14,935 matches
-
pe lume în felul în care este în prezent. În mod asemănător, în domeniul artei, idealismul susține imaginația și încearcă să realizeze concepția mentală a frumosului, un standard de perfecțiune, juxtapus naturalismului și realismului. Orice filozofie care acordă importanță crucială idealului sau domeniului spiritual, poate fi considerată „idealistă”. Idealismul metafizic este o doctrină ontologică care susține că realitatea însăși este incorporală sau experimentală în esența sa. Pe lângă asta, idealiștii nu sunt de acord cu faptul că anumite aspecte ale mentalului ar
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
o realitate obiectivă și cognoscibilă ce depășește coștientizarea noastră subiectivă—o respingere a idealismului epistemologic—dar propune ideea că această realitate este fundamentată în entități ideale, o formă de idealism metafizic. Nu toți idealiștii metafizici sunt în acord asupra naturii idealului; pentru Platon, entitățile fundamentale au fost forme abstracte non-mentale, pe când pentru Leibniz ele au fost monade proto-mentale și concrete. Ca o regulă, idealiștii transcedentali precum Kant susțin partea epistemică a idealismului fără a fi încredințați că realitatea este până la urmă
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
imagini, prin urmare materia este nimic pentru noi. O lume exterioară ca materie absolută fără legătură cu un observator nu există. Universul nu poate exista dacă nu există o minte perceptoare. Collier a fost influențat de "Un eseu despre teoria idealului sau a lumii inteligibile", scris de platonistul de la Cambridge, John Norris (1701). Cartea populară a lui Bertrand Russell "Problemele filozofiei" dezvăluie premisa tautologică a lui Berkeley pentru promovarea idealismului: Filozoful australian David Stove a criticat aspru idealismul filozofic, argumentând că
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
lume mentală. El adaugă că mintea nu este o tablă nescrisă, o "tabula rasa", dar vine echipată cu categorii pentru organizarea impresiilor senzoriale. În primul volum al operei "Parerga și Paralipomena", Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă. Idealul, pentru el, este ceea ce poate fi atribuit propriilor noastre minți. Imaginile din capul nostru sunt ceea ce cuprinde idealul. Schopenhauer a subliniat că suntem limitați de conștiința noastră
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
mintea nu este o tablă nescrisă, o "tabula rasa", dar vine echipată cu categorii pentru organizarea impresiilor senzoriale. În primul volum al operei "Parerga și Paralipomena", Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă. Idealul, pentru el, este ceea ce poate fi atribuit propriilor noastre minți. Imaginile din capul nostru sunt ceea ce cuprinde idealul. Schopenhauer a subliniat că suntem limitați de conștiința noastră. Lumea pe care o vedem
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
rasa", dar vine echipată cu categorii pentru organizarea impresiilor senzoriale. În primul volum al operei "Parerga și Paralipomena", Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă. Idealul, pentru el, este ceea ce poate fi atribuit propriilor noastre minți. Imaginile din capul nostru sunt ceea ce cuprinde idealul. Schopenhauer a subliniat că suntem limitați de conștiința noastră. Lumea pe care o vedem este doar o reprezentare sau imagine mentală a
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
Schopenhauer își scrie propria „schiță de istorie a doctrinei idealului și realului”. El definește idealul ca imagini mentale ce constituie cunoaștere subiectivă. Idealul, pentru el, este ceea ce poate fi atribuit propriilor noastre minți. Imaginile din capul nostru sunt ceea ce cuprinde idealul. Schopenhauer a subliniat că suntem limitați de conștiința noastră. Lumea pe care o vedem este doar o reprezentare sau imagine mentală a obiectelor. În mod direct și imediat, cunoaștem numai reprezentări. Toate obiectele care sunt în afara minții sunt cunoascute indirect
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
o vedem este doar o reprezentare sau imagine mentală a obiectelor. În mod direct și imediat, cunoaștem numai reprezentări. Toate obiectele care sunt în afara minții sunt cunoascute indirect prin meditația minții noastre. El a prezentat o istorie a conceptului de „ideal” ca „ideațional” sau „care există în minte ca imagine”. Charles Bernard Renouvier a fost primul francez după Nicolas Malebranche care a formulat un sistem idealist complet și a avut o influență vastă asupra dezvoltării gândirii franceze. Sistemul său se bazează
Idealism () [Corola-website/Science/311635_a_312964]
-
o linie revizionistă și își exprimaseră simpatia pentru comunismul de tip iugoslav. Se pare, după unii istorici, că motivele reale al eliminării „grupului Doncea” l-au constituit resentimentele lui Dej față de unii ilegaliști ai partidului care îl criticaseră pentru abandonarea idealurilor comuniste ale mișcării clandestine, pentru înstrăinarea față de mase și pentru marginalizarea vechilor membri de partid din perioada de ilegalitate . Doncea fost reabilitat în anul 1968 în urma plenarei CC a PCR împreună cu toți cei excluși din partid de Gheorghe Gheorghiu-Dej. Constantin
Constantin Doncea () [Corola-website/Science/311672_a_313001]
-
boierii Casso erau respectați de tăranii ce munceau pe moșiile lor. În satul în care a ales să se stabilească, Chișcăreni, a construit o școală profesională, în care se preda în limba română, și pe care a orientat-o spre idealurile educaționale lansate de J.J. Rousseau. L-a adus în sat pe profesorul Butovici, oferindu-i sprijin generos. La școala lui Casso și-au făcut studiile aproximativ 100 de copii, unii dintre ei continuându-și-le la instituții superioare din străinătate
Nicolae Casso () [Corola-website/Science/311703_a_313032]
-
de case pentru oamenii care locuiau în cocioabe am fost. Înapoi în Dallas zdrăngănind pe o chitară gândire despre modul în care oamenii spun" iubirea poate schimba lumea. Este, de obicei, un clișeu, dar soția mea a fost faptul că idealul de viață În noaptea aceea am. Scris "Beautiful Love", pentru ei și toate lucrurile magice care pot veni din iubire. Mesajul plin de speranță în "Beautiful Love" robinetele într-o tema care se desfășoară pe toată album cu melodii precum
The Afters () [Corola-website/Science/311758_a_313087]
-
capita a non-musulmanilor (1564). Toleranța religiilor era încurajată și prin organizarea unor întâlniri între membri reprezentativi ai diverselor religii pentru a discuta diverse aspecte legate de acestea. Akbar ar fi dorit subsumarea religiilor musulmane și hinduse uneia singure, monoteiste însă idealul a rămas nematerializat. Lui Akbar i-au urmat la tron Jahangir (1605-1627), Shah Jahan (1628-1658) și Aurangzeb (1658-1707). Aceștia, deși au adus cu sine schimbări semnificative, nu au egalat strălucirea domniei lui Akbar. Campaniile militare cosisitoare, problemele din sistemul de
Imperiul Mogul () [Corola-website/Science/311031_a_312360]
-
au dominat fenomenul modernității românești i-a creat profesorului C. Schifirneț avantajul de a înțelege biografia lui C. Rădulescu-Motru în chiar contextul faptic și ideatic trăit de către gânditor. Interdisciplinaritatea este așadar pusă aici la lucru, și nu doar invocată ca ideal de cunoaștere către care aspiră orice cercetător umanist.” După opinia lui Grigore Georgiu: ,Lucrarea C. Rădulescu-Motru. Viața și faptele sale,vol. I-III, este o amplă frescă a filozofiei românești moderne.". O altă apreciere subliniază caracterul monografic al lucrării "C.
Constantin Schifirneț () [Corola-website/Science/311007_a_312336]
-
Cuza”, ianuarie iunie, 1984, p. 33 42. 9. În memorian G. Ivănescu, în “Colegium”, nr. III (1987), Iași, 1988, p. 141 146. 10. A gîndi independent este cel mai prețios lucru pentru un tînăr. Un dialog cu Eugen Coșeriu despre idealul paidetic, realizat de Eugen Munteanu, în “Cronică”, nr. 11, 11 15 iunie 1992, p. 6 7, 15 (I) și nr. 12, 15 30 iunie 1992, p. 12, 15 (ÎI). 11. De la mărturisire la mărturie. O discuție la care participă Ștefan
Eugen Munteanu () [Corola-website/Science/311009_a_312338]
-
conformeze standardelor tradiționale de frumusețe impuse de bărbați, ci să fie ele însele. În partea de rap menționează numele Gretei Garbo, Marlenei Dietrich și a lui Bette Davis, cunoscute pentru faptul că nu se supuneau standardelor, ilustrând astfel ideea că idealurile de frumusețe se schimbă și că „stil ... grație ... atitudine” sunt lucrurile ce fac o femeie frumoasă. Această nouă imagine de femeie dominantă promovată de Madonna, corespundea cu moda tot mai frecventă a femeii dominante din Statele Unite. Deși coloana sonoră a
Vogue (cântec) () [Corola-website/Science/311086_a_312415]
-
asemenea reparațiune morală și politică, reprezentată prin retragerea recunoașterii și condamnarea guvernului nelegal și criminal de quislingi sovietici din București, va fi dată unui popor în suferință și subjugare, popor care este temeinic și sincer devotat Statelor Unite ale Americii și nobilelor lor idealuri umane și politice."" " În 1955 Mihail Fărcășanu a organizat strângerea de donații pentru apărarea grupului de tineri români, conduși de Ovidiu Beldeanu, care intraseră cu forța, la 15 februarie 1955, în Legația României de la Berna (Elveția) și confiscaseră documente compromițătoare
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
din partea lor și, în consecință ar fi condamnați la o pasivitate absolută sau, cel puțin, la un oportunism iremediabil. Fărcășanu combate vehement această teză, în care vede cauza derutei decadenței morale ale unei clase politice care conducea România după realizarea idealului de unificare națională din 1918. ""Cei ce conduceau nu au fost capabili să ofere, nici masele românești să prindă, adevăratele idealuri ale păcii, virile și constructive... Valorile parvenirii, ale tranzacției sau ale forței brutale au definit în genere (cu excepții
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
vehement această teză, în care vede cauza derutei decadenței morale ale unei clase politice care conducea România după realizarea idealului de unificare națională din 1918. ""Cei ce conduceau nu au fost capabili să ofere, nici masele românești să prindă, adevăratele idealuri ale păcii, virile și constructive... Valorile parvenirii, ale tranzacției sau ale forței brutale au definit în genere (cu excepții onorabile) morala celor două decenii. O criză dureroasă oscilând între imoralitate pe de o parte, violență și mistică, pe de altă
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
sceptic noua libertate ca și vechile atitudini, iată ceea ce, fără îndoială, constituie o noutate."" Dar Fărcășanu constată că exact aceeași atitudine se repetă, în România, și după cel de al doilea război mondial. El explică atitudinea aceasta prin lipsa unui ideal. Un asemenea ideal nu putea fi furnizat prin ideologia comunistă. ""Este greu de închipuit că, pentru nevoia de extaz a tinereții, vor fi suficiente planurile de expropriere a capitalului, confiscările și comunizările diverselor sectoare economice... Tehnica măruntă a transformărilor economice
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
ca și vechile atitudini, iată ceea ce, fără îndoială, constituie o noutate."" Dar Fărcășanu constată că exact aceeași atitudine se repetă, în România, și după cel de al doilea război mondial. El explică atitudinea aceasta prin lipsa unui ideal. Un asemenea ideal nu putea fi furnizat prin ideologia comunistă. ""Este greu de închipuit că, pentru nevoia de extaz a tinereții, vor fi suficiente planurile de expropriere a capitalului, confiscările și comunizările diverselor sectoare economice... Tehnica măruntă a transformărilor economice și administrative nu
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
delicatețe, recunoștință, cinste, corectitudine, lealitate. O parte interesantă a volumului este formată din scrisorile care analizează problemele naționalismului. În prelegerile sale Fărcășanu pornește de la noțiunea de patrie, pe care o definește ca "o comunitate istorică, întemeiată pe sacrificii comune, pe idealuri de demnitate și de solidaritate". Nici în definiția sa, nici în discuțiile ulterioare, el nu leagă patria de un anumit teritoriu - pentru Fărcășanu elementul determinant în noțiunea de patrie este națiunea, nu țara. O națiune trebuie să fie omogenă; în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
cu ușurință peste problema unor națiuni diferite care își împart același teritoriu. Astfel el afirmă: Dacă aceste grupuri alogene și-au făcut din comunitatea națională dată o patrie de elecțiune, ele au datoria să se integreze structural, să-i adopte idealurile, să se supună nevoii ei de unanimitate."" Acest principiu poate fi aplicabil la țări care s-au format prin emigrare, cum sunt Statele Unite ale Americii sau Canada, unde se poate efectiv vorbi despre o patrie de elecțiune, în care integrarea
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
început să colaboreze și să-și coordoneze eforturile împotriva germanilor. Partizanii sovietici au luptat la mii de kilometri depărtare de liniile armatei regulate, au fost slab controlați de autoritățile centrale sovietice și au ajuns în multe cazuri să aibă alte idealuri decât cele oficiale și să contrazică doctrinele staliniste. Asemenea atitudini erau privite cu îngrijorare de conducerea centrală de la Moscova și, după eliberarea teritoriului sovietic, toți membrii mișcărilor de partizani au trebuit să treacă prin filtrul NKVD-ului. Dacă în cazul
Partizanii sovietici () [Corola-website/Science/311255_a_312584]
-
pământului și numărul vasalilor stabileau însă o ierarhizare pe care ei o recunoșteau și o exprimau în termeni preciși. Biserica s-a străduit să folosească forța și solidaritatea nobililor, îmblânzind obiceiurile lor brutale și oferindu-le exemplul cavalerului creștin - un ideal moral de oștean al lui Hristos. Din secolul al XII-lea, în rândul cavalerilor erau admiși numai fii de nobili. După ce-și făcea ucenicia la curtea unui senior, tânărul nobil primea armele de cavaler. O rudă sau seniorul său
Societatea medievală () [Corola-website/Science/311793_a_313122]
-
cel mai mare număr de emigrație al populației. Partea de vest a mijlocului Americii era un antipod pentru Småland, motiv pentru care pentru Unonius a raportat în 1842: "mai atent decât în orice altă țară din lume apropiindu-se de idealul că natura părea a avea intenția de a crea confort și fericire umanității". Zona preriilor din centrul vestic era amplă, argiloasă și era deținută de guvern. Din 1841 a fost vândut intrușilor la un preț de 1,25$/pogon, urmarind
Emigrarea suedezilor către Statele Unite () [Corola-website/Science/311822_a_313151]