15,766 matches
-
de sonete, București, 1975; Rondeluri, București, 1980; Un gând, un chip știut, un vis, un timp..., București, 2002. Repere bibliografice: Constantin Ciopraga, „Argintatul pește și alte poezii”, CRC, 1971, 20; Gh. Bulgăr, „41 de sonete”, RL, 1976, 3; Petru M. Moș, „41 de sonete”, AST, 1976, 10; Lit. rom. cont., I, 490-492; Gheorghe Pituț, Din liniștea rondelurilor, LCF, 1981, 15; Dan Ciachir, Un poet al datinei, SPM, 1981, 526-527; Dicț. scriit. rom., II, 554-555; Popa, Ist. lit., II, 467; Barbu Cioculescu
IANCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287483_a_288812]
-
captând rezonanța unui nesfârșit martiraj al ființei. SCRIERI: Intermundii, București, 1975; Reculegeri și alte poeme, București, 1981; Trandafirul și clepsidra, București, 1985; A cincea esență, Cluj-Napoca, 1989; Kaspar Hauser, Cluj-Napoca, 1991; Atotsfârșitul, Oradea, 1995; Cartea expierilor, București, 1996; Poveștile lui Moș Crăciun, Cluj-Napoca, 1998; Îndurările și alte poeme, Cluj-Napoca, 2002. Ediții: „Revista Cercului Literar”, pref. Petru Poantă, Cluj-Napoca, 2003. Repere bibliografice: Constanța Buzea, „Intermundii”, AFT, 1976, 2; I. Negoițescu, „Intermundii”, VR, 1976, 5; Marian Papahagi, Despre „inocență”, RL, 1986, 18; Al.
DAMASCHIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286658_a_287987]
-
construcții, conductor tehnic, inspector de vânătoare, funcționar în domeniul pescăriilor, apoi într-un minister, membru în Consiliul de administrație al Societății Române de Radiodifuziune ș.a. Începe să scrie în 1895, în timpul stagiului militar, când debutează cu o schiță umoristică în „Moș Teacă”, revista lui Anton Bacalbașa. La Iași, va edita revista umoristică „Bolta rece” (1899), scrisă numai de el, sub o puzderie de pseudonime. Mai bine de jumătate de veac va fi prezent în presă cu schițe, povestiri, foiletoane, anecdote. Publică
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
de la sfârșitul secolului al XIX-lea, interesați de „faptul de viață”, decât din stirpea lui I. L. Caragiale. SCRIERI: Încurcă-lume, București, 1903; Deștept băiat!, București, 1904; Cutreierând, București, 1905; Departe de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
de oraș, București, 1906; Chipuri și suflete, București, 1908;Băiatul lui Moș Turcu, București, 1908; Oameni cumsecade, București, 1911; Tovarășul de drum, București, 1912; Între femeie și pisică, București, 1913; Rozica, București, 1913; Ce nu se poate spune, București, 1914; Moș Trăscău, București, 1915; Păcatul Sfinției sale, București, 1915; De sufletul nemților, București, 1916; Dureri neînțelese, București, 1916; Doamna de la Crucea Roșie, București, 1919; La umbra unui car, București, 1920; Între frac și cojoc, București, 1922; Bodoreanca, București, 1924; Un om supărător
CAZABAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286148_a_287477]
-
, Silvia (15.VI.1934, București), prozatoare. Este fiica Alexandrinei (n. Moșu) și a lui Ștefan Niculescu, muncitor. Învață în București, unde termină o școală pedagogică și apoi una de statistică. În 1962 își ia licența la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale”, secția critică, funcționând ca redactor la Radiodifuziunea
CINCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286231_a_287560]
-
secretar al comitetului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova (1971-1990). Debutează editorial cu romanul Codrii (I-II, 1954-1957), pânză epică largă, policromă a evenimentelor prin care a trecut Basarabia în anii ’30-’50. Personaje ca Ilie Geamănă, Ion Moraru, moș Toma Veșcă certifică aptitudinea scriitorului de a plăsmui tipuri sociale și psihologice variate și în bună parte veridice. Spontaneitatea și naturalețea expunerii faptelor și evenimentelor, atenția pentru amănuntul pitoresc și detaliul semnificativ, dialogul antrenant și vorba populară de duh sunt
CIOBANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286234_a_287563]
-
memorabile. Narațiunea conține două planuri, acela al luptei succesorale privind averea lui Costache Giurgiuveanu și a familiei Tulea și acela erotic, al dragostei nerealizate a tânărului Felix pentru enigmatica și inaccesibila Otilia. În comparație cu Aglae, sora lui, de o cupiditate înverșunată, Moș Costache manifestă o avariție ceva mai blândă, întrucât el poartă grija Otiliei și a lui Felix. Dacă cei doi tineri se arată indiferenți în privința moștenirii, ruda lor Stănică Rațiu se manifestă agresiv, apelând la cele mai josnice mijloace, spre a
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
ceea ce se numește generalizarea stimulilor: a început să se teamă de orice stimul care îi reamintea de șoarece. La finalul studiului, după două luni de condiționare, Albert a dezvoltat o anxietate profundă în prezența șoarecilor albi, iepurilor, câinilor, măștilor de Moș Crăciun, bumbac/vată etc., adică la orice element care îi aducea în memorie aspectul animalului față de care fusese condiționat. Psihologul behaviorist a început atunci un proces de „vindecare” a copilului, prin stimularea zonelor erogene în momentul apariției stimulilor care îi
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
autor, prima ediție fiind amputată de cenzura epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
ediție fiind amputată de cenzura epocii. Ideea fundamentală a lucrării este aceea că poporul român are un panteon constituit din ființe mitice al căror rol principal este măsurarea timpului: divinități populare masculine (Crăciun, Sânvăsâi, Sântoader, Sângeorz, Sântilie, Sâmedru, Moș Andrei, Moș Nicolae), divinități feminine (Dochia, Sânzienele, Drăgaicele, Lăzărițele, Ielele, Fata Pădurii), zeițe-mame (Maica Precista, Mama Pădurii), zeițe bătrâne (Sfânta Vineri, Sfânta Varvara, Baba Dochia). Dacă unele întruchipări mitice au luat numele unor sfinți creștini, altele nu au nici o relație cu creștinismul
GHINOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287267_a_288596]
-
1919, apoi la Oradea, bilunar, între 10 noiembrie 1922 și 10 ianuarie 1924, având subtitlul „Revistă de umor și satiră. Suferințe și dureri, cronici vesele, cuvinte de duh, calambururi”. Se mai menționează că director e opinia publică, iar redactor responsabil, Moș Sfadă (G.M. Samarineanu), care în seria a doua a publicației preia direcția. Din 1922 subtitlul se modifică în „Pentru toți și pentru toate. Revistă bilunară satirico-umoristică.” Având pe frontispiciu ca moto adagiul „ Râsul descrețește frunțile celor necăjiți și biciuiește năravurile
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
locale. Aceeași tematică o au majoritatea anecdotelor adunate sub titlul generic Brașoave, tot anecdote și snoave cuprinzând rubricile „Sacul cu ghimpi” și „Din snoavele lumii”. Materialele sunt iscălite în cea mai mare parte cu pseudonime adecvate; astfel, sub semnături ca Moș Sfadă și Ghidale Nuhăm (G.M. Samarineanu), Ghiță Ardeleanu (George Bota), Surcel (T. Moga), Mărăcine, Sărăntoc, Nam Habar, Titus ș.a., sunt publicate versuri, majoritatea satirice, iar sub semnături ca Dr. V.R. Carpatake, Ghiță Nebunul, Kix, Cridim (Christea N. Dimitrescu), B. Riciu
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
remarcat câteva descrieri citadine ce par să aibă ca model Rapsodiile lui G. Topîrceanu (Ghidale Nuhăm, La noi, Nam Habar, Ninge). Proza ocupă un spațiu însemnat, fiind ilustrată prin schițe, portrete satirice, interviuri, snoave, anecdote ș.a., ai căror autori semnează Moș Sfadă, Ghidale Nuhăm, Rița Potârniche (Florica M. Samarineanu), Cârcotaș, Ion Virgulă, Țurcă, Val. Maximilian ș.a.; printre acestea și un nume recunoscut în domeniu - Gh. Brăescu (Eseuri). Din galeria de portrete, se distinge cel realizat cu tandră ironie poetului Lucian Blaga
GHIMPELE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287265_a_288594]
-
douăsprezece pagini cuprind calendarul sărbătorilor religioase ale anului în curs. La subsol apar anunțuri editoriale însoțite de scurte caracterizări ale autorilor și operelor. Sunt semnalate volume ale lui Gh. Brăescu (Cum sunt ei, Doi vulpoi, Un scos din pepeni și Moș Belea), Faust de Goethe în tălmăcirea lui I. U. Soricu, ediția a doua a Vieții lui Iisus de Ernest Renan, Istoria civilizației române moderne și Istoria literaturii române contemporane, cărțile „rodnicului îndrumător și cercetător” E. Lovinescu, la toate acestea adăugându
ALMANAHUL LITERATURII UNIVERSALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285287_a_286616]
-
totul străine de enciclopedia cititorului, presărate însă în text asemenea indiciilor în romanele polițiste. Ele permit construirea unui univers bizar în care cititorul se regăsește fără să-l întâlnească dintr-odată, cum este cazul pensiunii Vauquer din Le Père Goriot ⁄ Moș Goriot, sau fără să fie expus explicit, ca în El Aleph de Jorge Luis Borges (1949). Textele de SF construiesc încetul cu încetul, pentru cititor, un punct de vedere coerent asupra haosului inițial derutant, obligându-l totuși să participe, printr-
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
indiferente să genereze poezie. Iar Mumuleanu o stenografiază pe pagini întregi, fără să o orienteze spre niciun sens. Nu spune despre Flecar doar că e vorbăreț, îl lasă să o arate în timp real: Încep num-nșir și spun, C-alui moș era om bun, Moașă-sa pildă-n vecini Ca o matcă la albiniTatăl său era blajin Om cu suflet de creștin. Eu când eram copilaș Purtam smeul pân oraș Cu copiii mă certam Mingi, arșicele jucam. Tatăl, moșul mieu au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
C-alui moș era om bun, Moașă-sa pildă-n vecini Ca o matcă la albiniTatăl său era blajin Om cu suflet de creștin. Eu când eram copilaș Purtam smeul pân oraș Cu copiii mă certam Mingi, arșicele jucam. Tatăl, moșul mieu au fost Secretar mare, nu prost.... Observând caracterul trivial al acestei poezii, Paul Cornea avea să spună că de aici a dispărut literaritatea 4. Și într-un fel are dreptate. Versurile, cu rimarea naivă a replicilor, sună a proză
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
stil intuitiv din care renaște realitatea și se înfățișază în același timp transfigurată în imagini tipice. Ce duioasă e figura mamei "cu mintea turburată, uitându-se speriată în juru-i ca o fată mare care a păcătuit"! Și ce clar e moșul, cojocarul de 72 de ani, care "șucăie" și geme toată noaptea! Și întreaga vedenie a acelei odăi mocnite, cu candela aprinsă, sub care se spulber închegarea unor gânduri frumoase! Iacă talentul literar 126. Tânărul își mărturisește mizeria, iar criticul se
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
minte oamenii care erau pe șlep, însă doar imaginea lor nu și numele. Îi țin minte doar pe Mircea Marin, că a ajuns și el acolo, Miluță Iacomi, pe un ungur, Balogh Ladislau 15, un băiat de treabă, un oarecare Moș Valer 16 din Oaș, care în timpul transportului ne-a cântat Zaraza. Erau patru militari foarte buni cu noi, doi în spate și doi în față, toți cu automate, dar cine ar fi vrut să evadeze!? Și așa am ajuns la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
făcea. Între dig și canalul la care lucram ne păzea un soldat, pe nume Brânză. Eu aveam niște mustăți așa mari lăsate și poate că eram mai mare decât Brânză cu doar câțiva ani, dar el făcea către mine: "Băi, moșule, stinge dracului focul ăla c-o să vină șeful de escortă și mă bagă la izolare la noapte!" "Măi, nepoate - i-am răspuns eu, care eram foarte bătrân -, nu vezi că sunt bolnav!?" " Te văd că ești bolnav, cum să nu
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
oameni ziceați că ați întâlnit acolo la penitenciar? S. M.: La penitenciarul Galați era comandant Goiciu 15 pe vremea aia. Am să vă povestesc niște întâmplări de acolo. De aici, din zonă eram eu, Donțu Iordache 16, Jan Iacob 17 și moș Dărăbană 18, că era mult mai bătrân ca mine. C. I.: Erau și legionari acolo? S. M.: Nu vorbeau legionarii cu noi. Eu am un prieten care este de seama mea, arestat în 1948 sau 49 cu Frățiile de Cruce, la
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
să rămân la interior, toată ziua cu "să trăiți!", că eu nu prea zic că nu pot, am zis că mă duc la "7 dreapta Oroslaru" unde era un atelier de strungărie. La brigada aceea era brigadier tatăl inginerului Dărăbană, moș Dărăbană. La vreo două-trei zile m-au chemat la grefă, dar eu nu m-am dus la grefă. C. I.: Ce era grefa? S. M.: Acolo unde stăteau toți cei care făceau scriptologia coloniei: intrări, ieșiri, cum ar fi la tribunal
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
și la colaboratori. Scăpat de armată de vechii camarazi de la Canal C. I.: Și ați plecat acasă. S. M.: M-am eliberat, am ajuns acasă. Directorul colectării cerealelor, a CRR-ului Bârlad, Chivu Balter, fusese pe timpul nemților cantaragiu la moară la moș Ștefan, fratele mamei. Moș Ștefan l-a protejat pe vremea nemților. Când eu am ajuns acasă de la Canal, tata s-a dus la el și i-a zis: "Băi, Chivule, a venit Sergiu de la Canal, ce facem?" "Păi, să-i
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
de armată de vechii camarazi de la Canal C. I.: Și ați plecat acasă. S. M.: M-am eliberat, am ajuns acasă. Directorul colectării cerealelor, a CRR-ului Bârlad, Chivu Balter, fusese pe timpul nemților cantaragiu la moară la moș Ștefan, fratele mamei. Moș Ștefan l-a protejat pe vremea nemților. Când eu am ajuns acasă de la Canal, tata s-a dus la el și i-a zis: "Băi, Chivule, a venit Sergiu de la Canal, ce facem?" "Păi, să-i spui să se ducă
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]