43,150 matches
-
considerată o boală periculoasă în plantațiile tinere, unde pierderile pot fi de la câteva procente până la 50 %, în unele parcele (I. Maluta, 1991). Simptome. Sunt afectate plantele în vârstă de 2 până la 7-8 ani. În plantațiile viticole, atacul se exprimă prin absența dezmuguritului sau prin prezența unei vegetații anormale, aceste plante ofilindu-se în cursul verii (P. Galet, 1991). Examinând sistemul radicular se observă că acesta se dezvoltă puțin profund și paralel cu suprafața solului. Adesea, la nivelul superior al portaltoiului poate
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
de masculin la singular și cu marca de feminin la plural (vezi cap. 2. Acordul în grupul nominal). Prin urmare, substantivele neutre au niște mărci ale trăsăturilor phi, nu sunt ca adjectivele din engleză, lipsite de mărci. Nemarcarea înseamnă doar absența mărcii morfologice, nu absența trăsăturii. Pentru absența trăsăturii se folosește termenul de nespecific. La verb, defectivitatea de persoană și număr se traduce prin utilizarea aceleiași forme ca la persoana a III-a singular. Dacă subiectul nu are trăsături phi, verbul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
și cu marca de feminin la plural (vezi cap. 2. Acordul în grupul nominal). Prin urmare, substantivele neutre au niște mărci ale trăsăturilor phi, nu sunt ca adjectivele din engleză, lipsite de mărci. Nemarcarea înseamnă doar absența mărcii morfologice, nu absența trăsăturii. Pentru absența trăsăturii se folosește termenul de nespecific. La verb, defectivitatea de persoană și număr se traduce prin utilizarea aceleiași forme ca la persoana a III-a singular. Dacă subiectul nu are trăsături phi, verbul are o formă nemarcată
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
de feminin la plural (vezi cap. 2. Acordul în grupul nominal). Prin urmare, substantivele neutre au niște mărci ale trăsăturilor phi, nu sunt ca adjectivele din engleză, lipsite de mărci. Nemarcarea înseamnă doar absența mărcii morfologice, nu absența trăsăturii. Pentru absența trăsăturii se folosește termenul de nespecific. La verb, defectivitatea de persoană și număr se traduce prin utilizarea aceleiași forme ca la persoana a III-a singular. Dacă subiectul nu are trăsături phi, verbul are o formă nemarcată persoană și număr
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cel mai bine caracterizat ca mixt, semantic și morfologic. 3.3. Numărul În general, distincția flexionară singular-plural din română reflectă, indirect, numărul de entități atomice denotate de nominalul respectiv. Această relație este indirectă, mediată de sintaxa internă a grupului determinant. Absența distincțiilor de număr (numărabil singular vs. numărabil plural) se traduce morfologic prin utilizarea singularului. Astfel, substantivele masive au doar formă de singular. Forma de plural, disponibilă pentru mai multe substantive masive, este asociată cu o schimbare semantică: ea denotă sorturi
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
condiții sintactice și semantice, pe baza trăsăturilor semantice. Verbul și adjectivul au trăsături nevaluate (engl. unvalued), care trebuie să fie valuate prin raportare la un nominal sau un substitut al unui nominal. Valuarea se face pe baza trăsăturilor morfosintactice. În absența acestora, valuarea se face pe baza trăsăturilor semantice. Astfel se explică acordul referențial al adjectivului din (11). Controlorul acordului adjectivului este absent sau nespecificat pentru gen, astfel încât acordul se face pe baze semantice. În (14)a și b acordul semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
echipei), pluralul este imposibil în limba română 8. Exemplele de mai sus arată că morfologia verbului nu reflectă numărul de evenimente sau numărul de entități implicate în eveniment. Trăsăturile GV sunt dependente de caracteristicile morfosintactice ale GD subiect. Abia în absența unor trăsături morfosintactice ale subiectului, verbul își validează trăsăturile pe baze semantice. Nu putem lega numărul flexionar al GV de numărul de evenimente. Semantica unui GV plural este mai complexă, într-un mod comparabil cu semantica unui GD plural. Ajungem
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
așa. Adjectivul nu reflectă direct proprietățile referentului. El reflectă trăsăturile nominalului, iar acordul semantic este posibil doar când acest lucru este permis de nominal. În concluzie, valuarea trăsăturilor verbale și adjectivale se face pe baza trăsăturilor morfosintactice ale nominalului. În absența acestora sau în anumite condiții sintactico-semantice, valuarea se face pe baza trăsăturilor semantice. 5. Alte ipoteze și teorii 5.1. Proiecția Acord Ipoteza unui centru Acord este legată de articolul lui Jean-Yves Pollock din 1989 referitor la centrul funcțional Flexiune
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
a adjectivului și a verbului, care, prototipic, "exprimă ceva despre o entitate desemnată de un nume", valorile trăsăturilor lor sunt întotdeauna dependente de valorile trăsăturilor unui nume. Acordul se face în primul rând pe baza trăsăturilor morfosintactice ale numelui. În absența acestora sau în anumite condiții, el se face pe baza trăsăturilor semantice. Această concepție a acordului este compatibilă cu analiza din teoria HPSG, potrivit căreia există două seturi de trăsături, unele de tip morfosintactic (CONCORD) și unele de tip semantic
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
numeralului ordinal, cel din componența superlativului, demonstrativul de identitate același, demonstrativele de calificare asemenea, atare, așa, nehotărâtele slabe (mult, puțin, alt, anumit, diferit, destul, divers, felurit, numeros, oare(și)care), numeralele cardinale și multiplicative, posesivele (scurte): meu, tău etc. În absența unui determinant tare, funcția sa poate fi preluată de un determinant slab. Într-un grup în care este prezent mai mult de un determinant, cazul genitiv sau dativ poate fi marcat la toți determinanții sau doar la primul. Dubla marcare
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
referentului, se poate folosi pronumele personal în genitiv. Când genul referentului nu este cunoscut sau nu este relevant în context, se folosește posesivul. La plural, pronumele personal nu exprimă genul referentului, existând o singură formă pentru ambele genuri (lor). În absența unor forme diferite de gen, lipsa unei diferențe semnificative între posesiv și personal la plural a contribuit la eliminarea uneia dintre forme. Se poate face o analogie cu alte limbi, în care persoana a III-a are mai multe forme
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
b. SUA este pregătită pentru discuții cu Coreea de Nord (www.adevarul.ro) c. Azi TVR a fost exclus din pachetul SUN TV (www.zdg.md) - "postul de televiziune TVR" Uneori, doar acordul conceptual este posibil (se poate corela acest lucru cu absența articolului definit din componența substantivului centru al GN abreviat): (74) a. SCL este vândută în câteva mii de exemplare. - "revista SCL..." b. *SCL sunt vândute... Abrevierile pot fi recategorizate morfologic, devenind substantive cu trăsături independente de trăsăturile substantivului centru din
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
voim ca înșine Domniia Mea să vedem acest alișveriș (Doc. Ec. I). (iv) pronume de politețe de persoana a III-a, la singular (feminin sau masculin) ori la plural (gen nemarcat): dumneaei, dumnealui, dumnealor. Ele impun acordul formal, iar în absența trăsăturii formale de gen (dumnealor), acordul în gen se face referențial: (102) a. Dumneaei nu a fost invitată. b. Dumnealui nu a fost invitat. c. Dumnealor nu au fost invitați / invitate. 3. Subiectul non-nominal 3.1. Formele verbale nepersonale Când
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
își pot verifica trăsăturile cu cele ale unui nominal. Prin urmare, ele au o formă nemarcată (engl. by default): verbul are formă de persoana a III-a singular, participiul și adjectivul predicativ au forma de masculin singular. Ca urmare a absenței trăsăturilor phi din poziția subiectului, în poziția predicativă se folosește destul de frecvent adverbul în locul adjectivului. Adverbul nu are trăsături phi, deci nu trebuie să își verifice trăsăturile prin raportare la un nominal: (103) a. A trăi din datorii a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
unul singur. Predicatul nu a venit se aplică mai multor entități (tuturor studenților denotați de GD studenți). Acordul la plural are astfel o motivație semantică ("sunt mai mulți studenți care nu au venit"). Acordul la plural este posibil și în absența lui N2 plural, dacă acesta este subînțeles sau recuperat anaforic, din context: (48) a. Studenții au dat astăzi examen. Niciunul nu au promovat. b. Îs mândru și fălos că a reușit să arate timișorenilor partea din Gheorghe Ciuhandu pe care
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
ambii termeni. Prin urmare, adjectivul și alți termeni care se acordă cu un substantiv de genul neutru ar trebui să aibă și ele genul neutru. Însă adjectivul și ceilalți termeni acordați cu substantivul nu marchează formal decât masculinul și femininul. Absența unor forme speciale de neutru la termenii acordați s-ar datora unor omonimii generalizate: neutru singular = masculin singular; neutru plural = feminin plural. Prezența unei valori distincte "neutru" este motivată de existența morfemului de plural -uri, care se folosește numai la
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
sau încorporat) - neutrul anaforic, cu antecedent nominal b. [D] - neutrul anominal Se poate avansa și ipoteza că pronumele neutre anominale sunt lipsite nu doar de gen, ci și de număr, așa cum a propus Picallo (2002) pentru pronumele neutre din spaniolă. Absența numărului este legată de absența numelui vid. Numărul este o trăsătură asociată cu nominalele, elementele non-nominale nu au această trăsătură. Însă în limba română avem diverse forme de plural cu valoare de "neutru", cu formă de feminin, deci pronumele neutre
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
antecedent nominal b. [D] - neutrul anominal Se poate avansa și ipoteza că pronumele neutre anominale sunt lipsite nu doar de gen, ci și de număr, așa cum a propus Picallo (2002) pentru pronumele neutre din spaniolă. Absența numărului este legată de absența numelui vid. Numărul este o trăsătură asociată cu nominalele, elementele non-nominale nu au această trăsătură. Însă în limba română avem diverse forme de plural cu valoare de "neutru", cu formă de feminin, deci pronumele neutre anominale nu sunt lipsite de
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au un antecedent nominal au altă formă decât pronumele neutre fără antecedent. Se poate ca pronumele fără antecedent nominal care nu sunt la plural și nu acceptă clitice să nu aibă nici trăsătura genului, nici pe cea a numărului (din cauza absenței unui nominal). Alegerea între ipoteza nespecificării și ipoteza claselor nominale depinde de factori suplimentari: din motive de economie lingvistică, este preferabil să adoptăm ipoteza nespecificării, deoarece implică un număr mai mic de trăsături. Ipoteza claselor nominale este mai potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
face câteva observații: (i) Diferența dintre nimeni și niciunul (niciuna) nu este doar de marcare a genului, ci și semantică. Conform GALR (I, 269), nimeni este nonseparativ, iar niciunul este separativ. Considerăm că această trăsătură semantică poate justifica prezența sau absența cliticului de dublare în (29) și (30). (ii) pronumele nimeni nu marchează morfologic genul (la nominativ și acuzativ, cel puțin), dar se folosește în contexte de masculin (se poate considera că forma de masculin singular este forma nemarcată, engl. default
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
prea slabi, și la cum și-a vândut Iancu echipa e și nesimțit să aibă pretenții. Vaslui sunt ca și anul trecut, sperietoare doar pe hârtie. În plus n-au antrenor pentru România. CFR rămân periculoși, dar fără Deac, în absența destul de lungă a lui Kone și Bjelanovic, dar cu Mandorlini și jucând în CL nu prea îi văd mai sus de locul 2. (www.evz.ro, comentariul unui cititor) Și pronumele coreferente cu un substantiv care denumește o echipă sau
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
au un antecedent nominal au altă formă decât pronumele neutre fără antecedent. Se poate ca pronumele fără antecedent nominal care nu sunt la plural și nu acceptă clitice să nu aibă nici trăsătura genului, nici pe cea a numărului (din cauza absenței unui nominal). Alegerea între ipoteza nespecificării și ipoteza claselor nominale depinde de factori suplimentari: din motive de economie lingvistică, este preferabil să adoptăm ipoteza nespecificării, deoarece implică un număr mai mic de trăsături. Ipoteza claselor nominale este mai potrivită pentru
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
vorbitor a spus "sună prost, dar trebuie să spui cumva", iar alt vorbitor a declarat că sunt foarte bune. 152 "Folosirea atributului adjectival la plural este neindicată în situațiile în care componentele termenului determinat se exclud: se spune corect numai absența sau prezența constatată (nu constatate); nici vinul, nici țuica băută (nu băute)." (Avram 2001: 359). 153 Cu Google nu am găsit niciun rezultat pentru senatorul sau deputatul aleși, dar am găsit 6 rezultate pentru senatorul sau deputatul ales: (i) Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
soluții terminologice.......................................................... 68 3.2. Corespondențe între denumirile cazurilor.............................................. 69 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom............................................................... 69 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)............................................................ 69 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg................................................... 70 3.2.4. Nom. = absența Cazului............................................................... 71 3.3. Ce tip de caz este ergativul?.................................................................. 72 3.3.1. Erg. = caz morfologic.................................................................. 74 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical............................................................ 75 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului..................................... 77 3.3.4. Erg. = Caz
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
conține informații despre nominalul aflat în poziția S sau A, iar alt afix, despre O. Woolford (1999)15 a analizat posibilitatea de apariție a acordului de tip ergativ (verbul se acordă cu S și O, nu și cu A) în absența cazului ergativ. Noile informații tipologice au evidențiat faptul că există două tipuri diferite de acord ergativ: un tip de acord este dependent de Caz (în hindi), celălalt este independent de Caz (în jacaltec, selayarese, abhază). Primul tip de acord apare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]