17,773 matches
-
țin treburile astea! La balul mascat organizat la Capitoliu cu ocazia carnavalului, la adăpostul costumului, Marie hotărăște să ia inițiativa. Mascată, îl abordează pe tânăr și îl face să-și mărturisească iubirea pentru "doamna în alb". Pietro o recunoaște, îi fură mănușa și îi sărută "mâna stângă dezgolită toată". Acest joc al măștilor și al confuziei, sărutul furat cu atâta galanterie, atmosfera festivă a carnavalului adaugă și mai multă picanterie aventurii, făcând-o pe Marie să creadă pentru o clipă că
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
să ia inițiativa. Mascată, îl abordează pe tânăr și îl face să-și mărturisească iubirea pentru "doamna în alb". Pietro o recunoaște, îi fură mănușa și îi sărută "mâna stângă dezgolită toată". Acest joc al măștilor și al confuziei, sărutul furat cu atâta galanterie, atmosfera festivă a carnavalului adaugă și mai multă picanterie aventurii, făcând-o pe Marie să creadă pentru o clipă că se îndrăgostise cu-adevărat. El, înnebunit după ea, o copleșește cu flori, îi alungă pe toți craii
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
prin a se ridica... În aprilie 1944, Micheline, acum în vârstă de 18 ani, își petrece vacanța de Paște în Normandia, în apropiere de Verneuil, unde sunt cantonate trupele germane în așteptarea debarcării. Pe 11 aprilie, un comandant, Karl, îi fură un sărut Michelinei. Tânăra este mânioasă. Era primul ei sărut, și i se părea "cumplit de trist" că avusese parte de el un nazist. Însă Micheline, care nu duce lipsă de inițiativă, se folosește de această mică înfrângere pentru a
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
că flirtul nu e decât un joc, că nu trebuie s-o dușmănească pe Zoé. Cu toate acestea, după cum îi mărturisește într-o zi lui Astrid, "mi-e jenă, dar mi-e greu să accept fără să crâcnesc să-mi fure "boyfriend"-ul". Scrie în jurnal că o îmbolnăvește gândul că, poate cu niciun minut înainte, Zoé îl sărutase pe André. Acesta este motivul pentru care, în timpul vacanței petrecute la Trouville, în iulie 1947, Bab flirtează atât cu Jean, cât și
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
Pline de admirație, colegele se îmbulzesc în jurul ei și o bombardează cu întrebări. Fără a renunța la aerul firesc, Sophie confirmă că "da, are un amant, unul "pe bune"". Și privind-o disprețuitoare peste umăr pe Théodora, căreia tocmai îi furase statutul de vedetă, adaugă cu un aer de cunoscătoare că lasă petrecerile-surpriză pe seama "începătoarelor amatoare de senzații". Dacă păstrase tăcerea până atunci, era pentru că ea personal n-avea nevoie să "impresioneze galeria"! Fiind acum ea însăși victima usturătoarei înțepături, frumoasa
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
supravegherii tăierii pădurilor. Exploatarea, i se zicea cantonului. Alt canton avea în grijă pregătirea puieților și plantarea lor pe terenul unde se făceau tăierile, iar al treilea canton se ocupa, pur și simplu, de pază, u rmărind să nu se fure... pădurea. Dar cum s-a văzut, atunci ca și astăzi, primii care atentau și distrugeau arborii erau tocmai cei puși să o păzească și să o regenereze, vătafii au fost cei care au defrișat și și au făcut casele lor
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
fel de încurajare la alte munci. Că munci făceam eu culegând cireșele din uriașul din apropierea casei noast re, nu ? Privind copacii din fundul grădinii, îmi dădeam seama că era dificil, deosebit de greu, să-i pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
noast re, nu ? Privind copacii din fundul grădinii, îmi dădeam seama că era dificil, deosebit de greu, să-i pă zești, să nu li se fure fructele. Noaptea, dar și ziua, la amia ză, între orele două și trei, veneau la furat câte 2-3 inși, in trau în grădină, se urcau în pomi, unul pândea, și ne trezeam că poamele s-au împuținat. Exact-exact, nu puteai ști la ce oră veneau răufăcătorii. Câteodată reușeam să-i vedem, luam bățul care era pregătit
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
livadă și o înfășor din loc în loc de trun chiul pomilor. Fac asta până în fundul grădinii. Acolo, traversez cu sârma până la celălalt capăt al grădinii, unde se afla terenul vecinului. După ce am legat sârma de fiecare copac din care s e furau fructele, m-am întors de unde plecasem. La 4-5 m. de stâlpul casei aveam un păr care făcea pere gustoase, foarte dulci, de care am legat sârma la o înălțime de 50-60 cm. de la pământ, pusă în legătură cu sârma care avea curent
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mai protestau erau trimiși la închisoare sau la carcerele despre care am relatat, după caz, cum venea ordinul plutonierului major Patriche, care răspundea de toți militarii care asigurau paza, dar și de demnitatea celor nevoiți să-și agonisească o pâine. Furând meseria Eu și cu un coleg al meu, care locuia aproape de c asa noastră, plecam de acasă la ora 6.30 și când ajungeam la marginea gardului întreprinderii, pentru a intra p e poarta principală trebuia să mai mergem o
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Încurcat de gânduri, după rugăciunile de seară, obosit, mă trânteam în patul unde murise tatăl meu, adormeam, iar după un timp, zdruncinat de vise, care de care mai încurcate, mă trezeam, pluteam iarăși în lumea încurcăturilor și chiar dacă mă mai fura somnul numai somn nu se chema toropirea către trezire, când reluam și ajungeam la alte și alte gânduri, parcă înnodat e cu aceleași sfori de nedezlegat... încotro, Toma ? parcă mă auzeam strigat, fără să am cui să răspund, deși aș
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
mi a confirmat că nu este adevărat, că nu a luat obiectele din casă. Mi s-au părut nepotrivite și măsurile luate în familie. În timpul investigațiilor, tatăl Andreei i-a aplicat o bătaie și i-a spus că copiii care fură din casă sunt alungați de părinți. Mama fetiței asista, tace, nu-i face nici o observație și nici nu se implică în cercetarea dispariției obiectelor. Oare, prin aceasta, Andreea nu s-a îndepărtat de tatăl ei, nu i s-a redus
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
în Ile de la Cité cu zidurile ei impunătoare, în parte cenușii, în parte lustruite de vasta mișcare de recondiționare a monumentelor istorice. Știu că astfel se scot la iveală frumuseți de mult șterse sau îngropate în straturile anilor, dar parcă fură ceva din farmecul acela sur-secular. Și pentru cîtă vreme oare? Ah, poluarea... Eleganta săgeată sculptată în lemn de stejar aruncată la înălțimea de 45 m pare să desfidă norii străvezii ai acestei minunate înserări de toamnă, așa cum au sfidat secolele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1495_a_2793]
-
avea să recunoască mai târziu în prefața catalogului expoziției retrospective din 1967: "Învățătorii mei spirituali au fost Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian. Celălalt mare și adevărat profesor a fost natura". Retrăgându-se pe meleagurile Hușilor și Iașilor, tânărul se lăsa furat de frumusețea blândă a acestor locuri, descoperindu-le mereu noi valori. Fire meditativă, solitară, prefera aglomerației și lecțiilor aride clipele de răgaz și de mare liniște, prefera să descopere singur tainele culturii universale, utilizând cu mai mult spor învățăturile pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
când evocă momente decisive din viață. Memoriile sale se înșiruie în ordinea desfășurării lor temporare. Adam Bălțatu nu este un filosof care să-și facă probleme de limbaj, de interpretare, ci este pur și simplu un artist care se lăsa furat adeseori de imagine, de impresie, compunând un mozaic de aspecte, de preocupări și evenimente. Astfel, de o importanță deosebită este prezentarea atmosferei Școlii de Belle Arte de la Iași care l-a înăbușit și care l-a alungat. Ambianța Iașului din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1449_a_2747]
-
studenților de aici. Acolo avu marea surpriză să vadă tot felul de drogați, distribuitori de plăceri la toate colțurile, arme vândute fără control, o întreagă nebunie, desi polițiștii făceau cordon viu în zonă. Părăsi rapid cartierul acela, iar impresiile ei fură complet schimbate. Preferă statul polițienesc român, unde avea certitudinea că se poate plimba nestingherita pe stradă, că nu i se poate întâmplă nimic, iar libertatea de opinie atât de mult invocată de postul "Europa liberă" devenise pentru ea o bagatela
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
Evenimentele sunt cunoscute. Fapta acelui țigan român, Mailat, nu a fost decât picătura care a umplut paharul. A crede că doar această crimă a declanșat în Italia românofobia și reacția autorităților înseamnă a ascunde capul în nisip sau a ne fura singuri căciula. Multe alte fapte reprobabile au premers celei a lui Mailat, pentru că în Italia nu s-au dus numai cei educați și cinstiți, ci, pe lângă țigani, și mulți români needucați și fără căpătâi. Ce-au făcut autoritățile române și
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
4... 1, 2, 3, 4...), deoarece era dispoziția lui Ghinea că În lagăr, pentru sporirea disciplinei, să se meargă numai În pas numărat. În după-amiaza primei zile de la sosirea noastră, am avut „program de voie”, fiecare mai cârpind câte ceva sau furând un pui de somn; a trebuit sa postim până a doua zi dimineață, deoarece nu fuseserăm „băgați În porție”. Ritualul numărătorii de seară Începea cu semnalul de adunare al lui Bica, urmat de adunarea deținuților existenți În lagăr (cu excepția celor
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
de foști deținuți politici și disidenți anticomuniști cu renume am fost aruncați În stradă ca niște răufăcători, Împotriva legii, Într-o Învălmășeala de sălbătăcie și vandalism, din vendeta politică, așa cum a perceput-o În chip proletcultist mafia Simirad. În casa furată din averea țării, urma să deschidem un MEMORIAL consacrat sacrificiului prin moarte a fiului meu „asasinat În regimul comunist pe considerente politice”, „cu aport deosebit legat de promovarea democrației În țara noastră” (citez din arhive). De patru ani trăim sub
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
tinerilor care vor ca In România să se instaureze cu adevarat democrația. Trăim Într-o țară bolnavă. O țară enclatura comunistă, a rămas În funcție În ciuda faptului că hoardele de mineri asmuțiți de Tovărășia Să asupra capitalei au molestat, au furat, au distrus, au violat, au ucis... În statele cu adevarat democrate, În statele normale așadar, președinții și-au pierdut funcțiile doar pentru faptul că au aprobat punerea sub ascultare a telefoanelor unor subordonați. La porțile Orientului Însă nimic nu e
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care i-a făcut scăpați pe toți complicii lui Ceaușescu, justiția postdecembrista care a Îngropat cu grijă dosarele Bancorex, Dacia Felix, F.N.I., justiția postdecembrista care l-a condamnat pe Ioan Stoica - unul din cei mai mari escroci români, ce a furat banii unei țări Întregi (oare cine stătea În spatele acestui pițifelnic?) - la o derizorie pedeapsă privativa de libertate ce i s-ar cuveni unui năpăstuit al sorții care, ca să nu-i moară copiii de foame, fură o găină din poiata vecinului
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
mari escroci români, ce a furat banii unei țări Întregi (oare cine stătea În spatele acestui pițifelnic?) - la o derizorie pedeapsă privativa de libertate ce i s-ar cuveni unui năpăstuit al sorții care, ca să nu-i moară copiii de foame, fură o găină din poiata vecinului, justiția postdecembrista, care, În cârdășie cu Statul și cu CEC-ul, i-a lăsat cu buzele umflate pe toți deponenții doritori de „Dacii”, justiția postdecembrista care, alături de distinsul președinte de trei mandate, a tolerat (președintele
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Florinel, apucă-te de jucat! Antoaneta Zaharia E înalt, sexy, are o voce șoptită, pe scurt - „care te fură“... Te întrebi: ce e cu băiatul ăsta? Era celebru de când s-a născut și de asta nu se poate scăpa! Am zis! Ce-i lipsea? A lucrat în teatru, dar și-a dat demisia! Hmm... Atâția alții umblă cu limba
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
Păi, ce, dacă nu eram un amărăștean, așa, v-ați fi atins voi dă mine? Să fi fost și io un ștab din ăla, cu mașină cu girofar, imediat îmi aduceați avocatul și-acum beam bere vizavi, la Două Boarfe. Fură ăia de se cacă pe ei, iar când îi prinzi cu mâța-n sac, faci ciocu’ mic, că trebuie să se pronunțe justiția. Da’ la mine nu... |la zice că m-a văzut, ălălalt îmi bagă nu știu ce dracu’ în buzunar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
cu girofar și-ți dau cuvântul meu că io, cu mâna mea, te scot din arest - tot așa cum te și bag acum. — Ce, credeți că nu pot? se ambiționă Aurică. — Ba, poți, sigur că poți, rânji polițistul. Numai învață să furi și fă-ți și tu niște amici, că vezi ce greu e să lucrezi singur în ziua de azi! LA LOC teleCOMANDA Haz de macaz Alex SAVITESCU Cum decurge ziua de lucru a unui internaut dependent de știri? La ora
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]