14,718 matches
-
dicționarul Protagoniști ai vieții publice, vol.2, colectiv de autori(colaborator la paginile care reflectă viața și activitatea politicienilor din Județul Galați, cu nume de familie de la G-O), Editura Agenției Naționale de Presă ROMPRES, București, 1995; 3. Păunescu, Coriolan, dicționarul Protagoniști ai vieții publice, vol.3, colectiv de autori (colaborator la paginile care reflectă viața și activitatea politicienilor din Județul Galați, cu nume de familie de la P-Z), Editura Agenției Naționale de Presă ROMPRES, București, 1995. Articole 1.Păunescu, Coriolan
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
nouă, anul III, Nr. 500, 1993, Galați. 39. Păunescu, Coriolan,Teorii privind publicitatea, Dunărea de jos, Nr. 89, iulie 2009, Galați; 40. Păunescu, Coriolan, Conceptul și teoria negocierii, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Comunicatio, 2007, Galați; 41. Păunescu, Coriolan,Un dicționar incomplet nu aspiră la eternitate -marginalii la dicționarul scriitorilor din Radio, Scripta manent, de Titus Vâjeu, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2007, Galați. 42. Păunescu, Coriolan, Intâile semne ale comunicării, ,Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2008, Galați; 43
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
Păunescu, Coriolan,Teorii privind publicitatea, Dunărea de jos, Nr. 89, iulie 2009, Galați; 40. Păunescu, Coriolan, Conceptul și teoria negocierii, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Comunicatio, 2007, Galați; 41. Păunescu, Coriolan,Un dicționar incomplet nu aspiră la eternitate -marginalii la dicționarul scriitorilor din Radio, Scripta manent, de Titus Vâjeu, Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2007, Galați. 42. Păunescu, Coriolan, Intâile semne ale comunicării, ,Acta Universitatis Danubius, Nr.1, Communicatio, 2008, Galați; 43. Păunesc,u, Coriolan Din viață și din cărți
Coriolan Păunescu () [Corola-website/Science/321714_a_323043]
-
mărțișor. Fericit că fetele îl poartă, el dăruiește un mart sau un mărțișor, adică un ban de argint curat, care se poartă la gât tot anul. Din acest motiv, Marțolea este foarte așteptat în prima zi a lui Martie. În "Dicționar de teme și simboluri", Ed Polirom, 2009, Marțolea apare și ca îndrăgostit malefic, care mănâncă inima fetelor de care se îndrăgostește. Zoomorfismele sale îl apropie de Silen, de Pan si de Marte. Între arhetipurile săptămânii, Marțolea este de departe figura
Marțolea () [Corola-website/Science/320818_a_322147]
-
1975 a fost cooptat la vioara II și Anton Diaconu, iar în 1983, la violă, Constantin Stanciu. Din 1980 acesta a fost desemnat "Cvartet de Stat al României". Este considerat cel mai important ansamblu românesc de cvartet. Este menționat în dicționarele internaționale de specialitate și invitat la festivaluri din mari centre muzicale ca Bayreuth, Salzburg, Sienna și Toronto. Membrii săi susțin și o importantă activitate didactică în cadrul Universității de Arte "George Enescu" din Iași fiind și profesori de onoare ai Academiei
Cvartetul „Voces” () [Corola-website/Science/320914_a_322243]
-
al Institutului Român de Genealogie și Heraldică "Sever Zotta" (afiliat la Confederația Internațională de Genealogie și Heraldică), Consilier parohial al Bisericii Oțetari din București. A publicat volumele: Fragmente din volumele: A revizuit volumul "Victimele terorii comuniste. Arestați, torturați, întemnițați, uciși. Dicționar P-Q" de Cicerone Ionițoiu (Editura Mașina de scris, 2006), a participat la redactarea "Raportului Anual al Familiei Regale a României. 2006-2007" și, alături de AALLRR Principesa Margareta și Principele Radu ai României, la redactarea textului albumului "Coroana română la 140
Filip-Lucian Iorga () [Corola-website/Science/320972_a_322301]
-
carte, în două volume “JURNALUL UNUI POLITICIAN DE PROVINCIE”, al cărui prim volum este și el aproape gata și, cel care va apărea în curând, “SCRIITORI BISTRIȚENI LA FRONTIERA MILENIULUI 3-DICȚIONAR CRITIC”. REP.: În ce stadiu de lucru se află Dicționarul? DM.: Redactarea este destul de avansată; am introdus deja mai bine de 170 de scriitori, materialele se adună însă destul de greu. Intenția mea a fost să aduc la zi activitatea literară a celor incluși în Dicționar. Doresc să realizez un Dicționar
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
stadiu de lucru se află Dicționarul? DM.: Redactarea este destul de avansată; am introdus deja mai bine de 170 de scriitori, materialele se adună însă destul de greu. Intenția mea a fost să aduc la zi activitatea literară a celor incluși în Dicționar. Doresc să realizez un Dicționar cât mai complet și la zi, fără resentimente, și fără să omit vreaun scriitor dintre cei care aparțin perioadei literare propuse. REP.: La finalul discuției noastre vreau să vă întreb dacă va influențat cineva în
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
Dicționarul? DM.: Redactarea este destul de avansată; am introdus deja mai bine de 170 de scriitori, materialele se adună însă destul de greu. Intenția mea a fost să aduc la zi activitatea literară a celor incluși în Dicționar. Doresc să realizez un Dicționar cât mai complet și la zi, fără resentimente, și fără să omit vreaun scriitor dintre cei care aparțin perioadei literare propuse. REP.: La finalul discuției noastre vreau să vă întreb dacă va influențat cineva în devenirea D-voastră, dacă vă
Dumitru Munteanu () [Corola-website/Science/315295_a_316624]
-
LARMES HONNIES, ed. Cartfil, România, 1997 (10) À LA BELLE ÂME, Colecția revistei ORFEU, Târgu-Mureș, 1999 (11) BOSSUE, L’INTERROGATION, ed. NUOVE LETTERE, Italia, 2001 (12) ART ET TECHNIQUES DE LA TRADUCTION, ed. Fundației Universitare "Dunărea de Jos", Galați, 2000 (13) DICȚIONAR DE ARGOU FRANCEZ-ROMÂN, ed. Nemira, București, 1996 (14) SCHIMBAREA LIMBII NU ÎNSEAMNĂ SCHIMBAREA LA FAȚA ! ed. Eminescu (16) LE FRANÇAIS JURIDIQUE, ed. Fundației Academice "Danubius", Galați (aperçu) (17) STYLISTIQUE ET TERMINOLOGIE DE L’ÉCONOMIQUE, ed. Fundației Academice "Danubius", Galați, 2000
Constantin Frosin () [Corola-website/Science/315405_a_316734]
-
muzicali români din secolul XX, deținând prima catedră de profil din cadrul Universității Naționale de Muzică din București. A adus contribuții esențiale la legăturile culturilor muzicale europene cu România, descoperind peste 100 de lucrări străine, inspirate din folclorul românesc (consemnate în "Dicționarul interferențelor muzicale", în cicluri de concerte-experimentale sub genericul " Vocația universală a folclorului românesc", în comunicări științifice susținute în România, Europa și SUA). În mod special, s-a ocupat de personalitatea lui George Enescu și legăturile sale de prietenie cu Franța
Viorel Cosma () [Corola-website/Science/315410_a_316739]
-
oficiale publicate de Asociația Națională a Surzilor din România în România există peste 30.000 de persoane surde și hipoacuzice care știu și folosesc limbajul semnelor.. Singura instituție care se ocupă de limbajul semnelor (limbajul mimico-gestual) și care editează un dicționar este Asociația Națională a Surzilor din România.
Limbajul semnelor () [Corola-website/Science/315451_a_316780]
-
kanji reprezintă o noțiune, fiind numite și „ideograme”, „logograme”, „fonograme” etc. Multe semne kanji sunt compuse din două sau mai multe „mini-semne”. Acelea dintre aceste „mini-semne” care dau înțelesul de bază al semnului kanji, și conform cărora sunt clasificate în dicționarele de kanji, se numesc „radicale”, . Celălalt element, în cazul semnelor compuse din două „mini-semne”, arată de obicei cum se citește compusul după „pronunția chinezească”, care de cele mai multe ori nu este identică cu „pronunția japoneză” a cuvântului. De-a lungul timpului
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
epocii respective, o limbă și o scriere care erau cunoscute unor învâțați japonezi de texte budiste. Această organizare a silabarului hiragana („tabelul celor 50 de sunete”) mai este folosită și astăzi la stabilirea ordinii în care apar cuvintele într-un dicționar japonez. La școală, copiii învață să scrie mai întâi hiragana și katakana, și apoi kanji. În textele destinate adulților, hiragana este folosită în special pentru prefixe, sufixe, alte particule gramaticale (numite "okurigana") sau pentru acele cuvinte japoneze pentru care nu
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
ultimii ani, și numele coreene (care înainte vreme japonezii le scriau cu semne kanji) sunt redate cu katakana pentru a reda pronunția originală. Numele științifice ale plantelor și ale animalelor sunt și ele de obicei redate cu semne katakana. În dicționare, katakana este folosită pentru redarea pronunției "on-yomi" a semnelor kanji. sunt literele alfabetului latin folosite în limba japoneză. Literele latine au fost introduse în Japonia în principal de către misionarii portughezi iezuiți, care au mers în Japonia la puțin timp după
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
creștine”), care erau scrise în latină, portugheză sau japoneza scrisă cu litere latine. În timpul izolării Japoniei de restul lumii (ca. 1633- 1853), alfabetul latin n-a mai fost folosit aproape deloc. Medicul american misionar James Curtis Hepburn a alcătuit primul dicționar japonez-englez în 1867, și a inventat transcrierea limbii japoneze cu literele alfabetului latin, transcriere care astăzi îi poartă numele. Semnele rōmaji sunt folosite deseori în scopuri de marketing, deoarece japoneza scrisă cu litere latine pare multor japonezi modernă și cosmopolitană
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
scriere: kanji (roșu), hiragana (albastru), katakana (verde), și alfabet latin/numerale arabe (negru): Aceeași propoziție transliterată în rōmaji: Aceeași propoziție tradusă: Mai jos sunt exemple de cuvinte scrise în limba japoneză, transliterate în toate modalitățile de scriere: Ordinea cuvintelor în dicționarele japoneze, sau a numelor în cărțile de telefon este stabilită conform tabelului celor 50 de sunete, numit în japoneză. Cu toate că numele spune „50”, nu sunt nici 50 de semne hiragana nici katakana. De fapt, sunt 46. Înainte de al Doilea Război
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
1948, care este un departament subordonat Ministerului educației, culturii, sportului, științei și tehnologiei, iar reformele lingvistice sînt inițiate de către "Consiliul național al limbii japoneze" ("Kokugo Shingikai"), fondat în 1934. Cuvinte nou-create, împrumuturi din alte limbi etc. sînt incluse anual în dicționarul "Cunoștințe de bază referitoare la uzul curent" ("Gendai Yōgo no Kiso Chishiki") sau în anuare precum "Imidas" (ediția 2007 fiind ultima publicată în formă tipărită, actualmente existînd doar ca sit pe internet)
Scrierea japoneză () [Corola-website/Science/317299_a_318628]
-
către Valea Kidronului. Totuși Valea Tyrotopoeon nu a mai fost ulterior asociată cu Valea Hinnom deoarece în vremea regilor Ahaz și Mânase (Menashe) ai Iudeei, Tyropoeon se află înăuntrul zidurilor cetății, iar jertfele de copii aveau loc înafara zidurilor. În Dicționarul Anchor al Bibliei al lui Freedman, David Noel, (NY Doubleday, 1997) valea este identificată cu Wadi ar-Rababi, ceea ce se potrivește cu datele din cartea Iosua, după care valea lui Hinnom se întinde de la est la vest în afara zidurilor cetății. După
Gheenă () [Corola-website/Science/317308_a_318637]
-
(LCA) al produsului este o tehnică de management de mediu care identifică fluxurile de materiale, de energie și de deșeuri ale unui produs pe durata unui ciclu de viață al produsului și impactul acestora asupra mediului. "Dicționarul enciclopedic de mediu" (2005) prezintă o definiție dezvoltată și cuprinzătoare : " al unui produs reprezintă evaluarea și analizarea consecințelor acțiunii produsului asupra mediului; evaluarea urmărește produsul de la extracția și prelucrarea materiei prime, trecând prin toate fazele sale de producție, transport și
Evaluarea ciclului de viață () [Corola-website/Science/317347_a_318676]
-
s-a născut în județul Maramureș în familia preotului Dan Besiliu, mama, Isabella Anderco este sora lui Artemie Anderco (tânăr medic, mort prematur, de ftizie la 24 de ani, între altele autorul primului dicționar medical român: termenii "aponevroza" și" fascie" îi aparțin) va fi unul dintre cei mai vestiți medici ai Maramureșului, ""un adevărat erou în lupta pentru sănătatea semenilor, salvator a mii de vieti pe parcursul carierei sale, admirat pentru omenie și harul tămăduitor
Ivan Dan () [Corola-website/Science/317382_a_318711]
-
sau slavi. Într-un articol celebru, "Lisan-i Türki-yi Osmani", publicat în "Sabah" (Dimineața), Sami a susținut că limba oficială a Imperiului Otoman n-ar trebui să fie numită limba otomană, ci limba turcă. Argumentul este reluat și în prefața la "Dicționarul turcesc", Sami susținând în esență că nu se poate vorbi despre o limbă otomană, așa cum nu se poate vorbi despre „limba austro-ungară” sau „limba elvețiană”. Problema era însă nu doar una de denumire. În joc era caracterul limbii. Limba turco-otomană
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
din limbă însemna sublinierea afinității cu un areal lingvistic care trecea mult dincolo de granițele Imperiului Otoman, ajungând, prin Imperiul Rus până în China și în apropierea Pacificului. Sami a fost un lexicograf și un enciclopedist remarcabil. A elaborat o serie de dicționare bilingve, o amplă enciclopedie și un dicționar turcesc. Dicționarul francez-turc a apărut în 1882. Ediția a treia, din 1901, are 2240 de pagini și 3000 de gravuri. Formatul cărții este de 20 pe 13 centimetri. A fost tipărit și un
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
areal lingvistic care trecea mult dincolo de granițele Imperiului Otoman, ajungând, prin Imperiul Rus până în China și în apropierea Pacificului. Sami a fost un lexicograf și un enciclopedist remarcabil. A elaborat o serie de dicționare bilingve, o amplă enciclopedie și un dicționar turcesc. Dicționarul francez-turc a apărut în 1882. Ediția a treia, din 1901, are 2240 de pagini și 3000 de gravuri. Formatul cărții este de 20 pe 13 centimetri. A fost tipărit și un "Petit dictionnaire français-turc" (Mic dicționar francez-turc). Ca
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]
-
care trecea mult dincolo de granițele Imperiului Otoman, ajungând, prin Imperiul Rus până în China și în apropierea Pacificului. Sami a fost un lexicograf și un enciclopedist remarcabil. A elaborat o serie de dicționare bilingve, o amplă enciclopedie și un dicționar turcesc. Dicționarul francez-turc a apărut în 1882. Ediția a treia, din 1901, are 2240 de pagini și 3000 de gravuri. Formatul cărții este de 20 pe 13 centimetri. A fost tipărit și un "Petit dictionnaire français-turc" (Mic dicționar francez-turc). Ca și la
Sami () [Corola-website/Science/317410_a_318739]