14,274 matches
-
nivel multilateral și de a termina cu negocierile bilaterale determinate de embargo 1642. Kissinger era categoric împotriva Capitolului IV. Înțelegea problema drepturilor omului, dar considera că politica externă americană nu trebuie să "depindă de transformarea structurii interne sovietice", la care tindea amendamentul privind emigrarea. Fiind întrebat de președintele Long dacă i-ar recomanda lui Nixon să semneze proiectul în forma respectivă, Kissinger a răspuns: "M-aș gîndi foarte serios să-i recomand un veto"1643. Răspunsul lui Kissinger reflecta o nouă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că Amendamentul Jackson-Vanik ajută la sporirea emigrării evreilor din Uniunea Sovietică. Cu toate acestea, toamna trecută am declarat că această lege va intra în vigoare. Cum spunea și secretarul Vance, noi nu sprijinim Paragraful 1415", adică proiectul lui Dole, care tindea să limiteze efectele Amendamentului Jackson-Vanik1898. În timp ce Administrația încerca să-l calmeze pe Jackson, Comisia pentru Comerț a Camerei Reprezentanților își începea audierile privind cererea de derogare pe care o înaintase președintele. Membrii comisiei primiseră, pe 29 iunie, un raport din partea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
anul 1988. Prin dinamismul politicii sale externe, Gorbaciov i-a luat-o înainte lui Ceaușescu. Dat fiind că multe din inițiativele Moscovei întruchipau atitudini de odinioară ale României, Bucureștiul și-a pierdut, în ochii Americii, aura de țară est-europeană care tindea către o politică externă independentă de Moscova. Fără această aură, România nu mai era, pentru americani, decît o națiune care încălca libertățile religioase și drepturile fundamentale ale omului. Prin demersurile pentru prelungirea, în continuare, a Clauzei, Administrația nu numai că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
prezentat depozițiile în cursul dimineții și în prima parte a după-amiezii. Printre argumentele ce justificau recomandarea anuală a președintelui de prelungire a Clauzei pentru România erau: (1) conform legislației în vigoare, emigrarea era singurul criteriu pentru reînnoirea Clauzei; (2) România tindea către o politică externă independentă; și (3), Clauza era o pîrghie prin care Washingtonul putea induce schimbări în România 2354. Nici un senator nu avea nimic de obiectat împotriva argumentului pîrghiei, însă la o zi după încheierea audierilor, în "Christian Science
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că din cauza restricțiilor comerciale, Europa Occidentală nu poate importa materiile prime de care are nevoie din Europa de Est. Spre deosebire de Departamentul Comerțului, Departamentul de Stat a acceptat tradiționala relație de tip "grînar-atelier" dintre Europa de Est și cea de Vest. Deși Războiul din Coreea tindea să atenueze divergențele dintre Departamente, moartea lui Stalin, presiunile exercitate de aliații din Comitetul de Coordonare și noua politică a Moscovei au reinstituit diferențele de opinie dintre Stat și Comerț, pentru cîțiva ani. Eficacitatea ofensivei pacifiste a sovieticilor, la care
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
oamenii să plece" și să le asigure libertate celor rămași. Congresmenii s-au raliat și ei acestui nou curent și au început să supravegheze situația drepturilor omului în regiunile de extremă stîngă. Conservatorii americani apărau politica guvernelor de dreapta și tindeau să le pedepsească pe cele din extrema stîngă. Al treilea susținător al Clauzei României era Administrația. Interpretînd ad-litteram Amendamentul Jackson-Vanik, fiecare președinte hotărîse, la rîndul lui, că România a îndeplinit criteriile legale pentru reînnoirea "Clauzei națiunii celei mai favorizate". Congresul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
decât triumfurile, întrucât acestea impun obligații, și necesită un efort comun" (p. 19). Importanța decisivă a memoriei în formarea națiunii este subliniată de un alt mare clasic, câteva decenii mai târziu. Definind națiunea ca fiind "o comunitate de simțăminte [...] care tinde de regulă să își producă un stat propriu" (Weber, 1946, p. 176), M. Weber arată că această "comunitate de simțăminte" își are originea în memoria colectivă: "Mai presus de orice, solidaritatea națională este legată de amintirile unui destin politic comun
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Apariția ideologiei naționaliste pe scena ideilor politice, și propulsarea de către aceasta a statului-națiune în avanscena formelor de organizare politică, a condus rapid la naționalizarea memoriei colective. Faptul că fiecare națiune, în procesul devenirii sale instituționale cât și ulterior momentului consacrării, tinde să își creeze propria identitate națională pe spinarea memoriei istorice, se apropie de statutul unei cvasi-legități socio-istorice. Identitatea națională este, în parte, un produs derivat din memoria colectivă. Lucrarea dezvoltată în această secțiune este că mișcările naționaliste recurg la extracția
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
termen lung este una de revalorizare a trecutului comunist pe măsură ce ne îndepărtăm temporal de momentul zero al răsturnării regimului comunist. Datele indică o crescândă pozitivare retrospectivă a vechiului regim. În general, aprecierile pozitive la adresa fostului regim comunist (i.e., nostalgia comunistă) tind să crească în amploare odată cu trecerea timpului. Chiar dacă aproape jumătate din respondenți apreciază pozitiv vechiul regim comunist, doar o mică parte dintre aceștia și-ar dori ca societatea românească să revină la comunism. Chestionarul utilizat în studiile "New Europe Barometer
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a notelor obținute de elev pe ultimul an) influențează semnificativ statistic modul în care este evaluată perioada comunistă [X2(3, N=5.338)=35.94, p=.000]. Cu cât elevul are o medie școlară mai mare, cu atât acesta va tinde să evalueze pozitiv perioada actuală și să devalueze trecutul comunist. În schimb, elevii cu note mici prezintă cea mai mare probabilitate statistică pentru a idealiza perioada comunistă. Totuși, deși în mod vizibil aprecierea comunismului variază în funcție de performanța școlară, trebuie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
superioare 69,3 30,7 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Regula generațională pe care am constatat-o în cazul populației adulte, conform căreia cu cât individul a trăit mai mulți ani în comunism cu atât tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
tinde să valorizeze mai pozitiv fostul regim, își găsește un corespondent în categoria populațională a adolescenților care nu au trăit nicio secundă în sistemul comunist: cu cât biografia individului începe mai târziu de punctul de referință 1989, cu atât va tinde să de-valorizeze comunismul. Tabel 46. Aprecierea regimului comunist în comparație cu regimul actual în funcție de clasa școlară Clasa Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) a VIII-a 62,4 37,6 a IX-a 64,6
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Procentul cel mai mare de adolescenți "nostalgici" după comunism se găsește în rândul elevilor din clasa a XII-a (41,8 la sută), aprecierea comunismului ca superior regimului actual tinzând apoi să scadă, până la 35,4 la sută în cazul elevilor din clasa a IX-a. Invers, generațiile mai tinere de elevi, născute la o depărtare mai mare de momentul 1989, evaluează din ce în ce mai pozitiv prezentul comparativ cu ordinea socio-politică trecută
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Mediul de rezidență Față de perioada comunistă, perioada actuală este mai bună (prezentiști) (%) mai rea (nostalgici) (%) urban 64,8 35,2 rural 59,2 40,8 Sursa: baza de date "Elevii și cultura civică", SOROS, 2010 Elevii localizați în mediul rural tind să evalueze într-un procent mai mare perioada comunistă ca pozitivă decât elevii care studiază în orașe, la fel cum am văzut că o fac și părinții lor. Mediul de rezidență se adaugă astfel tabloului de variabile care structurează modul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
feminin, X2(1, N=5.598)=16.15, p=.000. După cum punctează și A. Gheorghiță (2010, p. 65) care a analizat statistic același set de date, o parte din varianța datorată variabilei sex poate fi pusă pe seama faptului că elevele tind să aibă medii școlare mai mari (cu 0,65 puncte) decât elevii de sex masculin, după cum arată tabelul de mai jos. Tabel 49. Mediile școlare în funcție de sex Sexul respondentului Media N masculin 8,25 2.616 feminin 8,90 2
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
comunist ca fiind superior prezentului postcomunist), în timp ce minimumul nostalgic îl regăsim în categoria formată din indivizii care nu aparțin etniilor română, maghiară și rromă (cel mai probabil germani) (29,8 la sută apreciază pozitiv comunismul). Între aceste două extreme, românii tind să fie mai nostalgici decât maghiarii. Reprezentările pe care adolescenții le dețin despre fostul regim comunist sunt necesarmente, după cum am amintit deja, formate pe baza unor cunoștințe non-experențiale, de mâna a doua, preluate din mediul socio-cultural. Cele mai plauzibile surse
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
exprimă tânjirea după un trecut pre-biografic, timpul anterior nașterii lor trăit de generația părinților. Toate datele indică, așadar, o polarizare a atitudinilor populației față de trecutul comunist în jurul a doi centri: pe de o parte, populația cu educație și venituri superioare tinde să conceptualizeze comunismul prin prisma narativei oficiale a traumei culturale; pe de altă parte, populația mai puțin educată, cel mai afectată economic de dificultățile tranziției postcomuniste, se raportează la trecut cu nostalgie, deplângând securitatea socială măturată de instalarea ordinii capitaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a etnicului, la care se adaugă un teritoriu specific aflat sub jurisdicția administrativă a politeiei etnice. Prin manualele de geografie (politică), statul-națiune își trasează în imaginarul colectiv granițele simbolice, propagând ideea de omogenitate internă și deosebire externă. Întrucât memoria colectivă tinde să fie ancorată spațial, introducerea manualelor de geografie în analiză ar fi ajutat la surprinderea interacțiunii dintre dimensiunea timpului istoric și cea a spațiului geografic. Aceasta ar fi ajutat la înțelegerea mai profundă a naturii cronotopice a memoriei colective, i.e.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
riscuri, ca și abilitatea de a adopta o orientare către experiment și rezolvare de probleme. Predarea implică atitudinile pe care profesorul dorește să le inducă elevilor: curiozitate, spirit critic, toleranță, respect față de colegi și/sau adversari. Conținutul activităților de predare tind să se axeze, ca și întreg procesul educațional cognitiv, pe două din cele trei direcții prioritare ale acestuia, centrânduse pe „a ști” și pe „a ști să faci”, din perspectiva profesorului. Despre predare s-a scris mult mai puțin decât
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
la controlul proprioceptiv. R. Manno citându-l pe R.K. Arnold, (1985), prezintă sugestiv etapele învățării, astfel: 1) învățarea perceptivă -,,citirea situațiilor”; 2) învățarea decizională în care se hotărăște ce trebuie făcut și cum se face; 3) învățarea efectorie-exercițiile propriu-zise care tind să fie cât mai eficiente În lucrarea ,,Introducere în teoria antrenamentului”, P.J.K. Thomson (1993), prezintă învățarea tot în trei etape ale căror conținuturi sunt descrise, astfel: * etapa întâi etapa reflectării, în care se pune la punct ce trebuie învățat și
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
ducerea gambei dinapoi înainte și în sus, printr-o rotație în articulația genunchiului și micșorarea unghiului între gambă și coapsa piciorului pendulant cât și reducerea (evolutivă) unghiului dintre cele două coapse, până la momentul verticalei. La terminarea fazei unghiul dintre coapse tinde spre zero, iar cel dintre coapsa și gamba piciorului oscilant devine un unghi ascuțit. Momentul verticalei în acest moment piciorul pendulant încrucișează piciorul opus, care este în sprijin. Caracteristica dominantă a momentului este amplitudinea flexiei gambei pe coapsă, care poate
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
50 până la 400 m inclusiv; ele se desfășoară pe distanțe clasice în sistemul competițional (50 m, 60m, 100 m, 200 m, 400 m) atât pe plat cât și de garduri (50 mg; 60 mg; 100mg/110mg; 400 mg). Istoria atletismului tinde să-i confere lui J. Seroarg titlul de prim „sprinter modern” deoarece a fost înregistrat cu o performanță de 9,4 secunde, pe distanța de 100 m start lansat, în anul 1832, deși cronometrul urma să fie inventat de elvețianul
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
curbei de viteză realizată pentru un sportiv care parcurge distanța de 100 m în 9,90 secunde se poate constata că viteza maximă de cursă este atinsă după 30 - 40 m de accelerare (lansarea de la start), viteză pe care sportivul tinde să o mențină cât mai mult (50 - 60 m) după care, aceasta scade (ultimii 10 m la cei mai buni sportivi). Din considerente didactice vom prezenta tehnica alergărilor de viteză pe plat separat de cele pe garduri, analizând mecanismul de
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
prin mărimea frecvenței pașilor, apoi și pe seama lungimii acestora. * Exerciții fundamentale * alergare accelerată în linie dreaptă. Distanțele inițiale e 2 -30m, ce pot crește mai a din cea maximă, execuțiile vor fi individuale, ca, pe măsura învățări exercițiului viteza să tindă către 90-100% iar exersarea să se facă fie pe grupe de 46 elevi, fie individualizat, în cazul eforturilor maxime. Se va urmări execuția corectă prin aplecarea trunchiului înainte, lucrul activ al brațelor, luarea contactului cu solul exclusiv pe pingea, menținerea
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]
-
direcția elanului un unghi de 30°-35°; * bazinul se răsu inia elanului; * la terminarea pasului încrucișat atletul realizează cea mai mare “depășire” a suliței (picioarele ’întrec” evident partea superioară a trunchiului), trunchiul este înclinat spre înapoi; *unghiu * axa umeri lor tinde să fie paralelă cu sulița. Al patrulea pas sau pasul final de aruncare diferă de toți ceilalți pași, printr-un element fundamental de structură, lipsa fazei de zbor. În literatura de specialitate și în limbajul antrenorilor, adeseori, se numește pas
Atletism în sistemul educaţional by Liliana Mihăilescu, Nicolae Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/307_a_1308]