14,387 matches
-
cunoștința comandamentului român și să le distragă atenția de la Valea Jiului. Forțele române erau reprezentate de Divizia 1 Infanterie. Divizia 1 Infanterie fusese reconstituită după Prima bătălie de pe Valea Jiului din unități luate de la "Grupul Cerna" și din resturile unor unități ale Diviziei 11 Infanterie, care încă nu apucaseră să plece. Totalul forțelor române era de 18 batalioane și jumătate de infanterie, o jumătate de escadron de cavalerie și 16 baterii de artilerie, organizate în Brigada 21 Infanterie - comandată de colonelul Constantin Jipa
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
artilerie, organizate în Brigada 21 Infanterie - comandată de colonelul Constantin Jipa, Brigada 22 Infanterie - comandată de colonelul Mihail Obogeanu și un detașament mixt (2 batalioane de infanterie și o baterie de artilerie), comandat de locotenent-colonel Dumitru Trușculescu. Unitățile din componența Diviziei 1 Infanterie se aflau în linia întîi de la începutul războiului, aveau rîndurile împuținate, iar oamenii erau obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
obosiți pînă la extenuare. Divizia ocupa un dispozitiv de luptă centrat pe trecătorile Vâlcan și Surduc. Dispozitivul forțelor române nu era continuu, fiind format din detașamente dispuse pe principalele căi de comunicație. La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a apăra Valea Jiului erau grupate în "Detașamentul Jiu" - format din 10 batalioane de infanterie și 9 baterii de artilerie, ocupând dispozitiv de luptă în sectorul Dealul Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Diviziei 1 Infanterie, care aveau misiunea de a apăra Valea Jiului erau grupate în "Detașamentul Jiu" - format din 10 batalioane de infanterie și 9 baterii de artilerie, ocupând dispozitiv de luptă în sectorul Dealul Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei - 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane de infanterie, 1 escadron de cavalerie și 3 baterii de artilerie, era dispusă
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
baterii de artilerie, ocupând dispozitiv de luptă în sectorul Dealul Arcanul-nord Bumbești-Dealul Muncelul-Dealul Molidviș-Vârful Parâng. Restul forțelor diviziei - 10 batalioane de infanterie și 7 baterii de artilerie erau grupate în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane de infanterie, 1 escadron de cavalerie și 3 baterii de artilerie, era dispusă la Filiași, cu un detașament la Baia de Aramă. Dispozitivul de luptă al Diviziei 1 Infanterie a fost inspectat la data de 27 octombrie/9
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
în "Detașamentul Cerna", cu misiunea de a apăra defileul Dunării. Rezerva diviziei - formată din 4 batalioane de infanterie, 1 escadron de cavalerie și 3 baterii de artilerie, era dispusă la Filiași, cu un detașament la Baia de Aramă. Dispozitivul de luptă al Diviziei 1 Infanterie a fost inspectat la data de 27 octombrie/9 noiembrie 1916 - cu o zi înainte de declanșarea ofensivei germane - de către șeful proaspăt sositei Misiuni Militare Franceze, generalul Henri Berthelot. Acesta aprecia organizarea ca fiind deficitară, în sensul în care
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
a distanțelor mari existente între cele trei centre de rezistență. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe pusă sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, comandant de generalul Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
centre de rezistență. Pentru atacul pozițiilor românești, comandamentul german destinase o grupare de forțe pusă sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, comandant de generalul Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și 45 de baterii de artilerie. Rezerva grupului
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Rezervă, comandant de generalul Viktor Kühne. Gruparea era compusă din compusă din patru divizii de infanterie - Divizia 11 Infanterie Bavareză, Diviziile 301, 41 și 109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și 45 de baterii de artilerie. Rezerva grupului era formată din Divizia 115 Infanterie germană și o brigadă de cicliști. Efectivele aflate sub comanda generalului Kühne numărau 60
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
109 Infanterie germane - și un corp de cavalerie, sub comanda generalului Eberhard von Schmettow, format din Diviziile 6 și 7 Cavalerie germane și un detașament de patru automobile blindate, precum și 45 de baterii de artilerie. Rezerva grupului era formată din Divizia 115 Infanterie germană și o brigadă de cicliști. Efectivele aflate sub comanda generalului Kühne numărau 60.000 de oameni și 3o.ooo de cai. Raportul de forțe era unul net dfavorabil părții române: La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de cai. Raportul de forțe era unul net dfavorabil părții române: La data 28 octombrie/10 noiembrie 1916, forțele aflate sub comanda Comandamentului General LIV Rezervă, care aveau misiunea de a forța Valea Jiului erau grupate astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
comanda Comandamentului General LIV Rezervă, care aveau misiunea de a forța Valea Jiului erau grupate astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
care aveau misiunea de a forța Valea Jiului erau grupate astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
a forța Valea Jiului erau grupate astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
astfel:<br>- în linia I: Divizia 41 Infanterie germană la vest de Jiu și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
și Divizia 109 Infanterie germană la est de Jiu; <br>- în linia II: Divizia 11 Infanterie bavareză, în spatele Diviziei 41 Infanterie și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn<br> Comandanț al Comandamentului
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
și Divizia 301 Infanterie rezervă, în spatele Diviziei 109 Infanterie; <br>- Corpul de Cavalerie, masat pe Dealul Arcanului;<br>- rezerva: Divizia 115 Infanterie, în curs de transport spre Petroșani. Comandant ai Armatei 1 - General de brigadă Paraschiv Vasilescu<br> Comandant al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn<br> Comandanț al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne<br> Comandanț al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow<br> Comandanți de divizie După
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
al Diviziei 1 Infanterie - Colonel Ioan Anastasiu Comandant al Armatei 9 - General de infanterie Erich von Falkenhayn<br> Comandanț al Comandamentului General LIV Rezervă - General-locotenent Viktor Kühne<br> Comandanț al Corpului de Cavalerie - General-locotenent Eberhard von Schmettow<br> Comandanți de divizie După eșuarea planului de trecere a munților prin surprindere, generalul Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de trecere a munților prin surprindere, generalul Falkenhayn decide ca pentru noua bătălie să utilizeze tactica unui atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
atac frontal masiv, că ceea ce nu a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
a obținut la Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
Surduc prin surprindere, „trebuia obtinut prin intrebuințarea forței brutale”. În acest scop, cele cinci divizii de infanterie sunt dispuse într-un dispozitiv de luptă ofensiv pe două eșaloane, cu câte două divizii în fiecare eșalon și o divizie în rezervă. Diviziile din primul eșalon aveau misiunea de a rupe apărararea forțelor române, cele din eșalonul doi era de a consolida și lărgi breșele astfel create, astfel încât să creeeze condițiile pentru intrarea în acțiune a Corpului de Cavalerie, care avea misiunea de
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
desfășurarea unei acțiuni militare de amploare a forțelor Puterilor Centrale în sectorul Văii Jiului până la sosirea iernii. Se considerea că vor fi duse doar acțiuni locale, frontul urmând să se stabilizeze pe pozițiile existente. Din aceste considerente a decis retragerea Diviziei 11 Infanterie din acest sector, în vederea refacerii și intrării în rezerva generală strategică, în curs de constituire. Pornind de la învățămintele trase din desfășurarea Prima bătălie de pe Valea Jiului comandamentul germnan a pregătit cu minuțiozitate noua ofensivă. Au fost reparate și consolidate
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
de flanc. Ofensiva germană a fost declanșată la 29 octombrie/11 noiembrie 1916 printr-o puternică pregătire de artilerie, la care au participat peste 250 de tunuri, de toate calibrele. Sub protecția artileriei, au fost introduse în lută cele patru divizii de infanterie germane, direcția principală de atac fiind șoseaua din defileul Jiului, spre deosebire de cea din prima bătălie de pe Valea Jiului, când atacul fusese centrat pe șoseaua Buliga, din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]
-
din defileul Jiului, spre deosebire de cea din prima bătălie de pe Valea Jiului, când atacul fusese centrat pe șoseaua Buliga, din Vâlcan. Frontul atacului era de 30 de kilometri, de la Dealul Molidvișului - la est - până la vest de Pasul Vâlcan, fiind ocupat de forțele Diviziei 41 Infanterie germană - în sectorul vest Pasul Vâlcan-Valea Jiului și Divizia 109 Infanterie germană - în sectorul Valea Jiului-Dealul Molidviș. Până la sfârșitul primei zile de luptă Divizia 41 Infanterie ajunge pe aliniamentul Dealul Leșului-Vălari-Schela-nord - Birnici, iar Divizia 109 Infanterie ajunge pe
A doua bătălie de pe Valea Jiului (1916) () [Corola-website/Science/335952_a_337281]