14,859 matches
-
4 localități: Butești, Molești, Brînzeni, Camenca. Specificul localității:comuna Camenca este situată pe apa rîul Camenca care face parte din categoria rîurilor mici, cu o lungime de 99 km. Izvorul rîului își i-a începutul în s.Lupăria-Recea și se varsă în r.Prut pe teritoriul comunei Balatina. Rîul Camenca șerpuiește în zona comunei Camenca printre toltrele de recifi coralieri care sînt cele mai la sud în zona localității noastre. După cum șerpuiește rîul Camenca așa sînt așezate și localitățile comunei Camenca
Camenca, Glodeni () [Corola-website/Science/305650_a_306979]
-
cu pâlcuri de pini siberieni pitici. De-a lungul zonelor de câmpie de-a lungul cursurilor râurilor se află păduri de pini și de mesteceni. Râul Zeia izvorăște din nord-estul Munților Stanovoi și se îndreaptă spre sud pentru a se vărsa în Amur în dreptul localității Blagoveșcensk. Pe cursul mijlociu al râului a fost construit un baraj, creându-se lacul de acumulare Zeiski, cu o suprafață 2.500 km². Câmpiile joase ale râului Zeisk sunt acoperite de mlaștini și păduri de pini
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
subiectului federal. De-a lungul frontierei răsăritene a regiunii se află un lanț de munți care separă Amurul de Ținutul Habarovsk. Cumpăna apelor râului Selemdja, acoperită cu păduri de brazi și molizi, se continuă până la orașul Blagoveșcensk, unde râul se varsă în Amur. La sud-est se află râurile Bureia și Arhare, ale căror câmpii sunt acoperite cu ultimele păduri virgine de pin coreean, stejar mongolic și alte plante specifice manciuriene. Câmpia Amuro-Zeisko-Burenskaia este zona cu cea mai mare biodiversitate din regiunea
Regiunea Amur () [Corola-website/Science/305652_a_306981]
-
Bătrân. Unele legende sîrbești ar duce chiar la concluzia că mama sa avea moșie la Craiova unde stătea în fiecare vară iar crăișorul sârbilor și-ar fi luat numele de la denumirea Craiovei. Tot cronicarii sârbi pomenesc de remușcările și lacrimile vărsate de prinț în drum spre Rovine. Tradiția populară susține că ar fi fost ucis chiar de către Mircea deoarece își încălcase jurămîntul prin care cei doi se legaseră să nu lupte unul împotriva celuilalt. Mircea a hărțuit, în permanență, oastea turcilor
Istoria Craiovei () [Corola-website/Science/305558_a_306887]
-
adoptat un steag al cărui design fusese sugerat de poetul Miguel Teurbe Tolón. Desenul acestuia conținea trei benzii albastre orizontale simbolizând marea ce înconjoară insula, reprezentate alternativ cu două benzi albe simbolizând puritatea luptei pentru independență. Triunghiul roșu semnifică sângele vărsat pentru eliberarea națiunii, iar pentagonul stelat alb de pe fond roșu semnifică independența propriu-zisă. Steagul a fost folosit efectiv de către López în bătălia de la Cárdenas, din 1850 și Playitas, din 1851. Deși Lopez nu a fost victorios, aceste două evenimente au
Drapelul Cubei () [Corola-website/Science/305661_a_306990]
-
numele de Mihnea Vodă, având următoarele dimensiuni: lungimea de 115 m, lățimea de 15 m și înălțimea de 10-25 m. Înainte de 1924, prin această grotă curgea Râul Peșterii. Astăzi, pârâul intră în subteran înainte de a ajunge la grotă și se varsă mult mai jos, în Ialomița. Urmează galeria numită Pasaj cu lungimea de 20 m și lățimea între 1-8 m, în timp ce înălțimea variază între 1,5-2 m. Sălile Decebal(în formă de dom, din care se deschid mai multe galerii) și
Peștera Ialomiței () [Corola-website/Science/305668_a_306997]
-
sătesc și doi soldați înarmați. Ne-au citit dintr-un caiet numele să vadă dacă suntem toți. Ne-au ținut în casă până la ora 6 dimineața. Nu ne-au dat voie să ieșim deloc afară. Căldarea cu apă ne-au vărsat-o. La orele 6 a venit o mașină militară și ne-au urcat în ea. Ușile de la casă și poartă au rămas deschise. Am ajuns la stația de la Strășeni. Acolo ne-au urcat în tren și au pus lacăt la
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
constitutiv al societății și nu poate fi mai mic decât plafonul minim legal. De exemplu, "A" și "B" asociați hotărăsc înființarea societății "X" pe acțiuni. În actul constitutiv convin ca să subscrie un capital social de 100.000 RON, din care varsă efectiv în contul societății 40.000 RON. Suma intrată efectiv în capitalul societății reprezintă un capital social vărsat, iar suma totală la care s-au obligat asociații să o aducă în contul societății reprezintă capital social subscris. În cazul societăților
Capital social () [Corola-website/Science/305731_a_307060]
-
reprezintă capital social subscris. În cazul societăților comerciale pe acțiuni, capitalul social vărsat nu poate fi mai mic de 30% din capitalul social subscris. Societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă și societatea cu răspundere limitată sunt obligate să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.
Capital social () [Corola-website/Science/305731_a_307060]
-
este un curs de apă, afluent al râului Prut. Bașeul izvorăște în comuna Cristinești, trece prin comuna Hudești și se varsă în râul Prut în apropiere de comuna Ștefănești. Pe teritoriul comunei Hudești sunt realizate iazurile Bașeu (Velnița în trecut), Axânte și Cal Alb care sînt bogate în pește. Pe timp ploios iese din albie inundînd șesul din lungul cursului său
Râul Bașeu () [Corola-website/Science/306303_a_307632]
-
economiei agricole a comunei. In documentele istorice este atestat încă din secolul al XlV-lea sub diferite denumiri: Bașău, Bașâu, Bașiu, Bașeu. In legătură cu numele său circulă și o legendă prin care se povestește că ar izvorî din lacrimile vărsate de bătrânii, femeile și copiii din partea locului, unite cu lacrimile ieșite din pământ pentru alinarea necazurilor locuitorilor în urma deselor prădăciuni făcute de tătari în satele din nordul Moldovei, printre care și satul Cristinești (Cristinți în vechime) de unde izvorăște râul. In
Râul Bașeu () [Corola-website/Science/306303_a_307632]
-
colectoare principale: râulului Trotuș în E și râulului Olt în V. Râul Uz: este cel mai mare afluent din dreapta Râulului Trotuș, care izvorăște din Munții Ciucului, având o lungime de 45 km. Alimentează lacul de acumulare Poiana Uzului și se varsă în Trotuș. Etimologia cuvântului provine de la poporul turcic al Uzilor de la sfârșitul migrației popoarelor, care s-au adăpostit ceva timp pe această vale. Mai târziu aceștia s-au asimilat cu secuii din zona Ciucului. Valea este vestită pentru frumusețea și
Munții Nemira () [Corola-website/Science/306307_a_307636]
-
serie de afluenți mai scurți aparțin bazinului Prahovei. Pâraiele de pe latura estică - Valea Lunga, Vama, Valea Dragă, Vlădețul sunt tributare Timișului. Cele care se scurg spre vest — Valea Joaderului, Valea Hotarului, Valea Cetății, Valea Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
Cărbunari, Valea Poienii și Valea Cheii se varsă în Ghimbășel. Poiana Brașov este drenată de mănunchiul de afluenți ai Văii Poienii. Pe această vale este situat un lac de baraj artificial folosit pentru agrement. Pâraiele din nordul Munților Postăvarul se varsă în canalul Timiș - Ghimbășel care traversează orașul Brașov. Pâraiele afluente Timișului și cele care coboară din Masivul Postăvarul spre Poiana Brașov își au obârșiile în jurul altitudinii de 1.600 m. Cursurile superioare sunt intermitente, au caracter torențial, prezentând în profil
Masivul Postăvarul () [Corola-website/Science/306311_a_307640]
-
ca o "săritoare" în două trepte. "Lacurile de la Stirigoi" - Sunt în număr de 3 și se află lângă Mănăstirea Stirigoi. Sunt lacuri similare, formate pe trepte de alunecare. "Valea Pârâului Lespezilor" - Pârâul Lespezi are ca emisar Izvorul Alb, care se varsă în Asău. Valea sa este suport pentru drumul terasat pentru transport petrolier care ajunge la Bolătău. Pe cursul său se găsesc mici cascade și săritori. "Izvoarele de la Negulești" - Sunt (10 izvoare), sunt ape clorosodice, magnezice, iodurate. Există în apropierea izvoarelor
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
kilometri hotarul dintre munții Baiului, Bucegi și Grohotiș. Cele mai multe aparțin bazinului hidrografic Prahova, care până la confluența cu Doftana se întinde pe circa 880 kmp. Doar în nord-estul regiunii, de pe versanții vârfului Paltinu, mai multe pâraie aparțin Doftanei Ardelene, care se varsă în Părlung. Dispunerea geografică a Munților Baiului în cadrul Carpaților de Curbură, desfășurarea sistemului orografic de la 800 m la 1 923 m și variația condițiilor climatice în raport cu acestea imprimă diversitate în distribuția învelișului vegetal și a lumii animale. Structura naturală a
Munții Gârbova () [Corola-website/Science/306313_a_307642]
-
au format prin retragerea obîrșiilor văilor tributare Bistriței Aurii și Coșnei. Astfel, șaua Diecilor este situată într-un sector unde culmea se îngustează simțitor, corespunzător obîrșiilor celor două văi cu numele de Diaca, ce curg în direcții opuse; una se varsă în Bistrița Aurie, cealaltă în Coșna. Diaca tributară Bistriței Aurii, prin retragerea puternică a obîrșiei, a împins cumpăna de ape în detrimentul celeilalte Diace, im-punînd culmii principale cea mai pronunțată sinuozitate. În sectorul respectiv, Diaca (tributară Bistriței) și-a creat un
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
izvorăște din estul Masivului Gotthard, Rinul Posterior își are izvorul situat în sud în Pădurea Rinului din Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Tessin lângă Pasul Bernadino. Rinul curge prin localitățile mai mari Schaffhausen, Basel la granița cu Liechtenstein și Austria (prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
prin landul Voralberg) până ce se varsă în Lacul Boden, lângă Constanța părăsește lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
lacul curgând mai departe pe teritoriul Germaniei curge spre nord vărsându-se în Marea Nordului. Ronul izvorăște din partea vestică a Masivului Gotthard (Rhônegletscher) (Ghețarul Ronului) curge prin cantonul Wallis vărsându-se în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
în Lacul Geneva, părăsește lacul lângă orașul Geneva părăsește Elveția vărsându-se pe teritoriul Franței în Marea Mediterană.Cu excepția râurilor din Engadina (ital.Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Engadina Grădina Innului din cantonul Graubünden) și a celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
celor din Tessin (Tilcino), toate celelate râuri ale Elveției se varsă în Rin sau Rhône.Râul Inn izvorește la sud de St. Moritz (Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]
-
Engadin) trecând prin lacul Silser prin Tirol și se varsă la Passau în Dunăre care se va vărsa în Marea Neagră pe teritoriul României. Tessin sau Tilcino izvorăște din partea sudică a Masivului Gotthard curge spre sud trece prin Lacul Maggiore, se varsă în Pad care la rândul lui se varsă pe teritoriul Italiei în Marea Mediterană.Râul care are lungimea cea mai mare pe teritoriul Elveției este Rinul cu 375 km urmat de Aare (izvor în Masivul Gotthard) cu 295 km și Ronul
Geografia Elveției () [Corola-website/Science/306335_a_307664]