15,607 matches
-
pe coborâre, drumul a fost mai ușor, deși terenul era dificil și vremea a rămas ostilă. Înaintarea a fost atât de lentă din cauza zăpezii proaspăt căzute care făcea tragerea săniilor să fie la fel de grea de parcă ar fi fost trase prin nisip. Până la 26 septembrie, ajunseseră până la marginea unui fiord îndreptat spre vest către Godthaab. Din cortul lor, din câteva sălcii ce creșteau acolo și din părți din sănii, Sverdrup a improvizat o ambarcațiune, și la 29 septembrie Nansen și Sverdrup au
Fridtjof Nansen () [Corola-website/Science/300842_a_302171]
-
de centrul administrativ al județului. Vecinii comunei sunt: De asemenea, localitatea Ibanesti are ca vecini statul Ucraina. Relieful comunei Ibanesti este destul de variat.Substratul geologic al teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
trecut au evoluat soluri, azi îngropate. În luncile Dresleucei și Sitnei aceste depozite sunt depuse longitudinal și paralel cu albia, pe când în văile mai interioare, ele sunt depuse transversal. Depozitele din luncile Dresleucei și Sitnei au un conținut ridicat de nisip grosier, astfel solurile evoluate pe ele sunt bine drenate fiind aluviosoluri. Teritoriul comunei Mihai Eminescu este străbătut de pâraiele Dresleuca și Sitna aparținând bazinului hidrografic al Prutului. Pe cursul Dresleucei există pe teritoriul comunei o acumulare - Acumularea Complexă Cătămărăști . Pe
Comuna Mihai Eminescu, Botoșani () [Corola-website/Science/300917_a_302246]
-
de cereale și legume și la creșterea multor animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
animale și păsări care sunt absolut necesare existenței și perpetuării speciei umane. Bogățiile subsolului din raza actualului teritoriu al satului Crasnaleuca sunt foarte puține. Subsolul satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
satului nu este bogat decât în piatră, nisip și o bogată pânză de ape freatice. Nisipurile sunt din cele cuarțoase. În această zonă se găsesc zăcăminte de gips. În cotul Prutului de la Crasnaleuca se exploatează argile bentonitice, gresii calcaroase și nisipuri obișnuite. Carierele de piatră sunt exploatate încă din secolele XV - XVI. Piatra extrasă este folosită în zidurile de împrejmuire a curților, la construirea fundațiilor caselor de locuit, la magazii. Piatra s-a folosit și la construirea bisericii din sat și
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
cu pante destul de accentuate (8-15%) și a unui covor forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
forestier destul de redus, face ca procesul de eroziune și alunecările de teren să fie destul de accentuate, atât sub aspectul stadiului de evoluție cât și al extinderii în suprafață. Din lutul și nisipul extras din lutăria de la Valea lui Carpen și nisipul din râul Prut se confecționează cărămizi și chirpici pentru construcția de locuințe. Acum Valea lui Carpen este împădurită cu specii silvice de rășinoase (pini, tisa) și de foioase care au stabilizat alunecările de teren.
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
făcut ca locuitorii unor așezări din lunca inundabilă a râului Buzău să fugă din calea apelor și să caute alte zone mai ridicate care să-i ferească de acest pericol. Așa se face ca cea mai mare parte a satului Nisipuri, dar nu numai, să se așeze pe actuala vatră a localității care a căpătat denumirea de "Horia". Prefacerile din punct de vedere politico-social, atât imediat dupa terminarea celui de al Doilea Război Mondial, cât și după instaurarea regimului comunist, au
Horia, Brăila () [Corola-website/Science/300966_a_302295]
-
comuna Dedulești funcționa atunci o biserică ortodoxă zidită de locuitori în 1860. Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna Dedulești cu 1062 de locuitori în satele Dedulești și Bagdat și în cătunul Negulești, aparținând aceleiași plăși. Începând cu 1921, locuitorii satului Nisipurile din județul Râmnicu Sărat au părăsit amplasamentul satului de pe teritoriul actualei comune Jirlău, din cauza altor inundații provocate tot de râul Buzău, și s-au stabilit pe teritoriul comunei Dedulești. În 1931, apăruse comuna Mircea Vodă, separată de comuna Dedulești, dar
Comuna Mircea Vodă, Brăila () [Corola-website/Science/300980_a_302309]
-
unul din cele mai tipice lacuri de tasare în loess ale țării: Tătaru. În zona localități Dudești depozitele de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de suprafață aparțin Holocenului superior și sunt reprezentate de prafuri argiloase, prafuri nisipoase și argile aparținând teresei superioare a Dunării, dar și nisipuri prăfoase de origine eoliană. Grosimea lor este de 5-10 m. Sub aceste depozite se întâlnesc pietrișuri și nisipuri din alcătuirea luncilor tot de vârsta Holocen superior. Grosimea lor este de 10-15 m. 1. Ape de suprafață</br> Pe suprafața teritoriului administrativ al comunei Dudești există zone fără scurgere în care s-au format câteva lacuri cu apă sărată
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
br> Apele freatice cu calități admisibile din punct de vedere potabil se întâlnesc în jurul localității Tătaru. Celelalte sunt nepotabile datorită mineralizației ridicate conținând multe sulfuri și cloruri. 3. Ape de adâncime</br> Apele de adâncime sunt cantonate în depozite de nisipuri și pietrișuri de vârstă Pleistocen inferior numite „Stratele de frațești”. Aceste ape cantonate la adâncimi de 50-100 m pot prezenta condiții bune de potabilitate și pot furniza debite importante. La suprafață se găsește un strat de pământ vegetal de 0
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
de pământ vegetal de 0,60-0,70 m, urmează un loessoid sensibil la umezire alcătuit din praf argilos loessoid galben tare sau plastic vârtos și din loess argilos galben, tare, uscat până la 2,30-4,80 m adâncime, un strat de nisip galben, fin, de la 6-7 m adâncime.</br> Terenul de fundare se încadrează în categoria terenurilor slabe, care necesită măsuri de imbunătățire în vederea fundării directe a construcțiilor. Încadrarea seismică a localității Dudești se încadrează în zona seismică „D” cu coeficient Ks
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
localității Dudești se încadrează în zona seismică „D” cu coeficient Ks=0,16, perioada de colt Tc=1,5 sec. În zona localității Brăila La suprafață se găsesc cernoziomuri formate în condițiile climatului semiarid, pe depozite loessoide, pe aluviuni și nisipuri sub o vegetație de stepă. Prezentând un mare grad de porozitate infiltrația pe verticală se realizează ușor. Solurile sunt de vârstă Pleistocen Superior corespunzător intervalului Riss-wurm fiind construite din loessuri și depozite de loessoide, cernoziom ciocolatiu cu textură și luto-nisipoasă
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
stepice, pirul crestat, ovăzul sălbatic. Mai cresc traista ciobanului, troscotul, coada șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă este slab reprezentată în teritoriul administrativ al comunei Dudești. Singura zonă împădurită este la est de localitatea Dudești - pădure de salcâm în suprafață de circa 470
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
șoricelului, volbura, păpădia, pelinul, cimbrișorul, diferiți scaieți etc. Majoritatea acestor plante își dezvoltă ciclul evolutiv înaintea venirii perioadelor secetoase de la sfârșitul verii.</br> În mod spontan, pe dunele de nisip apare vegetația gresoneofilă reprezentată prin romaniță, laptele câinelui, salcia de nisip.</br> Vegetația arborescentă este slab reprezentată în teritoriul administrativ al comunei Dudești. Singura zonă împădurită este la est de localitatea Dudești - pădure de salcâm în suprafață de circa 470 ha, cu funcție specială de protecție.</br> Din maniferele ce-și
Comuna Dudești, Brăila () [Corola-website/Science/300961_a_302290]
-
reci de pe valea Tărlungului. Vânturile bat mai mult primăvara, mai ales din direcția vest. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt suficient exploatate, și anume: apele minerale carbogazoase și sărate, argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia celor două pârâuri necesare în construcție. În cadrul satului Tărlungeni se disting trei perioade diferite: prima perioadă către anii 1950-1960, o a doua între 1960-1990 și o a treia după 1990: Producția este diversificată, de la ouă, păsări
Tărlungeni, Brașov () [Corola-website/Science/300972_a_302301]
-
fost înregistrați 1.253 locuitori, dintre care 908 luterani, 274 ortodocși, 36 reformați, 15 romano-catolici ș.a. Satul dispune de resurse naturale care în momentul de față nu sunt foarte exploatate și anume: apele minerale carbogazoase,argilă pentru cărămidă și țiglă, nisip și pietriș din albia pârâurilor necesare în construcție. Producția este diversificată, de la ouă, păsări și produse agricole, până la apă minerală, pâine și produse de panificație, spirt, cuie, fierăstraie și mașini agricole, cherestea și produse rezultate din prelucrarea lemnului, cărămidă, bolțari
Zizin, Brașov () [Corola-website/Science/300985_a_302314]
-
desprins din comună și au format comuna Făurei, devenită ulterior și oraș. Tot în aceeași perioadă este atestată pe teritoriul actual al comunei Surdila-Greci și comuna Ion I.C. Brătianu, formată din satele Brateșu Nou, Brateșu Vechi, Ion I.C. Brătianu și Nisipurile. În 1950, comuna Surdila-Greci a fost inclusă în raionul Făurei al regiunii Galați, și a primit și satele fostei comune Ion I.C. Brătianu. În 1968, ea a devenit comună suburbană subordonată orașului Făurei din județul Brăila, statut pe care l-
Comuna Surdila-Greci, Brăila () [Corola-website/Science/300990_a_302319]
-
complex, este cel mai cunoscut, si de multe ori, întreaga regiune este cunoscută sub denumirea de "Bromo". Înainte, a fost un singur vulcan imens Tengger, în urmă cu milioane de ani, iar după erupție, s-a format o "mare" de nisip vulcanic și au apărut trei vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă din 1919. Cel mai spectaculos rămâne Bromo
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
un singur vulcan imens Tengger, în urmă cu milioane de ani, iar după erupție, s-a format o "mare" de nisip vulcanic și au apărut trei vulcani mai mici Bromo, Kursi( în indonezină "scaun"), Batok (în indoneziana "piatră"). Marea de nisip cu un diametru de 10 km, a fost strict protejată de lege încă din 1919. Cel mai spectaculos rămâne Bromo prin activitatea să și prin răsăriturile unice pe care le oferă. Bromo este unul dintre vulcanii venerați din Indonezia la
Bromo () [Corola-website/Science/301012_a_302341]
-
și potecile adânc săpate în trupurile dealurilor, denumiri ( încă păstrate de localnici ) ale unor grinduri, pâraie, lacuri, etc. cum sunt: „Grindul Ciorii”, „Limba Ciorii”, „Vadul Văzluiului”, „Vadul Racilor”, „Gârla Vidrouiului”, „Gârla Lungă”, „Pretvac”, Lacurile: „Amzei”, „Părușelului”, „Căpitanului”, „Comișanului”,„Lacul cu Nisip”, „Lacul cu trestia groasă”, „Roșia”, „Dinte Negru”, etc. Toate acestea sunt semne că pe aceste locuri au trăit oameni în vremuri trecute cu vechime întinsă peste mii de ani. La Ciuperceni, Teleorman, la 10 m adâncime, au fost identificate unelte
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
al Țării Românești. După cucerirea Dobrogei de către turci la 1419 - 1420, aici a fost instalată o garnizoană militară otomană. Ulterior, datorită înaintării stăpânirii turcești dincolo de Gurile Dunării, până la Cetatea Albă și Chilia (1484) și ca urmare a formării cordoanelor de nisip ce separă lacul Razim de Marea Neagră, cetatea a fost părăsită. În secolul al XVI-lea, aceasta nu mai corespundea intereselor strategice și economice turcești (otomane). Ultimul comandant otoman al cetății este Evli Çelebi, menționat în 1651. Ulterior cetatea cade în
Enisala, Tulcea () [Corola-website/Science/301837_a_303166]
-
a fost construită din ceamur(lut cu paie) și căptușită pe dinafară cu scândură iar acoperișul a fost din șindrilă. În urma numeroaselor reparații a fost luată scândura care putrezise și s-a tencuit, când cu lut când cu mortar din nisip și ciment,în zilele noastre. Acoperișul a fost refăcut din tablă.Biserica are hramul "Sfinții Voievozi Mihai și Gavril". Tot în această biserică a funcționat timp de 18 ani (1836-1854) și cea de-a doua școală ca an de înființare
Călugăreni, Vaslui () [Corola-website/Science/301869_a_303198]