5,341 matches
-
folosească judecata și să includă acei factori care sunt valoroși din punct de vedere teoretic și care se așteaptă să afecteze lucrurile în mod semnificativ. Un model formal este o reprezentare abstractă a unor relații complexe. Scopul modelului este să pună în evidență anumite elemente esențiale, selectate în funcție de importanța lor teoretică pentru subiectul în cercetare și să le dezvolte suficient ca să poată realiza identificarea cu lumea reală. King, Keohane și Verba folosesc analogia cu modelul de plastic al unui avion, de felul acelora
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
să le aplice în mod empiric la lume, schimbând astfel modul în care percepem realitatea. Astfel de cunoștințe sunt imposibil de transmis fără o specificare atentă a variabilelor de examinat. Modelarea unei variabile asigură nucleul structural central în jurul căruia se pun în evidență datele. Numai pornind de la o astfel de fundație putem să ne structurăm observațiile în funcție de o dimensiune dată și putem să le dăm valori pentru a reuși să înțelegem aria reală de variație din cadrul populației de cazuri relevante, precum și localizarea oricărei
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Sud) și se pot nota ritualurile lor de inițiere sau mijloacele prin care își stabilesc ierarhiile. Se mai pot face observații într-o situație specială, într-un laborator, sau un oricare altfel de spațiu social special amenajat, pentru a putea pune în evidență anumite comportamente. De exemplu, se poate organiza o vizionare a unui film violent pentru copiii dintr-o grădiniță și urmări apoi efectul acestuia asupra jocurilor lor din spatele unei oglinzi false. Se poate construi o ipotetică situație de teorie a jocurilor
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a numărului de patrule de poliție duce la creșterea numărului de crime. Computerul este un instrument minunat pentru cercetare, dar nu este decât un instrument, util în a ne ajuta la raționamente. Este obligația cercetătorului să se întrebe dacă relația pusă în evidență în proiectul de cercetare se potrivește cu lumea pe care ne-o reprezentăm în mod rezonabil, dacă este în acord cu alte constatări și dacă seamănă cu ceva ce credem că s-ar putea într-adevăr întâmpla. Este foarte posibil
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
valori corespondente pentru Y sunt demonstrații ale relației ipotetice și nu teste ale acestei relații. Acestea nu țin cont de ipoteza nulă și nu stabilesc o concluzie pe baza unei analize corecte și imparțiale a probelor. Demonstrațiile pot fi utile, punând în evidență tiparele empirice pe care cercetătorul le găsește deosebit de interesante sau importante, dar ele nu constituie, desigur, dovezi și nu ne pot convinge efectiv de faptul că astfel de tipare ar fi dominante în mod general sau necesar. În al doilea
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
Am făcut afirmația, în Cursul 3, că științele sociale trebuie să se ocupe de dimensiunea umană a procesului cauzal. Acțiunile individuale sunt intenționate, bazate pe înțelegerea unei situații date și direcționate înspre obținerea unui efect anumit. Acestea sunt adesea strategice, punând în evidență faptul că rezultatele apar în urma interacțiunii dintre diferiții subiecți decizionali independenți și maximizând situația în funcție de reacțiile raționale ale celorlalți. Un studiu de caz cu un design atent poate explora detaliile comportamentului social uman. O argumentație devine mai convingătoare pe măsură ce fundamentele
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
asistent foarte talentat, Frederick Soddy) a demonstrat că, ori de câte ori un atom emite radiații α sau β, se transformă într-un atom de tip diferit. La început chimiștilor le-a fost greu să admită acest lucru, dar Rutherford și Soddy au pus în evidență toată seria de dezintegrări care duc la transformarea uraniului în plumb. Altfel spus, a descoperit familiile radioactive ale toriului, radiului și actiniului. El a măsurat constantele de dezintegrare și a formulat importantul concept de “timp de înjumătățire“. Împreună cu J.H.W
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
special creată pentru a permite ochiului să recepționeze orice fenomen luminiscent, nu era nimic luminos, pana cand acele radiații, inca neidentificate și emanând fără dubiu din tubul Crookes, au traversat carapacea de carton, căzând pe ecranul fluorescent; ele și-au pus în evidență existența luminând, într-o oarecare măsură, obscuritatea. Să vadă că ecranul s-a luminat sub influența unor radiații invizibile, să remarce o linie de umbra traversând ecranul, să identifice obiectul care a produs acea umbră, să verifice ca sursă de
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
Grecu, Ștefan Ciobanu, G. Călinescu, I. C. Chițimia, Emil Turdeanu ș.a. Începând de prin 1958 se depune un însemnat efort de recuperare (științifică) totală a Învățăturilor... pentru cultura și literatura română: cercetări (precum cea a lui Petre Ș. Năsturel, care a pus în evidență „ieșirea” concomitentă în lume a pisaniilor de la Argeș și a „cărții pentru prinț”), dezbateri (de felul celei organizate de Al. Piru la Institutul de Istorie, Teorie Literară și Folclor „G. Călinescu”, cu un „actor” - Dan Zamfirescu - ce va deveni o
NEAGOE BASARAB. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288381_a_289710]
-
cea inițiată de proiectul iluminist de știință socială este evidentă. Totuși, este cazul să o relevăm mai departe. O ilustrare a acestei paradigme regresive este teoria lui Daniel Bell, care insistă asupra „contradicțiilor culturale ale capitalismului”, cu scopul de a pune în evidență pericolul pe care dezechilibrarea socială și mai ales culturală l-ar putea genera, amenințând astfel expansiunea „societății postindustriale”. Cealaltă categorie include teorii de tip neofuncționalist, ce consacră o paradigmă a linearității progresive a dezvoltării. Aceste teorii urmăresc să identifice schimbările
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
plan individualizarea. Totodată, actualul stadiu al modernității din statele dezvoltate aprofundează individualizarea și o transformă „în forma cea mai avansată [s.n.] de societalizare dependentă de piață, drept, educație etc.”. Relația contradictorie dintre individualizare și societalizare persistă încă și poate fi pusă în evidență de problemele individualizării. Pentru perioada de inițiere și consacrare a modernității, sociologii au analizat cu predilecție două categorii de probleme ale individualizării. Prima categorie s-a referit la acea raționalizare birocratică a organizării sociale ce s-a asociat cu multiplicarea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
vieții este una dinamică și individualizată. Mare parte din analiza sociologică și economică a inegalităților clasice a fost de tip static. Măsurarea transversală a distribuției bogăției și a veniturilor era tipică. Analiza longitudinală a ciclurilor vieții individuale a început să pună în evidență jocurile oportunităților și riscurilor individuale ale bogăției și sărăciei. Persistența într-o stare sau alta de-a lungul timpului vieții personale a început să fie comparată cu distribuția socială a inegalităților. Din compararea distribuției sociale cu persistența individuală a rezultat
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de-abia supraviețuiesc și atunci numai pe canalele televiziunii publice, care declară că își asumă și un rol de „educare” a publicului. În schimb, optează pentru valori comune, evidente, ușor accesibile și, prin evenimente reale sau construite ad-hoc, încearcă să pună în evidență implicațiile lor concrete, efectiv trăite. Rezultă astfel două demersuri paralele ale cunoașterii - cel savant și cel comun, cel al laboratoarelor creației academice și cel al reproducerii empirice din media -, care nu se întâlnesc decât episodic și atunci numai pentru a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
În universitate, trecutul și prezentul sunt proiectate într-un viitor viu, personalizat, care asigură continuitatea, anunță și consacră schimbarea, descoperirea, creația sau, dimpotrivă, stagnarea sau chiar recesiunea. Uneori, toate acestea sunt amalgamate, alteori se aleg și se separă pentru a pune în evidență acel ceva ce relevă spiritul distinct al timpurilor ce se petrec. Când în acest amestec se observă că unele elemente prevalează asupra celorlalte, este firesc să cauți explicații, adică motive, cauze, rațiuni, sau să încerci să înțelegi, adică să proiectezi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Alecsandri, G. Coșbuc, O. Goga, St. O. Iosif, M. va căuta să le imprime câteva nuanțe ținând de propriile trăiri. Demersul său va avea efectul scontat fie în rememorarea unor prezențe tutelare (Mama), fie în creionarea unor peisaje care îi pun în evidență calitățile de pictor naiv (Icoană scumpă, Flori de primăvară, Cules de vie). În rest, modelele acționează oarecum tiranic asupră-i. Poetul va reveni în ultimii ani ai vieții la o tematică religioasă, fără să aibă puterea de a-și transpune
MILITARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288142_a_289471]
-
tânără, egoistă și necontrolată, pedepsită și ea de un justițiar misogin, care o împușcă pentru a-l salva și răzbuna pe nefericitul soț. Textul și construcția dramei sunt relativ izbutite, însă personajele sunt cam inconsistente, gândite prin simplificare spre a pune în evidență puterea oarbă, devastatoare a iubirii. Veronica (jucată în 1971 la Botoșani, publicată în 1983) aduce pe scenă iubirea dintre Veronica Micle și Mihai Eminescu. Este reliefat caracterul irevocabil, chiar mistic, al dragostei Veronicăi, văzută ca o femeie superioară, capabilă de
MILLIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288145_a_289474]
-
caută zadarnic fiul: „Măicuță bătrână, / Cu brâul de lână, / Pe câmpi alergând, / Din ochi lăcrămând”. În baladă un loc deosebit îl are mioara, care este personificată, atribuindu-i-se și însușiri supranaturale. Într-o variantă culeasă din Teleroman, descrierea mioarei pune în evidență elemente ornamentale de basm: „Cu patru cornițe / Cu câte-o piatră nestemată / De-mi lumină noaptea toată”. Cadrul nupțial este realizat magistral. Primele elemente ale tabloului desfășoară o adevărată feerie cosmică. Într-un spațiu imens, „nunta” este vegheată de soare
MIORIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288167_a_289496]
-
ghidează și studiul Dramaturgia prozatorilor. Gib I. Mihăescu. Seducătorul și umbrele, care are în vedere o fațetă puțin cunoscută a scriitorului, proiectele sale dramatice, fragmentele și piesele finite, reprezentabile și astăzi: Pavilionul cu umbre (singura jucată), Confrații și Sfârșitul. Sunt puse în evidență particularitățile discursului teatral de tip comportamentist și psihologic, originalitatea materialului dramaturgic, fascinația străfundurilor enigmatice, a reacțiilor iraționale, a determinărilor obscure, surprinse cu ironie enormă, simț al paradoxului ori cu sugestie fină. Se revelează astfel un dramaturg în descendență caragialiană, având
MODOLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288201_a_289530]
-
în secunde din momentul fixării poziției corecte. Rezultate obținute și interpretarea lor În urma analizei și a interpretării indicatorilor statistici prezentați în tabelele de mai sus, am luat în discuție principalul indicator statistic abaterea standard, care conform acestui indicator, calculele efectuate pun în evidență modificări semnificative între testările inițiale și finale. Astfel s-a constat că grupa experimentală la testul Matorin dr. și st. s-au înregistrat progrese, adică Si =26,79 și Sf= 22,23 cu un coeficient de omogenitate de Cv = 12
STUDIU PRIVIND DEZVOLTAREA ECHILIBRULUI PRIN EXERCIȚII SPECIFICE PE BÂRNĂ. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Gina Groza-Gogean, Emilia-Florina Grosu, Maria – Ramona Micu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_800]
-
mai ridicat de pragmatism o reprezintă clasificarea metodelor de instruire după criteriul „izvorul cunoașterii”. Acesta poate fi: I. experiența social-istorică a umanității (moștenirea culturală); II. experiența dedusă din contactul direct cu realitatea; și III. experiența bazată pe acțiunea practică. El pune în evidență existența a trei mari categorii de metode: A. metode de comunicare; B. metode de exploatare a realității; și C. metode de acțiune. A. Metodele de comunicare convingătoare se pot clasifica, luând drept subcriteriu suportul purtător de informație - cuvântul oral, limbajul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
diferiți să se ocupe de studiul unor cazuri diferite. Aplicarea acestei metode depinde de: - felul în care profesorul alege cazul; - focalizarea lui pe obiective clare și pertinente (adică raportările la ideile, principiile, legile, teoriile etc. care se intenționează a fi puse în evidență); - informațiile oferite în mod direct sau indirect elevilor; - modul în care aceștia urmăresc dezbaterea problemei și asocierea cunoștințelor; - măsura în care se angajează într-un exercițiu al căutării, al descoperirii ori al transferului creativ. Există riscul compromiterii studiului de caz
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
persoanelor pe care le plac. Incredibilul Leonardo da Vinci Primele descoperiri legate de importanța ochiului stâng în exprimarea emoțiilor datează din anii ’70. Și totuși, există de secole întregi o mulțime de tablouri în care partea stângă a feței este pusă în evidență în raport cu partea dreaptă. În privința farmecului, cea mai enigmatică expresie care a fost pictată vreodată este cea a Monnei Lisa din celebrul tablou al lui Leonardo da Vinci: Gioconda. Fascinația pe care o exercită poate fi înțeleasă mai ușor dacă ținem
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
în neorânduială. Ducându-și o șuviță după ureche, își „reglează” părul, așa cum ar putea să-și regleze dorința, să nu lase la vedere nimic din ceea ce simte. Lucrurile stau cu totul altfel în imaginea din dreapta. Netezindu-și părul, Syna își pune în evidență trupul, își eliberează sânii și arată că e frumoasă, cambrându-se, „fără să-și dea seama”. Comparația cu alte gesturi, mai semnificative, ne va permite să înțelegem de ce aceste atitudini sunt clasificate mai degrabă în arsenalul seducției pasive. Atitudinile de seducție
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
dacă acest proiect va fi considerat separat de intenția lui Kant de a oferit o întemeiere a științei matematice a naturii din epoca sa prin cercetarea fundamentelor ei metafizice. Asocierea strânsă dintre metafizica generală și metafizica specială a naturii este pusă în evidență, crede Friedman, îndeosebi printr-o cercetare a modului cum sunt elaborate conceptele metafizice ale științei naturii pe baza categoriilor „Analiticii”. Astfel conceptele metafizice corp și substanță materială sunt introduse prin adăugarea proprietăților impenetrabilității și greutății conceptului substanță întinsă și ideii
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
Este, în egală măsură, esențială afirmația că legi ale științei matematice a naturii nu pot fi cunoscute a priori, ca și sublinierea că o cunoaștere a acestor legi nu este posibilă independent de principiile a priori. Iar încercările de a pune în evidență o tensiune între aceste două afirmații nu par să fie convingătoare. Concepția lui Kant asupra legilor particulare ale naturii poate fi schițată, într-o primă aproximație, printr-o dublă delimitare față de o filosofie a naturii de tradiție carteziană sau wolffiană
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]