbește a temniții tărie, Și geme furios.” Este figura contestației, dublată de figura dorinței (eminesciene) de repaos. În limbajul lui Gr. Alexandrescu, asta Înseamnă a gusta
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
de picioare, de trup. Se temea între somn și trezie să nu fi murit deja sau că a mărturisit numele unor prieteni și confrați, a unor nobili și țărani ce participaseră la răzmeriță. În acele clipe, înșfăca barele gratiilor, le zguduia și striga cu toată puterea ce-i mai rămăsese că Domnul va să vină și va să execute acele bestii umane. Existau momente în care se gândea să cedeze și să spună totul; zicea să fie chemat judecătorul de serviciu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
cu mâncare. Le lăsă pe masă cu aceeași îndemânare cu care adusese și berea. — Atât de greu e să numeri până la trei ? îl întrebă Maca. Namila râse din nou, semn că nu înțelesese nimic. Îl bătu pe umeri cu prietenie, zguduindu-l : — Om bun, hârâi. Privi cu satisfacție masa cu farfuriile grămadă și mușamaua umedă și le făcu semn spre halbele de bere. Tili încuviință și namila râse din nou. Erau cu toții oameni buni. Înainte de a ieși, se opri o clipă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ochi. Ioanide se culcă devreme într-o odaie de sus ce i se înfățișă ca foarte ademenitoare. Patul era tare, totuși bine învelit cu scoarțe și încărcat cu un monticul de perne curate. La o oră nehotărâtă din noapte fu zguduit de un cutremur. O forță fizică se izbea în casa de drugi și o clătina. Ioanide bănui a fi scroafa, poate vreo vacă. Sentimentul de singurătate pe care îl încerca la oraș când pașii tardivi se auzeau pe trotuar îl
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
e străină de sufletul lui Ștolț. De pildă, sentimentul muzical. - Câinele dumitale, zise Gulimănescu, constituie o excepție. De obicei câinii urlă la muzică. - Și al meu urlă, la anume tonuri acute din Chopin. Urlă de suferință din cauză că unda muzicală îi zguduie organismul prin finețea timpanului. Muzica orchestrală, în care toate sunetele se echilibrează, îi dă o somnolență dulce și vigilentă. Latră ușor în somn. . - Ha-ha-ha! râse Gaittany, făcând semne la ceilalți că Ioanide este extrem de original. . - Nimic de rîs! Simte semnificația
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
o speranță nebună în efectul cererii de grațiere, apoi, când înțelese că aceasta va fi respinsă, frica lui luă forma unui delir furios. Nu mai era palid, ci injectat la față de sânge, ședea prostit, privind fix cu ochii turburi, sau zguduia ușa celulei, se învîrtea între pat și fereastră. Cercetă cu de-amă-nuntul condițiile locului de recluziune cu intenția vădită de a fugi. Dus la latrină, încercă de a o lua la goană. l se întări paza. Atunci deveni furios, sparse cana
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
250; Pyle, 1998, p. 133). Lansarea unei rachete nord-coreene pe deasupra teritoriului japonez în august 1998 a evidențiat în mod dramatic nevoia Japoniei de a-și dezvolta o apărare mai robustă. De asemenea, testele nucleare efectuate de India și Pakistan au zguduit adeziunea Japoniei la orientarea non-nucleară (Funabashi, 1998a; Jain, 2002). Și disputele dintre China și membrii ASEAN cu privire la Insulele Spratly au implicații pentru Japonia, din cauza vulnerabilității ei față de furnizarea de petrol din Orientul Mijlociu, precum și prin precedentele stabilite în dreptul internațional. Unii analiști
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
post-Război Rece. Capitolul 6 Concluzii Colapsul Uniunii Sovietice și sfârșitul Războiului Rece au generat atât oportunități majore, cât și probleme importante pentru studiul politicii internaționale. În timp ce aceste evoluții au deschis noi căi extraordinare pentru cercetarea din domeniu, ele au și zguduit fundamentele unor asumpții larg răspândite. Perioada tranziției după Războiul Rece prezintă un context istoric pentru testarea și rafinarea teoriilor concurente ale relațiilor internaționale. Precondițiile sunt prezente pentru fiecare dintre cele trei perspective dominante asupra sistemului internațional, astfel încât alcătuiesc un set
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Ar fi fost un contrasens și un suicid. Cum ar fi putut ei, care trăiau din jaf, ale căror proprietăți erau toate fructul spolierii, care își întemeiaseră mijloacele de existență pe munca sclavilor, cum ar fi putut ei, fără a zgudui fundamentele societății lor, să introducă în legislație această gândire, că adevăratul titlu de proprietate este munca ce l-a produs? Nu, nu puteau nici să o spună, nici să o gândească. Trebuiau să recurgă la această definiție empirică a proprietății
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
avuțiile, intervenție a cărei primă manifestare a fost regimul protecționist, amenință să se manifeste sub mii de forme cunoscute sau necunoscute. Da, o zic cu glas tare, proprietarii funciari, cei care sunt considerați proprietari prin excelență, sunt cei care au zguduit principiul proprietății pentru că ei au făcut apel la lege pentru a da terenurilor și produselor lor o valoare falsă. Capitaliștii sunt cei care au sugerat ideea nivelării averilor prin lege. Protecționismul a fost precursorul comunismului; ba mai mult zic, i-
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
a provocat deja senzație, mai ales printre teologi. - M-am gândit dintotdeauna la această carte, îmi mărturisește profesorul Jung, într-o după-amiază, pe terasa de la Casa Eranos: dar am așteptat patruzeci de ani până să o scriu. Am fost puternic zguduit când, copil încă, am citit pentru prima dată Cartea lui Iov. Am descoperit că Iahve este nedrept, că el este chiar răufăcător. El se lasă convins de diavol: acceptă să-l tortureze pe Iov, la sugestia lui Satan. În atotputernicia
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
nu au creat cultură mare - precum hitiții sau etruscii - au dispărut din istorie. Capitalul de cultură și producția culturală sânt certitudinile de supraviețuire ale unui popor, și nu gradul lui de participare la evenimentele lumii; dovadă turcii care, după ce au zguduit istoria Europei vreme de secole, au terminat prin a agoniza, astăzi, în propriul lor vid cultural. Istoria unui popor este, deci, istoria culturii sale. Noica a făcut din această propoziție o propoziție existențială; și-a asumat-o, adică, până într-atît
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Aprovizionarea și administrațiunea sanitară e pretutindenea bună; dar cuartierele sunt încă rele. Atât pentru aceasta, cât și în urma îndelungatei inactivități trupele sunt nemulțămite, cu deosebire întrucît mobilizarea a silit pe cei mai mulți a-și părăsi casa și familia. Îndeobște disciplina e zguduită. În cercurile militare răzbelul e privit ca un lucru inevitabil și se susține că în curând trupele vor trebui să înainteze peste granițe în România. Deocamdată însă timpul și lipsa căilor de comunicațiune face absolut peste putință această înaintare. De la
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
înlătura suspiciunile, bănuielile și învinuirile ? Lucrul ar fi fost posibil și absolut necesar, dacă ținem seama că nu a fost vorba de o simplă răzmeriță locală, nesemnificativă în perspectivă istorică, ci de o mișcare socială de mari proporții, care a zguduit și afectat prin urmări aproape toate localitățile din România. Răspunsul nu e greu de găsit. De altfel, el fusese întrezărit cu un an mai devreme, jubiliarul 1906, când marele și temerarul istoric și patriot N. Iorga înfiera politica guvernanților vremii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a lua în considerare importanța victimei și a inegalității în fața riscului de a fi victimă este o capcană mortală pentru orice alternativă politică credibilă. Astfel încât, dacă nu-i menajez pe partizanii facilităților represive și ai manipulărilor securitare, vreau totodată să zgudui imobilismul indus de hipercritică, de fapt un confortabil angelism. Pentru un pragmatism critic Pragmatismul critic de la care mă reclam nu se poate mulțumi nici să aștepte o soluție din "altă lume" a problemei doar o schimbare globală a societății putând
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact, are o influență negativă asupra colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în Québec, Monique Gauvin (1995, p. 46) a evidențiat o convergență puternică între opinia publică, dascălii și directorii de școală și presă, care văd în
Violența în școală: provocare mondială? by Éric Debarbieux () [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
Acolo totul este al meu și al proprietății ... Acum s-a umplut întreaga mea viață cu omenia mea cea proastă Acum omul rău din mine e beat Totul a început în pântecele împuțit al puturoasei mele mame Și totul a zguduit căpățâna mea dată peste cap Și totul a trebuit să fie spus Că devine nimic Va deveni un om rău .... Ușurătatea Așa o ușoară simțire Că totul atât de ușor pute Mai înainte ca lumea să apuce să le încerce
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
nu pentru că ele corespund în mod obiectiv la ceva real, ci pentru că agenții fac din aceste așteptări principii care le ghidează acțiunea. Pînă la urmă, aceasta poate avea efecte politice semnificative: chiar la sfîrșitul războiului rece, care probabil că a zguduit viziunea realistă asupra lumii, practicile realiste puteau mobiliza vechile coduri, pentru a atenua potențiala ruptură istorică a sistemului instaurat după căderea zidului Berlinului. Realismul stă încă la baza principalelor reconceptualizări ale actualului sistem internațional, de la reificarea geo-culturală a lui Huntington
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
formularea lui Susan George, "ți-ar fi râs în nas" în timpul anilor 1950 și 1960.22 Acest grup de intelectuali, în special din Statele Unite, ce lucrau în domeniile economiei (Friedman și von Hayek), filosofiei (Nozick) și stiințelor politice (Niskasnen) au zguduit atât bazele politicii economice keynesiene cât și ale politicii sociale de tip beveridgian și, prin urmare, a însuși statului bunăstării sociale. Chiar dacă nu formau o școală complet coerentă, acești gânditori erau uniți în refuzul lor împotriva statului, sau cel puțin
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
cuvântulu, care au fost Giovanni Boccaccio și Geoffrey Chaucer, este naivă și avidă de miracole 505, crede în Dumnezeu, în sfinți, în moaște și în iertarea păcatelor, se înspăimântă în fața necunoscutelor și se entuziasmează ori de câte ori ceva neobișnuit pare a-i zgudui monotonia, devine „impregnată și în același timp complet saturată, în toate aspectele ei, de reprezentări religioase”506, încât despărțirea dintre secular și spiritual amenința în fiecare clipă să se piardă 507. Este o lume cuprinsă de misticism și de superstiții
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]