2,112 matches
-
filtrul creierului său, care, mulțumim lui Dumnezeu, era chiar fin». Iar don Luigi Adami adaugă: «Fratele Massimo Besozzi a devenit un factotum material al Operei, tipul fratelui director, paralela preotului director. El a fost cel care a condus lucrările de zidire și de readaptare de la San Zeno in Monte. Primul Regulament disciplinar al băieților și obligația școlară a orientării profesionale a fost tot opera lui. Folosea metode oarecum militărești, dar reușea să formeze caractere puternice și muncitori calificați». Înainte de venirea sa
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
discretă, neexplozivă a lumii. Poetul, „locuitor de labirint, / Cu tari pereți de alb argint, / Fără ferestre necum prag”, este, la rându-i, „constructorul” unui edificiu care-și validează viabilitatea doar dacă are deschideri către cititor („Sunt și zidar de tari zidiri, / Umplute numai cu ieșiri!”). Sub expresia reținută, calmă, arareori exclamativă, proprie mai degrabă unui visător, se descoperă un însetat de noutate și un explorator de spații largi, de preferință marine, dar și montan-silvestre, un nostalgic care nu ignoră nici semnificațiile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
tu ramura s-o-ngropi, Asupra ei să cadă a ochilor tăi stropi; Simți-o-voi odată umbrind mormântul meu... Mereu va crește umbra-i, eu voi dormi mereu. Iar dacă împreună va fi ca să murim, Să nu ne ducă-ntriste zidiri de țintirim; Mormântul să ni-l sape la margine de râu, Ne pună-n-încăperea aceluiași sicriu; De-a-pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu. Nu-ndrăznesc... De Iulia Hașdeu Mersul tău e de regină
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
național al culturii noastre și emblematica ei statornicire în universalitate.“ („Opera durabilă“, Luceafărul, 23 ianuarie 1988) CĂLINESCU George Un disciplinat: G. Călinescu (nota V. I.) „Adevăratul patriot privește cu încredere opera clasei muncitoare și pune disciplinat umărul la ridicarea întregii zidiri. Ceea ce se vede de la primele trepte ale infinitului turn ne dă avântul de a merge solidari până sus, de unde viitorul se va desfășura înaintea ochilor noștri în toată splendoarea lui.“ („Patria poporului muncitor“, Contemporanul, 22 august 1958) Din proza (rezistentului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
homo faber de valori spirituale care trebuie să-și extragă trăinicia din esențele de preț ale vieții și realității. Este un fierbinte îndemn la o creație majoră și implicit la creație durabilă, capabilă să înfrunte timpurile, parte și trup cu zidirea colectivă pe care o înalță întregul popor. A răspunde acestui îndemn este pentru mine, ca scriitor, nu numai o îndatorire, ci și o profundă cinste.“ (România literară, 8 iulie 1971) „Din foarte bogata agendă politică internă a lunii ianuarie, un
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tovarășa Elena Ceaușescu s-au ivit din necesitatea timpului, făuriți pentru a aduce spre limanuri superioare destinul poporului. Exponenți și deținători ai calităților de excepție ale poporului, au luat asupra lor sfânta obligație de a lasa în istoria lui o zidire pe care viitorul să n-o șteargă.“ („Omagiu“, România literară, 3 ianuarie 1985) „Din primele etape ale zidirii societății noastre socialiste și chiar de mai înainte, când încă porți grele zăvorau pragul spre care istoria mâna poporul nostru [Ă] tovarășa
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Exponenți și deținători ai calităților de excepție ale poporului, au luat asupra lor sfânta obligație de a lasa în istoria lui o zidire pe care viitorul să n-o șteargă.“ („Omagiu“, România literară, 3 ianuarie 1985) „Din primele etape ale zidirii societății noastre socialiste și chiar de mai înainte, când încă porți grele zăvorau pragul spre care istoria mâna poporul nostru [Ă] tovarășa Elena Ceaușescu s-a aliat cu tovarășul ei de viață, pentru o luptă temerară: aceea de a risipi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
numai de măiestria lor, de inteligența lor, de cultura lor sau numai de tinerețea lor. Dar este vorba, mai ales, de faptul că oamenii despre care vorbesc au învățat, pe aceste șantiere, că ei nu fac numai zidărie, ci și zidire, că ei nu înalță numai ziduri, ci fac, pur și simplu muncă de înălțare.“ (Luceafărul, 28 ianuarie 1978) TĂRCHILĂ Dan „Veacul nostru ne-a răsplătit pentru puterea dragostei noastre. Am dorit libertatea și ne-am cucerit-o. Am vrut egalitatea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
efortul ei de știință și artă în arhitectură, trebuie să fie la înălțimea acestui timp eroic. Un crez comun, înnoirea arhitecturii românești și punerea ei în operă măreață, pe măsura acestui timp de glorie - anii Epocii Nicolae Ceaușescu, anii unor zidiri fără egal ca frumusețe, amploare și idee avântată.“ („Arta arhitecturii - remarcabilă și strălucită împlinire în anii de glorie ai Epocii Ceaușescu“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 21 ianuarie 1989) CRISTEA Mircea „Activitatea ideologică, teoretică și practică inițiată de partid
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
transformă Corăbiile visului în realitate. Istoria noastră nu a mai trăit un asemenea timp fericit Timp comunist, suind spirale înalte de flori roșii. Ne scriem sufletul în trei cuvinte: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Omagiu“, Săptămîna, 26 ianuarie 1978) LIVESCU Cristian „Patima zidirii se cheamă partid Viața se vrea din ce în ce cântec Zborul de pasăre se vrea columnă neprihănită Boare de rai Simțind și rostind românește « Ferice de noi că ni-i pre cuget».“ („Senin de mai“, Cronica, 14 mai 1976
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prin măsurile luate pe plan intern.“ (Tribuna, 4 ianuarie 1979) REU Traian, scriitor „Caratele din sânge dau lumina Acestui timp de rodnicii plenar Eroica baladă-a vârstei Voastre E împlinire sub steag proletar Și piscuri carpatine azi salută Partidul comunistelor zidiri Pe care le-ați visat de când vi-e visul.“ („Efigie comunistă“, Luceafărul, 6 ianuarie 1979) ROMAN Ileana „El are în cuvânt pământ Străromânesc cu râuri reci Din Burebista izvorând Râurile țării lui întregi.“ („Luminătorul“, Flacăra, 26 ianuarie 1978) ROSTAȘ Mircea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
inima lui mare și gândul lui mănos, Cu noi este partidul luminii, glorios Și-n noi de pază șade Carpat lângă Carpat. Nu-s vânturi să mai poată opri din cale râul, El curge peste timpul atâtor calendare, Să împlinim zidirea strămoșilor «cea Mare» Pe dacicele mese să stea de pază grâul!“ („Unirea românilor“, Luceafărul, 24 septembrie 1984) VÂLCU Teofil, Directorul Teatrului Național „Vasile Alecsandri“ „În perspectiva istoriei, a celor 160 de ani de teatru în limba patriei, cultura și etica
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o „cale împărătească”. E foarte bine că în România post decembristă s-au construit multe biserici și încă se mai înalță lăcașuri sfinte. De asemenea, este îmbucurător faptul că se studiază religia în școli ca disciplină, contribuind din plin la zidirea sufletească a multor tineri. Descoperirea credinței și faptele creștinești ar putea fi soluția viitorului, o soluție de perfecționare alături de învățământ și educația primită în familie. Marii oameni de cultură au oferit propriul lor exemplu de buni creștini. Important este acum
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
scrisă de episcopul Melchisedec, care a adus răspunsuri la multe dintre întrebări. Cu toate că nu s-a păstrat actul de întemeiere a Episcopiei, sunt cunoscute împrejurările care au îndemnat Patriarhia de la Constantinopol să sporească eparhiile Mitropoliei Moldovei cu încă un scaun. Zidirea bisericii de la Huși, după anul 1495, arată că populația crescuse suficient de mult pentru a avea nu numai un așezământ statornic, ci chiar o episcopie, care, puternic favorizată de instituția domniei, va deveni una dintre instituțiile spirituale de frunte ale
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
din arhivele țărei, întrebarea rămâne fără răspuns.Mâna fundatoare e nevăzută, ascunsă în întunerecul veacurilor. Știut însă este că cetatea a fost rădicată mult înaintea lui Ștefan cel Mare, poate chiar înaintea lui Alexandru cel Bun. Dar cu cât data zidirei ei e mai îmbrobodită în negura timpurilor, cu atâta ruinele ei sunt astăzi mai interesante, mai atrăgătoare. Aceste misterioase ruine, marture unui trecut de lupte crâncene și de glorie nepieritoare, se profilează și astăzi pe albastrul cerului ac o colosală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
la școală și la baie ă prima baie adevărată, după ce i-a spălat popa în cristelniță, au făcut-o la căminul studențesc ă nu s-a repezit să dărâme Casa Poporului, cum propuneau nespălații, dimpotrivă, aprecia efortul și ideea de zidire, de unde se vede că a fost o conștiință superioară. Dacă amatorii de mituri, legende și eroizări ar fi fost cât de cât atenți la ce a spus Petre Țuțea, ar fi aflat că a fost o luptă pe viață și
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
de boierii Rosetti, biserică mutată apoi în satul Lunca, la 1840, însă locuitorii nu mai păstrează nicio amintire despre existența unui loca de cult. Locul care se cheamă „La mănăstire” este de dată recentă, din pragul secolului al XX-lea, zidirea până la acoperiș a fost abandonată și, în timp, s-a risipit și s-a trecut cu plugul pe deasupra. Biserica din zid, armată cu beton, era destinată pentru a fi necropolă pentru familia Rosetti; în interiorul bisericii era o criptă destinată odihnei
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
anumită măsură, și de specificul local, după care au fost construite casele noi, din materiale rezistente în timp. S-a folosit cimentul pentru temelii, centuri, buiandrugi, tabla pe acoperișurile aproape plate, cu înclinație mică, apărate de vânturile puternice, cărămida pentru zidiri, teracota pentru sobe. Spațiul interior a fost altfel dispus; nu mai avem tindă, avem hol, camere separate, loc pentru cămar și baie. Intervin elemente de modernitate: lumina electrică (1964-1965), pietruirea oselei, televiziunea, folosirea aragazului, accesul la oraș cu autobuzele, câștiguri
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dușmanii Republicei noastre. Că oștile românești nu ne primejduiesc neatârnarea, slobozenia și drepturile câștigate prin revoluție, - chezășie ne sunt Franța, Anglia și America cu mărturiile lor, precum și declarațiile împuterniciților României. Moldoveni și noroade înfrățite ale Republicei Moldovenești ! Fiind încredințați că zidirea vieții noastre nu va fi atinsă de nimeni și că nimic nu primejduiește neatârnarea și slobozeniile, dobândite prin revoluție, noi vă chemăm pe toți spre unire, spre muncă pașnică și liniște, pentru binele și folosul tuturor noroadelor Republicei Democratice Moldovenești
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
de lângă Urali, unde oasele lui Kant nu știu ce mai caută, ce să mai spun de „Leningrad, gorod gheroi”, zis Sankt-Petersburg, dar împănat de semnele C.C.C.P.-ului, ca și mai curata Moscovă de altfel, ce să mai spun de Minskul cu mari zidiri musoliniene-hitleristo-staliniste și cu străzile lor Kommunisticeskaya, Komsomolskaya, ce să mai spun de cultul lui Lenin la Smolnîi și de statuia lui Kalinin din fața gării din Königsberg? M-am întrebat de ce, dacă totul e „istoria noastră”, cum se spune prin acele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
al cărui președinte am fost, cu scopul de a face din umilitul sat un punct de atracție pentru cei ce prețuiau pe genialul poet. Astfel s-a alcătuit un program de lucru, care cuprindea: repararea casei, repararea bisericuței, amenajarea mormintelor, zidirea biserici demne de un punct de atracție, un local de școală, îngrădirea terenului, unde urma să se facă toate, căci total era paragină și vitele și paserile sătenilor hălăduiau peste acest loc sfânt. Așezarea într-o adevărată văgăună impunea numadecât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
locului pregătind un mic parc cu tei, brazi, mesteacăni. Locul fiind ridicat s-a făcut și o fântână pentru udat copacii, iarba și florile. Copiii de la școală au adus din pădure tufe pentru un gard viu. Apoi s-a început zidirea biserici [sic], după stilul bisericilor lui Ștefan cel Mare, din piatră, adusă tocmai de la Burdujeni, din cărămidă aparentă de la Ciurea (Iași) și acoperită cu țiglă. Un cerc de talere de ceramică, aurite și având pe ele marca țării, marca Moldovei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
ei își știau ale lor, așa încât ajutorul s-a limitat la a apropia materialele de construcția începută. În vara următoare, Nicolae Iorga a venit la inaugurare, după mărturisirea aceluiași Silveanu. Marele istoric făcuse prin intermediul revistei Neamul Românesc colectă publică pentru zidirea monumentalei biserici. Să nu-și aducă aminte P. Irimescu tocmai de Nicolae Iorga? Tot Petre Silveanu a mărturisit cu puțini ani înainte de a muri că exista în fundația vechii școli un înscris similar cu cel găsit în casa memorială, îndoindu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
fie negativ. Primăria Poiana, spre exemplu, spune că bugetul pe 1930 s-a dotat cu deficit, așa că nu vor putea plăti 80. La Ipotești însă, șantierul avansează; în procesul-verbal de inspecție nr. 9 din august 1931, protoiereul Simionescu notează că zidirea a ajuns până la bolțile superioare 81. Biserica veche, în schimb, e din ce în ce mai mică și în acte; este aproape în ruină. Se construiește noua biserică filială 82. De fapt, intenția oficialilor era ca aceasta să fie dărâmată, uitând că ea a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
atmosferă care înconjoară biserica este bizară și de un strălucitor mister: Văzduhul scânteiază, câmpia are un luciu văl, iar lumea stă îmbrăcată în promoroacă 80. Crucile sunt unse cu var și pare că vin din alte vremuri, din pustii, lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar, iar țintirimul singur (s.n.) cu strâmbe cruci veghiază 81. Interiorul îi declanșează poetului meditații existențiale; pornind de la realitatea concretă Năuntrul ei pe stâlpi-i, păreți, iconostas,/ [...] Abia conture triste și umbre-au mai rămas 82 -, trecând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]