15,392 matches
-
pădure tăiată sau uscată. Datorită faptului că zona era înpădurită, primi locuitori ai satului foloseau o tehnică prin care curățau scoarță copacilor care în timp se uscau și apoi erau tăiați iar locurile rămase astfel libere erau utilizate pentru cultivarea cerealelor necesare traiului sau că locuri de pășunat. Localitatea este situată în partea nord est a județului Sălaj, la sud de Podișul Purcăreț - Boiu Mare - Jugrăsteni, într-un bazinet format de valea Săcăturii un mic afluent a râului Someș. Accesul rutier
Luminișu, Sălaj () [Corola-website/Science/301806_a_303135]
-
a actualului județ Sălaj. De-a lungul timpului (din secolul al XVIII-lea, până în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea) în sat funcționau 8 mori de apă (construite din lemn, cu sisteme hidraulice primitive) pentru măcinarea cerealelor (grâu, porumb, secară). Acestea erau amplasate pe cursul văii Priei, în gospodăriile unor localnici; astfel: prima (în amonte) la „"Pavelea Savini"”, urmată de cele din aval de la „"Petrea'l Pavăl”, „Niculaie Coșară”, „Cula Tomești”, „Ciunea Farcaș”, „Pavelea Ciorchi”, „Gheorghica Jurjului
Pria, Sălaj () [Corola-website/Science/301824_a_303153]
-
porumb, în timp ce, cultura viței de vie este absentă. De menționat că, la acea dată, porumbul nu era cultivat decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
decât în 20 de sate din totalul de 49. Mărinanii, ca și ceilalți locuitorii ai comitatului obțineau, în general, producții mici de cereale care nu le asigurau necesarul din gospodărie. Acestea se datorau condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
condițiilor pedoclimatice și de relief neprielnice cultivării cerealelor. Ei erau nevoiți să întrețină legături comerciale cu locuitorii comitatelor vecine, în special Bihor. Târgurile din Marghita erau cele mai frecventate, iar ei duceau aici îndeosebi vite, porci, fructe și vin în schimbul cerealelor. Analizând diverse aspecte ale formelor tradiționale de agricultură din Sălaj la nivelul anului 1820, Șișeștean (1999) constată următoarele: în Marin se practica un asolament bienal, fâneața era cosită o singură dată pe an, iar producția de grâu obținută era de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
prezente în gospodării: 39 de cai, 21 de capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
capre, 184 de porci, 421 de oi, 837 păsări de curte, 46 coșnițe de albine. Măgarii și catârii nu se regăsesc în statistică. În prezent, terenurile agricole ale Marinului sunt cultivate cu cereale, legume, pomi fructiferi și viță de vie. Cerealele cele mai prezente sunt porumbul, ovăzul și grâul. Legumele sunt cultivate doar în grădini, pe suprafețe care asigură necesarul familiei. Dintre speciile de pomi fructiferi, prunul deține în mod categoric locul întâi. Marinul a fost multă vreme cunoscut prin producția
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
țărănimea satului, se năruiră treptat!... Țăranul deveni un fel de robot care primea instrucțiuni, seara la sediul C.A.P.-ului și le executa conștiincios a 2-a zi. Primea ca retribuție, pentru munca depusă în cursul anului, câțiva saci de cereale și una sau două mii de lei care nu acopereau nici oe departe necesarul pentru întreținerea familiei. Pe de altă parte el (țăranul) băgă de seamă cum în vremea recoltatului creștea numărul celor care sub pretextul că aduc "îndrumări prețioase", plecau
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
oe departe necesarul pentru întreținerea familiei. Pe de altă parte el (țăranul) băgă de seamă cum în vremea recoltatului creștea numărul celor care sub pretextul că aduc "îndrumări prețioase", plecau cu autoturismele încărcate cu: miei, putini cu brânză, saci cu cereale, etc. Totdeodată observă cum dispăreau: azi un porc și un vițel, mâine trei miei și două putini cu brânză, etc. Câte un țăran mai curajos îndrăznea să protesteze sau să ceară lămuriri legate de dispariția anumitor bunuri ale C.A.P.
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Teritoriul comunei este caracterizat printr-o vegetație zonală (stepă și silvostepă) puternic modificată. Pe lângă specii de salcie, plop, arini se întâlnesc foioasele și pajiști stepice cu graminee. Zona este tipică practicării agriculturii, cu preponderență cerealele și creșterea animalelor. Activitatea turistică este redusă, fiind practicat doar turismul de tranzit. Totuși iazurile și lacurile amenajate din zonă oferă posibilități de pescuit sportiv. Fondul forestier, format din specii de foioase, a favorizat dezvoltarea unui bogat fond cinegetic cu
Comuna Țigănești, Teleorman () [Corola-website/Science/301849_a_303178]
-
păstreze în saivane doar animalele de tracțiune și mai rar câte una sau două cornute, restul fiind aduse în gospodării înaintea sacrificării. În trecut, persistând chiar până la colectivizare (1951), una din principalele ocupații (în afara creșterii animalelor) era agricultura. Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
Se cultivau cereale, legume, pepeni și în mai mică măsura mici plantații de pomi fructiferi (mai ales pere și gutui). Drept dovadă, în zona Letea au existat peste 10 mori de vânt, care erau folosite pentru măcinatul grâului și secarei, cereale care erau cultivate local, mai ales în zona actualei amenajări piscicole Popina. Legumele și fructele (alături de produsele de origine animală) erau valorificate pe piața orașului Sulina. Recoltarea stufului reprezintă o ocupație sezonieră a sătenilor, care îl folosesc în construcția caselor
Letea, Tulcea () [Corola-website/Science/301848_a_303177]
-
3) vară. Climă este temperat continentală cu mici caractere aprige specifice zonei est-europene. Hidrografia este reprezentată de râurile care străbate comună dar și de pânză freatică care nu se gaseste la adâncimi mari. Solurile sunt folosite în special pentru cultivarea cerealelor și pășunarea animalelor agricultură fiind principala activitate economică a comunei. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Băcani se ridică la locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,13
Comuna Băcani, Vaslui () [Corola-website/Science/301860_a_303189]
-
s-au găsit aici urme de locuințe tătărești. Tot în Nord se află localități acoperite de păduri numite: Spre Est de acest deal se află "Vale Boței", acoperită cu pădure spre Nord, iară spre Sud cu loc de cultură pentru cereale. "Dealul Podișul" înconjură comuna Băsești pe toată partea de Vest. Denumirea i s-a dat de la poziția naturală a locului, care în partea de Nord desfășoară un platou pe o lungime de 2 km. Acest platou numit Podișul este acoperit
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
și biserica făcută în 1851 de Grigore Alexandru Ghica voevod. "Drumul Brăilei" este un deal spre est de "Valea Boței", denumit astfel de la vechiul drum ce se afla pe culmile lui și care servea în trecut cărăușilor de a transporta cereale la Brăila și Galați. "Râpa Manole" este o râpă în mijlocul satului Băsești prin care trece pârâul cu același nume "pârâul Manole" Prin satul Viișoara trece râul Urdești (vechea denumire este pârâul Manole). Pârâul izvorăște din "Dealul Podișul", curge prin satul
Viișoara, Vaslui () [Corola-website/Science/301920_a_303249]
-
depinzând de voința, puterea și dăruirea fiecărui membru al comunității. Biserica din satul Brastavățu se numește "Sf. Nicolae" sau Biserica Brastavățu care datează din 1863, reparată fiind în 1910, 1925, 1935 (pictată), 1940. Majoritatea populației se ocupă cu agricultura (cultura cerealelor și plantelor tehnice, legumicultura) și creșterea animalelor în gospodării proprii, foarte puțini lucrând în orașele apropiate. Întreprinderile mici și mijlocii sunt reprezentate în principal de câteva mori particulare. Proiecte de investiții avute în vedere de către Primăria Brastavățu: Conform recensământului efectuat
Comuna Brastavățu, Olt () [Corola-website/Science/301953_a_303282]
-
foarte complexe, având ca rezultat conturarea culturii distinctive a regiunii. În afara orașelor, unde a locuit majoritatea populației, a fost păstrat sistemul de proprietate a pământului de pe vremea romanilor, deoarece conducătorii musulmani nu au deposedat moșierii. Introducerea metodelor agricole și a cerealelor noi a rezultat în dezvoltarea și expansiunea remarcabilă a agriculturii. În secolul XI posesiunile musulmane s-au împărțit în regate taife rivale, ce a permis Regatelor Creștine să se extindă și consolideze. Venirea almoravizilor și a almohazilor a cauzat restaurarea
Spania () [Corola-website/Science/296723_a_298052]
-
existentă și astăzi) cu meri și pruni, în suprafață de circa 10 ha. Este evidentă atitudinea de respingere a oricăror forme de asociere. Sectorul zootehnic în general este slab dezvoltat, cu șeptelul în continuă scădere. Cele mai des cultivate sunt cerealele: grâul de toamnă, orzoaica de primăvară și porumbul, apoi cartoful și leguminoasele pentru boabe - fasolea, uleioase (rar) - floarea-soarelui. Potrivit datelor Recensământului General Agricol efectuat între 2002- 2003 în Luna de Sus erau 657 exploatații agricole individuale, suprafață totală: 697,71
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
individuale, suprafață totală: 697,71 ha, suprafață agricolă utilizată: 666,54 ha, teren arabil: 414,08 ha, teren arabil în repaus: 104,35 ha, grădini familiale: 28,67 ha, pășuni și fânețe naturale: 223,12 ha. Total suprafață cultivată cu cereale: 270, 09 ha, grâu: 15,05 ha, secară: 1,48 ha, orz: 51,90 ha, orzoaică: 33,76 ha, ovăz: 1,86 ha, porumb: 165,58 ha, sorg: 0,46 ha. Suprafețe cultivate cu: cartofi: 17, 09 ha, floarea soarelui
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
de ceramică din perioada de trecere spre epoca bronzului și din epoca bronzului. În hotarul satului se află o capelă în stil romanic din sec. XII - XIII. Economia acestei localități este bazată în special pe agricultură (cultivarea terenurilor agricole cu cereale și cartofi) și creșterea animalelor dar și pe activități de exploatare și prelucrare primară a masei lemnoase.
Doboșeni, Covasna () [Corola-website/Science/300376_a_301705]
-
Pe înălțimea "Cetatea Ika" se găsesc resturile unei cetăți cu zidurile din piatră legate cu pământ, de formă ovală și turnuri, datând din sec. XIII - XIV. Economia aceastei localitatăți este susținută de agricultură (cultivarea cartofului, sfeclei de zahăr și furajere, cerealelor), creșterea animalelor și de comerțul cu produse agricole. Este un muzeu etnografic în aer liber, care prezintă elemente din patrimoniul de arhitectură populară din județul Covasna, inclusiv stâlpi funerari de piatră și de lemn, precum și meșteșuguri populare tradiționale și expoziții
Cernat, Covasna () [Corola-website/Science/300374_a_301703]
-
culturii "Storcevo-Criș". Pe teritoriul satului, în locuri neprecizate, s-au mai descoperit un topor neolitic de piatră cultura "Coțofeni", o daltă și o ceașcă dacică. Prima atestare documentară datează din anul 1332. Principala activitate economică a localității este agricultura (cultivarea cerealelor și legumelor) și creșterea animalelor dar și exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și agroturismul.
Valea Crișului, Covasna () [Corola-website/Science/300384_a_301713]
-
ce poartă denumirea de "Mégely", a fost descoperită o așezare neolitică atribuită unei faze timpurii a culturii "Ariușd-Cucuteni", suprapusă de o locuire dacică. Economia acestei localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor (cultivarea cartofului ,sfeclei de zahăr și cerealelor) și creșterea animalelor.
Moacșa, Covasna () [Corola-website/Science/300380_a_301709]
-
posibilitatea ca aceasta legendă să aibă mai degrabă un caracter politic decât unul istoric, ceea ce este mai plauzibil. Economia este preponderent agrara, insă satul dispune de o oarecare baza materială cuprinzând clădirea și atelierul fostul SMA, respectiv o Magazie de cereale din timpul CAP-ului. Că și rezervă de cazare ar exista fostul Cămin cultural și două săli de clasă ale Școlii generale din sat, neutilizate. Satul este legat de comună Suatu printr-un drum betonat și este racordat din anul
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
terminat la Blaj și a rămas în memoria satului prin faptul că pe întreaga perioadă 1932 - 1963 și pentru toate serviciile religioase prestate nu a cerut și nu a acceptat bani de la săteni, plata fiind făcută în natură,în special cereale, lucru explicabil datorită sărăciei sătenilor și a lipsei de lichidități. Preotul lucra terenul bisericii (de peste 50 hectare) împreună cu cei trei copii, din care doi viitori ingineri și cite-va persoane angajate (slugi), la care se adaugă tradițională "claca" la plivit și
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]