15,206 matches
-
este dealul Torlak cu o înălțime de 303 m. Munții Avala (511 m) și Kosmaj (628 m) sunt situați în partea sudică a orașului. Dincolo de Dunăre și de răul Sava, cea mai mare parte a terenului este plat, compus din câmpii aluviale și podișuri de argilă. În Belgrad predomina un climat continental moderat. Temperatura medie anuală este de 11,7, cea mai fierbinte luna fiind iulie, cu o temperatură medie de 22,1 °C. În medie, există 31 de zile pe
Belgrad () [Corola-website/Science/297464_a_298793]
-
industrial, atitudine care nu s-a schimbat nici în prezent. Caracterul conservator al orașului se manifestă și în grija deosebită acordată dialectului vorbit de locuitori și în ziua de astăzi. Orașul Berna se află la o altitudine de 542m, în câmpia Elveției, câmpia fiind situată aproximativ în centrul țării. Peisajul din împrejurimi a fost format de ghețari în timpul ultimei glaciații. Berna se află între doi munți: muntele Gurten cu o altitudine de 858 metri aflat în sudul orașului și muntele Bantiger
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
care nu s-a schimbat nici în prezent. Caracterul conservator al orașului se manifestă și în grija deosebită acordată dialectului vorbit de locuitori și în ziua de astăzi. Orașul Berna se află la o altitudine de 542m, în câmpia Elveției, câmpia fiind situată aproximativ în centrul țării. Peisajul din împrejurimi a fost format de ghețari în timpul ultimei glaciații. Berna se află între doi munți: muntele Gurten cu o altitudine de 858 metri aflat în sudul orașului și muntele Bantiger cu o
Berna () [Corola-website/Science/297528_a_298857]
-
în Bucovina, și mai la sud pe Dunăre și în Delta Dunării, pe Brațul Chilia ; între aceste două porțiuni, vecina Ucrainei este Republica Moldova. Ucraina are, așadar, șapte vecini, dintre care patru în Uniunea Europeană. Peisajul ucrainean este compus, mai ales, din câmpii fertile (sau stepe) și podișuri, traversate de fluvii cum ar fi Niprul, Donețul, Nistrul și Bugul de Sud, care curg spre sud, vărsându-se în Marea Neagră și în Marea Azov. Singurii munți din țară sunt Munții Carpați, aflați în vest
Ucraina () [Corola-website/Science/297474_a_298803]
-
Alpii formează frontiera nordică, unde se află și cel mai înalt punct al Italiei, Mont Blanc (4.810 m). Padul, cel mai lung curs de apă din Italia (652 km), curge din Alpi de la frontiera vestică cu Franța și traversează Câmpia Padului în drumul său spre Marea Adriatică. Cele mai mari cinci lacuri sunt: Garda (), Maggiore (, pe granița cu Elveția), Como (), Trasimeno () și Bolsena (). Țara se află la punctul de întâlnire între Placa Eurasiatică și Placa Africană, ceea ce conduce la o activitate
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
special în lunile de iarnă, când la altitudinile mai înalte tinde să fie mai rece, mai umed și adesea să cadă zăpadă mai abundentă. Regiunile de coastă au ierni blânde și veri în general uscate, deși în văi și în câmpii, vara tinde să fie călduroasă. Temperaturile medii pe timp de iarnă variază de la în Alpi până la Din 2 iunie 1946, Italia este republică parlamentară unitară; la acea dată, monarhia a fost abolită în urma unui . Președintele Italiei ("Presidente della Repubblica"), actualmente
Italia () [Corola-website/Science/296633_a_297962]
-
teritoriile administrative în Banat unde au, astăzi, cartiere: Granițele naturale ale Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat. Relieful Banatului este foarte divers: începând din vest, spre est, formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă, dealurile și, în final munții. Unele masivele muntoase bănățene constituie ramură vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
în Banat unde au, astăzi, cartiere: Granițele naturale ale Banatului sunt râurile Mureș și Tisa, Dunărea și masivele Poiana-Ruscă și Retezat. Relieful Banatului este foarte divers: începând din vest, spre est, formele de relief se succed în trepte: câmpia joasă, câmpia înaltă, dealurile și, în final munții. Unele masivele muntoase bănățene constituie ramură vestică a Carpaților Meridionali. Acestea sunt, de la nord la sud, munții Țarcu cu vârfurile Țarcu-Căleanu (2190 m), Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) și Muntele Mic (1.806
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
din teritoriul Banatului istoric. Altitudinea acestora variază între 200 și 400 de metri. La nord de răul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
La nord de răul Timiș se află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
află dealurile Lugojului, Lăpugiului, depresiunea Făgetului și dealurile Lipovei, iar la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
la sudul acestui rău, dealurile Pogănișului, Dognecei, Oraviței și Depresiunea Carasului. Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
Câmpia înaltă ( altitudine peste 100 metri, până la 140 de metri) este reprezentată de câmpiile Vingăi, Buziașului, Gătăii și Fizeșului. Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței bănățene. Între formele de relief ale Banatului nu pot fi omiși
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
Câmpiile cu altitudini intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței bănățene. Între formele de relief ale Banatului nu pot fi omiși cei doi vulcani stinși de la Lucareț și Gătaia: Piatră Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 de metri
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
intermediare, cuprinse între 100 - 130 metri, sunt câmpiile Hodoni, Duboz, Tormac, Jamu Mare, Arad și Sannicolau Mare, iar Câmpia joasă (altitudine sub 100 metri), este reprezentată de luncile râurilor, zona inundabila dinainte de amplele lucrări de regularizare. Aceste câmpii, componente ale Câmpiei Panonice reprezintă o altă treime a suprafeței bănățene. Între formele de relief ale Banatului nu pot fi omiși cei doi vulcani stinși de la Lucareț și Gătaia: Piatră Roșie (altitudine 211 metri), respectiv Șumigu (altitudine 200 de metri). De asemenea, cea
Banat () [Corola-website/Science/296692_a_298021]
-
prima dată în cronicile primilor domni moldoveni. Prin Muntenia se înțelegea întregul teritoriu al Țării Românești, probabil pentru faptul că în regiunile învecinate cu Moldova densitatea populației era mult mai mare în zona de deal și de munte, zonele de câmpie din Muntenia fiind foarte puțin populate datorită vastelor păduri ale Teleormanului și ale Vlăsiei care se întindeau de la râul Olt până pe teritoriul Bucureștiului de astăzi și a Bărăganului, în care predomina la acea vreme vegetația de stepă care se termina
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
sunt dovezi că în acea perioadă au intrat în conflict cu romanii și nici nu există urme că deplasarea lor s-ar fi desfășurat către limesul roman. Sunt însă suficiente dovezi clare ca au străbătut în raidurile lor de pradă câmpiile Bărăganului și Buzăului și că romanii au înființat pentru ei o episcopie la Silistra. Conflictul deschis al goților cu romanii s-a declanșat mai degraba după trecerea goților peste Dunăre și acceptarea lor temporară ca federați. Aurelian încheie un tratat
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
tratat cu goții, tolerând migrația lor peste sau în teritoriul dacic ca niște federați ai Imperiului Roman. Așadar, găsim în Dacia următoarele triburi de goți: Taifalii și Victoalii. Așezările goților în Dacia cuprindeau numai Podișul Moldovei și jumătatea răsăriteană a Câmpiei Române, în timp ce în spațiul carpatic continua să locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
locuiască populația daco-romană, rămasă aici după retragerea legiunilor și a administrației romane peste Dunăre (în nou înființata Dacia Aurelia). După așezarea lor în nordul Mării Negre, goții se împărțeau în vizigoți (goți apuseni, ramura tervingilor), care erau localizați între Nistru și câmpia răsăriteana a Daciei, și ostrogoți (goți răsăriteni), care locuiau la est de Nistru. Muntenia și Dobrogea au fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
fost un culoar de trecere al popoarelor migratoare, trecerea goților și bulgarilor lăsând suficiente urme, apoi invaziile cumane care pun chiar bazele unui stat Cumania neagră ce cuprindea mai ales Moldova cu Muntenia și tătare (care stăpâneau îndeosebi zonele de câmpie din Muntenia și Moldova la momentul pomenirii voievodatelor lui Litovoi, Seneslau, Ioan și Farkas (Lupu) în diploma cavalerilor ioaniți. Toate aceste năvăliri au dus la menținerea unei populații stabile destul de reduse în zonă. Populația avea să crească în timp și
Muntenia () [Corola-website/Science/296691_a_298020]
-
platourile cu soluri acide din Beauce și Brie. În rest, diferite căi naturale de trecere, cum ar fi valea Ronului, permit comunicații facile. Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
Ronului, permit comunicații facile. Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
comunicații facile. Zonele litorale oferă și ele peisaje diverse: maluri abrupte ale masivelor muntoase (Coasta de Azur, de exemplu), câmpii ce se termină cu faleze (Coasta de Alabastru), regiuni umede și forestiere, cum ar fi Sologne sau mari câmpii nisipoase (Câmpia Languedoc). Rețeaua hidrografică a Franței este, în principal, drenată de patru mari fluvii: Loara, Sena, Garonne și Ron, la care se mai pot adăuga și Meuse și Rinul, mai puțin importante pentru Franța, dar fluvii majore la nivel european. Bazinele
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
7% din copacii din pădurile franceze), canicule ( soldându-se cu ), incendii și inundații. Temperatura medie în Franța a crescut cu în medie pe deceniu de-a lungul secolului al XX-lea. Franța metropolitană beneficiază de o largă varietate de peisaje: câmpii agricole sau împădurite, lanțuri montane mai mult sau mai puțin erodate, litoraluri diversificate și văi cu orașe amestecate cu spații neo-naturale. Franța de peste mări conține și ea o importantă biodiversitate (de exemplu, în pădurile ecuatoriale franco-guyaneze sau în lagunele Noii
Franța () [Corola-website/Science/296632_a_297961]
-
leu roșu, bogat stilizat, pe un scut auriu și purtând o arbaleta. Uneori poate apărea și o coroană ducala. Populația era la 31 Decembrie 2009 de 720.358 locuitori, repartizați pe cinci județe, după cum urmează: Geografia este dominată de o câmpie înaltă împădurita unde solul este amestecat cu nisip și bolovăni. Acest tip de sol arid, sterp se întâlnește în aproape toată provincia, cu excepția zonelor de coastă, si este nepotrivit pentru agricultură cu excepția câtorva regiuni specifice din câmpia Kalmar. Întreaga provincie
Småland () [Corola-website/Science/296694_a_298023]