17,970 matches
-
tren surîde într-acolo, doi însoțitori, boccelele lui, mănăstire ori schit, pocăință în sac și în cenușă, zi de zi, eră de eră, doar să se mai prindă de noi ceea ce sîntem! rîvna casei Tale mă mistuie, pumn de maci aprinși în linia paralelă, secunda de Bărăgan din munți, muncă de clăbucete pe zare, plaiuri cu presărări de arbori fug în partea netedă, afundul depresiunii, parcelă de cînepă, cultură suspectă, Punct Oprire Nădejde-Sat adîncitura pîrîul instigator la pădure-galerie tropicală, prim sat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
spre privată nu în papuci, ci în ciorapi, calc așa, sînt cu inima, picioarele umflate! pe Căutătură l-a luat nașul, prea se uita țeapăn, schimbă mimica în clipă, două-trei cuvinte și banii mototoliți în palmă, pune mîna în șold, aprinde țigara, sucește totuși privirea să verifici! Bălteni nori de ploaie, clipește luna. Bîrnova pe lumină, ceață, oplouat piaiși vreolecuțîcî? opoponax Caragiale, da' ce face, maică, de ce șade? cînd era la poarta raiului, neînțeles, tunelul, ai două locuri libere și te-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în loc coji de nuci! eu am crezut că s-o spart termosul! mi-o pus în loc coji de nuci, mira-s-ar lumea de el! cînd eram la Drumuri Naționale, perfect rotund tei în sălbăticie, doi tei, de ce s-o aprins grajdu', zice că așa o fugit cînele noaptea, s-o aprins grajdu'! de la lanțul înroșit! accentul muzical persiflarea, DN 15 ș-apoi mi-am spălat cămașa, mi-am spălat ciorapii! șî cu peștii tot al meu o fost, nașă-sa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
termosul! mi-o pus în loc coji de nuci, mira-s-ar lumea de el! cînd eram la Drumuri Naționale, perfect rotund tei în sălbăticie, doi tei, de ce s-o aprins grajdu', zice că așa o fugit cînele noaptea, s-o aprins grajdu'! de la lanțul înroșit! accentul muzical persiflarea, DN 15 ș-apoi mi-am spălat cămașa, mi-am spălat ciorapii! șî cu peștii tot al meu o fost, nașă-sa lu' Marinel, ș-o zîs că o murit popa de la čine
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
preschimbat, nu cumva a murit! semn că a eșuat călătoria, liniștea altă particularitate, că mișcă mai încet ca ființa socială, acoperită de mine, adorație de idol CFR, ora 1,52, reflectăm obiectual, de aici dorințele, cît le proiectăm obiectele sînt aprinse, întoarce mătura s-o lege, chinul nașterii dus în poietică, vitregă soarta narativității amestecate în facere, capsule informaționale, conștiința acceptă altceva pentru care nu a fost îmblînzită, crezi că-ți fur meseria, ă? crezi că te las fără autorizație, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
203 resturi de grădină aprinse, focul viu, ritualul ~ , cf. alămor, etnografie, razant ies fețe de munte, obrajii năpădiți de brazi Hölderlin, dichterisch wohnt der Mensch auf dieser Erde minimul antropic, fîșia cicatrizată transport dă măsura pustiirii, cade în prezent, faruri aprinse la mașini la ora 14,01, liniile de sine ale muntelui vin valuri, infinitul orizontal, definitul vertical, masculin ireversibil /Vezi Duhul Sfînt făcut sensibil? știi de ce ne-am oprit? să ajungă celălalt, perechea lui de la Timișoara, mă duc să spun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
alarmă Caragiale, mijlocul kilometrului 24 sugativă de navetiști, mai e plecați pî la mare! sondele, un vagon de bărbați dintre care navetismul, hei, colegu'! închide geamu', ș-așa sîntem bol-návi! vine cu 7! District Chitila fizionomii "CFR IRLU Reparații", soarele aprinde părți din foi și interior. Ora 7,37, la peronul gării București Basarab, patru linii de navetiști oază de zombi vineri după săptămîna de lucru, ce plin e trenul ăsta de Roșiori! porumbei și vrăbii pe felii de pîine, tampoanele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
tron, și, în general, de "dihonia" continuă între familiile nobiliare. "Pe când nația desfășura o energie națională apărând drepturile patriei, slava tronului ațâță jaluzia între familiile cele mai însemnate ale țării, aceasta încuibă dihonia; intrigile tăiară pe toată nația în partide, aprinseră între rumâni un foc de vrăjmășie și de răsboae crunte, și rumânii pentru o deșărtăciune a unui și a altuia vărsară sânge de rumân!" (Aaron, 1835, p. xi). Lipsa de solidaritate etnică și absența coeziunii naționale "supseră măduva țării mai
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Apoi, în finalul Precuvântării sale la Manual..., Albineț laudă ideile veacului al XIX-lea (patriotismul și iluminismul asociate cu Petru Maior și Școala Ardeleană), comparându-le cu "focul lui Promiteu adus din ceriu", al căror efect a constat în "a aprinde în inimele tinerimei Românilor sentimentul civilizației" (Albineț, 1845, p. XXX). În spiritul formulei de încheiere a rugăciunilor creștine - amin! -, Albineț își încheie Precuvântarea cu această năzuință: "Fie ca lucrul început întru renașterea morală și politică a Românilor se ajungă la
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Jules Ferry încep să producă efecte concrete, marea majoritate a școlilor sătești puteau fi caracterizate printr-o suită de adjective nu tocmai onorante: "Întunecoase, umede, neventilate, nemobilate, neluminate, neîncălzite sau mirositoare și afumate atunci când un foc sau o sobă era aprins(ă), în care trăgea curentul, neprimitoare și urâte" [...]. Colac peste pupăză, "cele mai multe școli nu aveau curte, darămite latrină" (Weber, 1976, p. 304). În multe astfel de școli, în care dascălii erau la fel de ignorați cu privire la materialele didactice cu care lucrau, "literele
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
devină "întocmaĭ ca o adoua biserică" (Melidon, 1874, p. VIII). Iar școlile normale, cele menite să formeze viitorii învățători, au rostul de a fi "pepiniere profesorale" de "sacerdoți culturali" (Michailescu, 1888, pp. 158, 157). Ei vor fi cei care vor "aprinde lumina în lanternă" și vor împrăștia cuvântul noii evanghelii naționale. Educația, chiar dacă trebuie păstrată pe fundațiile moralității ortodoxe, nu mai poate rămâne în apanajul bisericii și al clericilor. Este nevoie de profesioniști în pedagogia națiunii: "popa nu maĭ póte fi
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în plăci. Boală cumplită și dureroasă. Mă trezesc că mă ridic în picioare și vorbesc. Stau undeva, în primul rând, și simt toți ochii colegilor, fixați în ceafa mea. - Dar dumneavoastră, tovarășe, aveți un copil care, când intră în casă, aprinde lumânarea, își pune patru plăpumi pe el și mănâncă din cazanul în care tocmai a căzut bucătăreasa cu fundul în el, după care colega ei înșfacă polonicul senină: altul la rând? Eu nu cred că aveți nici frigiderul gol, nu
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
și Mircea Zamfir și am început să comentăm evenimentele. S. B.: Cum ați evaluat atunci liderii apăruți în balcon la Casa Pătrată? Îi știați? D. T.: Am revenit pe seară în fața Casei Pătrate, lumea deja intrase în clădire, erau luminile aprinse peste tot. Am aflat a doua zi niște nume de lideri. A doua zi a apărut și Opinia studențească. Printre cei apăruți în acele zile a fost Doru Țigău, colegul meu de grupă, care a și devenit președintele CPUN la
Două decenii de comunism în Iașul universitar by Sorin Bocancea, Doru Tompea () [Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-
e sfântă, simbolul viu al Mamei Pământ. La popoarele din antichitate ale Indiei, vaca era respectată ca esențială, căci dădea hrănitorul lapte și produsele sale secundare (untul și brânza și deopotrivă bălegarul, combustibil și îngrășământ). Arienii migratori întrețineau focul sacru aprins pe altar cu unt topit. Influența vegetarienilor jainiști și budiști a consolidat semnificația vacii de Gantama (vaca mamă) și de Aditi (mamă a zeilor). Ideea de sfințenie a vacii a fost sporită de strânsa ei asociere cu doi zei: Shiva
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
piept, tatălui meu, cerând femei. Tata nu s-a pierdut cu firea și îi explica prin tot felul de gesturi că în casă nu sunt femei. Soldatul nu s-a lăsat convins și a intrat în casă. Lămpile nu erau aprinse, așa că nu era suficientă lumină. Totuși, se putea desluși dacă mai este vreo persoană în cameră. Noroc că nu a căutat sub pat că acolo erau ascunse surorile mele și o vecină. Nu au avut posibilitatea să se strecoare afară
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
meu, un costum nou la cartelă. Totul s-a terminat prin aprilie 1955 deoarece postul de pedagog s-a desființat. Am fost grav rănit în mândria mea și am suferit mult. Am suferit mult și datorită faptului că mi se aprinsese călcâiele după o fată din clasa a VII-a, la cămin fiind cazate și elevele de la gimnaziu. Revenit acasă am fost o perioadă neliniștit, dar mi-am descoperit unele calități de desenator. Am început să fac copii după unele peisaje
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
electrică pe care am pus-o în funcțiune în timpul lecției. Am pus soluția într-un pahar mai mare și larg, am fixat polii și am pregătit becul pentru încercare. Pe moment am avut o oarecare emoție, dar becul s-a aprins și am auzit în clasă un respiro accentuat la care luase parte și directorul. M-am simțit atât de fericit de parcă eu descoperisem pila electrică. Desenul era pentru mine o disciplină potrivită. Căpătasem multă experiență și mă descurcam foarte bine
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
de la prima prelegere. Declar cu toată sinceritatea că nu am mai cunoscut, în existența mea, o profesoară atât de distinsă. Învățam chimia cu plăcere. Aflând că la examen îi plăcea ca studenții (băieții) să vină frumos îmbrăcați și cu obrajii aprinși de emoție, nu palizi de teamă, ne pregăteam și noi, chiar împrumutând haine de la colegi și am avut succes. Doamna profesor Maria Papafil a murit la datorie; s-a stins după încheierea unui curs, la ieșirea din amfiteatru, în 1966
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
dezvoltarea acestei științe, în plan național și internațional. Aflam, în cazul unora, aspecte noi, remarcabile. Aceasta primă parte se încheia cu lansarea de carte din domeniu. După pauza de masă urma prezentarea lucrărilor. Discuțiile erau la subiect și nu rareori aprinse, cu argumente pro și contra, dar fără patimă. Uneori, în cazul lucrărilor care stârneau interes aparte, discuțiile erau continuate și în pauze cu sugestii dintre cele mai diverse, dar constructive. „Spiritul Agigea” întronat de cel care a înființat Stațiunea, Prof.
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
doctorat și câteva sute de lucrări de licență și disertație. Domnul profesor a avut întotdeauna pretenția ca studiile realizate sub coordonarea sa să aibă un „caracter monografic”. Sunt mândru să mă pot număra printre cei cărora domnul profesor le-a aprins în suflet „focul sacru al cercetării”. Prima data am avut ocazia să-l cunosc pe domnul profesor în august 1991, când am ajuns, ca student după terminarea anului I, la Stațiunea Biologică Marină „Prof. dr. Ioan Borcea” de la Agigea pentru
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
Vasile, un vecin de mai departe, de peste șapte case. Dragii moșului, haideți cu moșul, o să vă dau ceva. Doamne, cît de puțin ne-a trebuit ca să ne recăpătăm speranța! Mînuțele s-au prins de moșu' Vasile; mînuțe nerăbdătoare și ochi aprinși scînteiau a viață. Moșu' Vasile era slab ca un schelet, ochii erau în două enorme găuri scobite drept sub frunte și nasul era subțire, atît de subțire că ai fi putut să te tai în el. La moșu' Vasile, o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
Tovarăși de viață O ploaie rece ca gheața chinuia de vreo două zile toată suflarea din lungul Prutului. Era și de mirare ca în luna august să fie așa un frig de să-ți intre reumatismul în oase și să aprinzi focul în toiul verii ca să te încălzești puțin. Oameni și animale sufereau deopotrivă și deveneau lehămețite de viață. Unde a mai văzut omul să treacă la un metru de tufișul unui hotar și abia atunci iepurele s-o ia la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
lui Dumitru erau în fundul capului și tocmai de acolo izbucnea o lumină rugătoare. Să mă vadă măcar... Ce să vadă? De-acum... e gata. Dumitru și-a văzut de drumul sorții și a fost îngropat creștinește. La mormînt, Marița a aprins lumînări, a turnat rachiu în păhărele și, din paharul ei, a turnat un strop pe mormîntul proaspăt al răposatului. Na, crapă, că nu te-ai mai săturat. Teroristul din Ghireni strict autentic În satul Ghireni oamenii erau obsedați de teroriștii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
tontălău o ținea una și bună cu tîmpeniile sale și Ion era furios. Se adunaseră în mijlocul satului cu toții, în zi de duminică și, fiindcă n-aveau bani pentru băutură, se apucaseră de vorbă. Noaptea i-a acoperit, stelele s-au aprins și luna întîrzia, parcă anume, să răsară. Eu jur, spune tontul, că am fost mut o săptămînă. Așa este, întărește un alt pămîntean. L-au descîntat, l-au afumat cu păr de cîine și degeaba. Mai bine ai fi rămas
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]
-
loc. Chiar reușesc pentru un timp. Primul proprietar era sculptorul X, are o mulțime de încercări în pod. Pereții sînt negri de la fumul perindat pe acolo în decursul timpului. În prima cameră ne întîmpină un fum greu de respirat. Am aprins focul în șemineu, ca să creez un pic de atmosferă..., se scuză avocatul. Ați reușit pe deplin, răspund înțepat inexplicabil. Ce șemineu! Marmora luase forme și contururi divine. Nici chiar timpul n-a reușit să-i știrbească noblețea și desăvîrșirea. Azi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1487_a_2785]