19,447 matches
-
cu privire la natura lucrurilor, ele se unesc în părerea că adevărul nu vine de la simțuri. Teoria cunoașterii - implicit problema originii cunoașterii - va atinge în antichitate cele mai înalte culmi prin filosofia lui Socrate, Platon, Aristotel. Opinia că adevărul nu vine de la simțuri, ce-a caracterizat epistemologia greacă, se regăsește și în primele mari sisteme ale filosofiei moderne concepute de René Descartes, Thomas Hobbes, Baruch Spinoza, Gottfried Leibniz. Cele două mari începuturi ale filosofiei europene sunt legate de numele lui Socrate și Descartes
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
se sprijină filosofia kantiană a cunoașterii. Disputa raționalism-empirism, în cele din urmă, se referă la faptul dacă există cunoaștere a priori sau prin rațiune pură. Raționalismul susține că prin cugetare pură dobândim o cunoaștere absolută, care nu-i posibilă prin simțuri. Răspunsul empirismului era unul negativ: cunoștințele le dobândim numai prin percepții, de unde rezultă că nu putem obține o cunoștință absolută. Atitudinea lui Kant e determinată prin aceea, că el ia din fiecare din cele două teorii, opuse, jumătatea adevărată după
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
să nu se producă o asemenea determinare a obiectelor din partea inteligenței. Lucrurile în sine, nu mai pot fi supuse funcțiilor sintetice ale inteligenței, încât nici metafizica în sensul său tradițional de cunoaștere rațională a absolutului existențial nu va fi posibilă. Simțurile singure, prin ele singure, nu pot conduce la cunoaștere, nu oferă necesitatea și universalitatea pe care o au științele fizice și matematice. Pe de altă parte, nici conceptele rațiunii nu ne pot învăța nimic, deoarece nu sunt decât forme goale
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Pe de altă parte, nici conceptele rațiunii nu ne pot învăța nimic, deoarece nu sunt decât forme goale, lipsite de semnificație. De aceea, pentru obținerea cunoașterii e necesară cooperarea ambelor elemente. Prin urmare, există o materie a cunoașterii furnizată de simțuri și o formă oferită de rațiune. Apriorismul care există potențial în spirit, furnizează datelor haotice ale existenței modelele și, prin intermediul judecăților și categoriilor, face posibilă știința. Astfel, realitatea este cea obligată să se modeleze după intelect, și nu invers. De
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
COMUNĂ Trăind în societate, fiecare individ își însușește în cursul existenței sale o sumă de cunoștințe despre traiul laolaltă al oamenilor. Aceste cunoștințe se bazează pe experiența directă a indivizilor. Este ceea ce numim cunoașterea comună (sau spontană, cotidiană, la nivelul simțului comun, a bunului simț). Cunoașterea comună nu este altceva decât însușirea de către agentul cunoscător a unei informații legate nemijlocit de condițiile praxiologice în care acționează. În activitatea lor practică oamenii, ca agenți cunoscători individuali sau colectivi, utilizează cunoștințele dobândite anterior
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
fiecare individ își însușește în cursul existenței sale o sumă de cunoștințe despre traiul laolaltă al oamenilor. Aceste cunoștințe se bazează pe experiența directă a indivizilor. Este ceea ce numim cunoașterea comună (sau spontană, cotidiană, la nivelul simțului comun, a bunului simț). Cunoașterea comună nu este altceva decât însușirea de către agentul cunoscător a unei informații legate nemijlocit de condițiile praxiologice în care acționează. În activitatea lor practică oamenii, ca agenți cunoscători individuali sau colectivi, utilizează cunoștințele dobândite anterior, transmise cu ajutorul limbajului natural
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Structura și configurația activităților practice contemporane, modul de raportare la mediul natural și social, sistemul de valori, orizontul cunoștințelor anterioare alcătuiesc, așa cum preciza Cornel Popa, situația praxiologică determinată, în care se realizează actul cunoașterii. Serge Moscovici și Milles Hewstone definesc simțul comun ca pe un corpus de cunoștințe fondat pe tradițiile împărtășite și îmbogățite de mii de observații și experiențe sancționate de practică. Simțul comun, la care apelăm cu toții pentru a explica ceea ce se întâmplă și pentru a prevedea ce se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Cornel Popa, situația praxiologică determinată, în care se realizează actul cunoașterii. Serge Moscovici și Milles Hewstone definesc simțul comun ca pe un corpus de cunoștințe fondat pe tradițiile împărtășite și îmbogățite de mii de observații și experiențe sancționate de practică. Simțul comun, la care apelăm cu toții pentru a explica ceea ce se întâmplă și pentru a prevedea ce se va întâmpla, se derulează în două etape. În prima etapă, în mod spontan, ne facem o idee despre evenimentele trecute. Este o imagine
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
explica ceea ce se întâmplă și pentru a prevedea ce se va întâmpla, se derulează în două etape. În prima etapă, în mod spontan, ne facem o idee despre evenimentele trecute. Este o imagine imprecisă produsă de mecanisme psihice necontrolate rațional. Simțul comun se bazează pe metode informale. Se vorbește astfel despre intuiția excepțională a unor persoane ca ceva dat, înnăscut. Astfel de persoane simț, intuiesc, dacă cineva spune adevărul sau nu. Dacă sunt între bate, însă, nu pot spune cum au
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ne facem o idee despre evenimentele trecute. Este o imagine imprecisă produsă de mecanisme psihice necontrolate rațional. Simțul comun se bazează pe metode informale. Se vorbește astfel despre intuiția excepțională a unor persoane ca ceva dat, înnăscut. Astfel de persoane simț, intuiesc, dacă cineva spune adevărul sau nu. Dacă sunt între bate, însă, nu pot spune cum au procedat, ce argumente au avut în vedere etc. Alte persoane sunt capabile să diagnosticheze dintr-o privire starea de spirit a celor cu
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au avut în vedere etc. Alte persoane sunt capabile să diagnosticheze dintr-o privire starea de spirit a celor cu care vin în contact. Se vorbește astfel despre proverbiala intuiție feminină. Cea de-a doua etapă în cunoașterea la nivelul simțului comun constă în extrapolarea explicațiilor de la situațiile trecute la cele prezente sau viitoare. Evident, această extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
extrapolarea explicațiilor de la situațiile trecute la cele prezente sau viitoare. Evident, această extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cele prezente sau viitoare. Evident, această extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori își dă seama intuitiv de partea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
extrapolare nu se face în termeni de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori își dă seama intuitiv de partea cui este dreptatea. În mod spontan
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de probabilitate, ci într-o modalitate mecanicistă de transpunere a explicațiilor de la o situație la alta. După modul de dobândire a cunoștințelor, simțul comun are două forme esențiale: simț comun de primă mână și simț comun de mână a doua. Simțul comun de primă mână reprezintă ansamblul cunoștințelor spontane fondate pe experiența directă a agenților cunoscători. Un jurist cu experiență de multe ori își dă seama intuitiv de partea cui este dreptatea. În mod spontan simte că o mărturie este falsă
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
ori își dă seama intuitiv de partea cui este dreptatea. În mod spontan simte că o mărturie este falsă. Dacă respectivul jurist a citit lucrări de psihologie și sociologie judiciară, va utiliza cunoștințele dobândite, făcând apel la ceea ce se numește simț comun de mână a doua, adică ansamblul cunoștințelor științifice transformate în imagini și folosite în practică. În procesul judiciar, depășindu-se cunoașterea la nivelul simțului comun, se face apel la cunoașterea științifică, respectiv la expertiza psihologică. Dintotdeauna activitățile practice (vânătoarea
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
de psihologie și sociologie judiciară, va utiliza cunoștințele dobândite, făcând apel la ceea ce se numește simț comun de mână a doua, adică ansamblul cunoștințelor științifice transformate în imagini și folosite în practică. În procesul judiciar, depășindu-se cunoașterea la nivelul simțului comun, se face apel la cunoașterea științifică, respectiv la expertiza psihologică. Dintotdeauna activitățile practice (vânătoarea și pescuitul, culegerea și cultivarea plantelor, meșteșugurile etc.) s-au realizat pe baza cunoștințelor dobândite de cei ce realizau aceste activități și transmise apoi verbal
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
comune a fost în decursul evoluției societății depășit de cunoașterea științifică. Și în ceea ce privește cunoașterea societății, a traiului laolaltă al oamenilor, asistăm la același proces de depășire, prin apariția și evoluția sociologiei și a celorlalte discipline socio-umane, a cunoștințelor la nivelul simțului comun de către cunoașterea teoretică. A rămâne în cunoașterea societății la nivelul simțului comun înseamnă a-i acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme în celelalte științe. Henri Stahl evidențiază CARACTERUL ILUZORIU al cunoașterii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
în ceea ce privește cunoașterea societății, a traiului laolaltă al oamenilor, asistăm la același proces de depășire, prin apariția și evoluția sociologiei și a celorlalte discipline socio-umane, a cunoștințelor la nivelul simțului comun de către cunoașterea teoretică. A rămâne în cunoașterea societății la nivelul simțului comun înseamnă a-i acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme în celelalte științe. Henri Stahl evidențiază CARACTERUL ILUZORIU al cunoașterii la nivelul simțului comun și consideră că enculturația și socializarea sunt principalii
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
cunoașterea teoretică. A rămâne în cunoașterea societății la nivelul simțului comun înseamnă a-i acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are de multă vreme în celelalte științe. Henri Stahl evidențiază CARACTERUL ILUZORIU al cunoașterii la nivelul simțului comun și consideră că enculturația și socializarea sunt principalii factori care o generează. Enculturația (înțeleasa ca transmitere a culturii de la o generație la alta) are efecte limitative asupra cunoașterii, efecte impuse atât prin utilizarea unei limbi, cât și a unui
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
al bebelușului, hada-hada = râsul zgomotos al acestuia, faidi-faidi = râsul vulgar, has-has = râsul aprobator, hoho-hoho = râsul în hohote, hihi-hihi = râsul nechezat, fâs-fâs = râsul batjocoritor, haia-haia = râsul de complezență. Care sunt concluziile pe care le putem trage din studiul cunoașterii la nivelul simțului comun? În primul rând că experiența directă a oamenilor este limitată spațial și temporal. Din acest motiv, cunoașterea comună a realității sociale face imposibilă cunoașterea evoluției istorice a societății și legitatea schimbărilor sociale. În evoluția societății, cunoașterea științifică a depășit
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
Lacroix critica însăși obiectul de studiu al noii discipline subliniind că senzorialul nu ne relevă misterul realului (și aici dă celebrul exemplu cu percepția noastră referitoare la mișcarea Soarelui în jurul Pământului). În același timp McBurney considera că limita fundamentală a simțului comun este generată de faptul că acesta nu este probat de practică. Totodată, la nivelul simțului comun suntem tentați să stabilim o legătură între fenomene ce se produc în realitate simultan, prin hazard (un exemplu în acest sens ar fi
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
realului (și aici dă celebrul exemplu cu percepția noastră referitoare la mișcarea Soarelui în jurul Pământului). În același timp McBurney considera că limita fundamentală a simțului comun este generată de faptul că acesta nu este probat de practică. Totodată, la nivelul simțului comun suntem tentați să stabilim o legătură între fenomene ce se produc în realitate simultan, prin hazard (un exemplu în acest sens ar fi dansul ploii sau paparuda în cultura românească, activitate care, deși nu aduce practic ploaia, are totuși
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
au tendința de a filtra informațiile disonante și de a le reține pe cele consonante, adică să prefere informațiile ce confirmă opiniile noastre și să le ignore pe cele care le contrazic. Linia de demarcație ce separă cunoașterea la nivelul simțului comun de cunoașterea științifică este, după părerea multor teoreticieni, cea a adevărului științific. Conceptul de adevăr ocupă un loc central în codul teoriei cunoașterii. Privind definirea adevărului au existat numeroase dispute teoretice formulându-se o diversitate de păreri. În cadrul acestei
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
știința de celelalte forme de cunoaștere: (1) este empirică și permite verificarea empirică, (2) nu este normativă, (3) este transmisibilă, (4) este generală, (5) este provizorie. Cercetarea științifică se bazează pe percepții, experiență și observații, adică putem să ne folosim simțurile pentru a observa și înregistra apariția fenomenelor care ne interesează (ex. proteste politice, numărul de voturi în alegeri, opinia publică, invazii ale teritoriului unei țări de către alta etc.). Totuși, cunoașterea științifică nu este dobândită numai prin percepțiile celor cinci simțuri
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]