14,578 matches
-
poate vedea, și astfel porcarul câștigă. În aceeași colecție (basmul Dracul din canea), o fată de împărat vrea să-l ia de bărbat doar pe acela care e în stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
e în stare să reziste la joc mai mult decât ea. Se ivește dracul. După ce o biruie, o preface în stană de piatră, urmând să rămână așa până ce-l va învinge cineva. Se găsește un salvator. Acesta îl închide pe drac prin șiretlic într-un butoi cu vin. În basmul Fata cu trei pețitori [Ispirescu], un împărat cu trei feciori ia de suflet o fată, sărmană de părinți. Se făcu fata înțeleaptă și frumoasă, iar toți trei feciorii, fără să știe
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
plug și pornește la câmp să are. Îi zice nevestei să nu vină cu mâncare la el la plug, știind că ea va proceda exact pe dos. Astfel, ea ajunge în fundul fântânei. Vorba românului: «Cum și-o face omul, nici dracul nu i-o face.» După 20 de zile, bărbatul ia o funie mare și merge la fântâna unde căzuse Despina. Vede ieșind din fântână "o dihanie, jumătate albă și jumătate neagră". Se sperie, își ia inima-n dinți și o
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mare și merge la fântâna unde căzuse Despina. Vede ieșind din fântână "o dihanie, jumătate albă și jumătate neagră". Se sperie, își ia inima-n dinți și o întreabă de ce este așa de urâtă. Răspunsul nu-l descurajează, este însuși Dracul, iar motivul pentru care arată astfel capătă o motivație neașteptată: "A căzut Despina pe mine și pe partea pe care a căzut ea, am înălbit. Pentru binele care mi l-ai făcut de m-ai scăpat de ea, îți mulțumesc
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pornește editorialistul este următorul: "Franța, patria lui Descartes, a "îndoielii" metodice, are cel mai mare număr de vrăjitori, magi, chiromanți, astrologi și cărturărese pe cap de locuitor. Unde ne-am fi așteptat la exces de raționalism, descoperim ampla conlucrare cu dracul. Lucrurile stau la fel și în Italia: acolo numai Vanna Marchi, o matroană cu tupeu, a rulat sute de milioane de dolari în profitabila industrie a vrăjitoriei. Ignoranța, credulitatea, disperarea, dar și dorința de câștig duc oamenii către asemenea practici
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
238 insistă asupra calităților pe care trebuie să le posede cel ce are acest dar. În cazul aerului s-a valorizat în special vântul și vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea dracul să meargă să câștige suflete. El se ascunde în vârtejul acela, ca să nu-l vadă nime. Cu cât e mai mare bucuria sau necazul dracului, cu atât e mai mare volbura"239. La rândul său, focul face parte din inventarul
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
vârtejul ca instrument sau semn sugestiv care se pretează interpretării. "Volbură se face atunci când vrea dracul să meargă să câștige suflete. El se ascunde în vârtejul acela, ca să nu-l vadă nime. Cu cât e mai mare bucuria sau necazul dracului, cu atât e mai mare volbura"239. La rândul său, focul face parte din inventarul instrumentarului divinator. Cel mai adesea el este întâlnit ca simbol al divinității. Multitudinea de ritualuri magice și divinatorii în care focul este actor principal face
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
credințe și superstiții. Ceea ce ni se pare mai important este faptul că vechile mentalități magico-religioase se manifestă în continuare la nivelul limbajului. Formulări de genul: "Omul se cunoaște după mers", " Ochii sunt oglinda sufletului", " Oamenii cu buzele subțiri sunt ai dracului" etc. sunt indicii care pot vorbi despre ceea credem unii dintre noi că suntem și vom fi. În evaluarea anumitor caracteristici umane un loc cu totul special îl ocupă situația oamenilor "însemnați". Este vorba de acele persoane care au malformații
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
înalt ca matali... Aceala scurt vra să-ț puie o chedică matali la drumu' ista ca sî nu poți sî ti duci, sî știi. Au, au, cununia o lăsăm aici, a matali, n-o punem acolo în strachină. Ia uiti, dracul cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cum sî bagă la drum! Ai mai vrut sî pleci o dată? -Am mai fost, da. -Șî n-ai răușât ghini! Ai răușât așa, jumati șî jumati mata! Ai mai fost o dată la drumu' ista și n-ai răușât ghini. Uiti, dracu' o fost bagat la drumu netali, la plecarea netali. Valentin, cum s-o bagat în cununia netali șî ț-o legat cununia parti femeiască grasî, grasî șî voinicî. Iote, ia! Uite ci muiere grasă șî voinică. Asta, tumba asta, pentru
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
balegă de vacă, Valentin Mihai să rămână curat, să rămână luminat, Dumnezău Sfântu' ci l-o făcut șî l-o lăsat. Șî la drum să-l păzască Dumnezău. Să iasă înainte nicuratu' (scuipă și suflă), pi pustii (scuipă și suflă) drace! Ni se pare destul de intereasant faptul că femeia intră într-o stare de somnolență (cască) de fiecare dată când rostește descântecul. Nu credem că gestul este unul teatral sau, pur și simplu, gratuit. El ne amintește întru câtva de transele
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
câine, dar trăiam... Trăiam peste tot, în fiecare cuvânt... Cum de-au putut face așa ceva? Cum de au putut închide totul? Cum deau putut da oamenii afară? Ce mă fac eu acu’? SAMUEL BECKETT (Privind stânjenit în jur, șoptind): Taci dracului că râde lumea. GODOT: Care? Cine? SAMUEL BECKETT (Șoptit) Nu vezi? Naiba săi ia. Nu vezi câți sau adunat? GODOT (Șoptit): De unde sau adunat? Ce naiba vor? SAMUEL BECKETT: Habar nam. Important e că sau adunat. GODOT: Dacă vrei mă ridic
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
puteau fi acceptate. O a treia modalitate ar consta în a ne scuza comportarea, explicând-o în detaliu și diminuându-i astfel importanța. Câteva exemple destul de tipice furnizate de studenții noștri sunt elocvente. NANCY: Trebuia să mă suni ieri. GRANT: Drace, îmi pare rău! Câțiva funcționari de la centrala telefonică au fost în grevă și a trebuit să le țin locul. Nu pot să-ți spun cât de prins am fost! Iar când am plecat de la lucru eram mult prea obosit NANCY
[Corola-publishinghouse/Science/85111_a_85898]
-
Din in ca și din cânepă tot pânză se face?... Din in ca și din cânepă... Din in?... Din in... ca și din cânepă?... din cânepă... Din in ca și din cânepă, tot pânză se face... Ei, dar dă-o dracului, zice Constantin Grigorescu, ce tot o frămânți și-o învârtești atâta!... ”(7, p. 163 ) Povestea nu se încheie aici, chiar dacă hazul și umorul ei e deja vădit. Nu! C. Grigorescu, Răceanu și preotul Ienăchescu își pierd după un timp răbdarea
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
semenilor pentru defectele lor; p. 29, r. 24 : „car mi-a trebuit, car am găsit!” resemnare și într-o oarecare măsură acceptare a consecințelor propriilor fapte nesăbuite, pe care omul le face uneori; 51 p. 30, r. 36 37 : „parcă dracul mi-a luat mințile!” tendința omului din popor de a da vina pe „cel rău” pentru tot ce se întâmplă nepotrivit, încercare de a se eschiva și de a se scuza; p. 31, r. 4 5 : „m-am pornit cu
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
21 22 : „Când e minte, nu-i ce vinde; când e brânză, nu-i bărbânță” realitatea nu corespunde mereu cu intenția; atunci când îi merge bine, omul nu știe să chivernisească; p. 33, r. 12 13 : „omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
omul nu știe să chivernisească; p. 33, r. 12 13 : „omul lui Dumnezeu, cu năravul dracului” - ideea, cu substrat evident religios, potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
potrivit căreia omul (românul), creștin prin origine, adoptă atitudini ce vin de la cei incompatibili prin definiție cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
cu cele sfinte, dracii; p. 34, r. 33 34 : „Până acum toți râdeau de Prepeleac, dar acum a ajuns să râdă și el de dracul” momentul răzbunării pentru cel ce a fost luat în râs se rezumă la răzbunarea pe drac, simbolul răului și al celor răi; dovadă a răsplătirii umilințelor cu binele ce conferă superioritate; p. 39, r. 12 13 : „Îi venise acum și lui Dănilă apa la moară” după o perioadă de suferințe sosește și vremea liniștii și a
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
femeia-i sac fără fund” părerile unor oameni potrivit cărora femeile ar cheltui mai mult decât bărbații, că ar fi mai pretențioase și mai risipitoare; p. 58, r. 6 7: „prietenii și babele, lehămetindu-se, l-au dat în burduhul dracului” după ce au încercat fără izbândă să-l însoare, prietenii și babele își declară indiferența față de ce va urma; p. 61, r. 2 3: „vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi”maturitatea unora nu elimină posibilitatea de
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
prietenii și babele, lehămetindu-se, l-au dat în burduhul dracului” după ce au încercat fără izbândă să-l însoare, prietenii și babele își declară indiferența față de ce va urma; p. 61, r. 2 3: „vrabia-i tot pui, dar numai dracul o știe de când îi”maturitatea unora nu elimină posibilitatea de a fi luați drept copii din cauza înfățișării și comportamentului, care este înșelătoare în stabilirea vârstei; contrastul dintre aparență și esență, de ce nu, expunere populară a ideii de qui pro quo
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și boierul, câtu-i de boier, a pus-o de mămăligă” necazul și problemele nu ocolesc pe nimeni, indiferent de rangul sau de statutul social deținut; p. 69, r. 6 7: „în ziua de azi, dacă nu-i fi și cu draci oleacă, apoi cică te fură sfinții și iar nu-i bine” uneori e nevoie și de puțină îndrăzneală și îndârjire pentru a reuși, nu doar de o atitudine blajină și supusă, care poate fi speculată pentru manipularea persoanei; p. 70
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
un risc, pe care cel ce alege trebuie să și-l asume; greutatea deciziei atârnă de ideea că cel pe care ți-l alegi trebuie să-ți fie alături toată viața; r. 25: „tot are și ea o coastă de drac” orice om, deci și femeia, în ciuda frumuseții și delicateții sale, are defecte ; 56 p. 73, r. 4 5: „atunci să vezi ce pot babele și cât îi de credincioasă femeia”bătrânele pot influența multe prin înțelepciune și viclenie, iar femeia
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
copiilor, nu prezintă nici un fel de atracție pentru ei; p. 216, r. 22 23 : „Ne-am pricopsit cu cai cu tot” aluzie ironică adresată omului care a pierdut toate bunurile materiale în urma unor conjuncturi nefavorabile; r. 31 32 : „banu-i ochiul dracului” banul atrage după sine și necazuri, lucruri rele. IV. p. 218, r. 8 9 : „eram și eu acum holtei, din păcate!” mult așteptata vârstă a tinereții poate fi uneori privită cu rezerve, datorită faptului că implică pierderea copilăriei; r. 2122
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
despărțirii de acestea, iar reacțiile protagoniștilor le dezvăluie sensibilitatea; r. 37 38 : „Halal pe la noi!” elogierea locului natal, prin compararea cu altele ce nu par a se ridica la rangul celui de origine; p. 225, r. 15 : „e lumea a dracului” - obiceiul societății de a critica defectele prin intermediul cuvintelor acide sau a gesturilor, toate încărcate 75 de ironie ascuțită; de multe ori, această ironie s-a dovedit moralizatoare; VOL. II POVESTE p. 9, r. 9 11 : „nevasta lui (...) era cam proastă
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]