151,683 matches
-
a ocupației israeliene în sudul Libanului (din 1982), fluxul petrolului pe magistrala transarabă spre terminalul libanez Zahrani, să fie întreruptă. A. Volumul, structura și repartiția spațială a magistralelor petro-gazeifere Valorile acestor indicatori reflectă rolul de arie de alimentare planetară cu resurse energetice jucat de regiunile Golfului Persic și Africii de Nord (foto 38 și 39), spații ce au toate fațadele maritime conexate prin oleoducte și gazoducte la “rezervoarele petrolifere” cu care este înzestrat spațiul arab. Întregul domeniu arabofon este echipat în
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
artificiale sub cerul liber de unde se evaporă. Rețeaua de apeducte din Levant este cea mai interesantă din punctul de vedere al politicilor regionale de securitate. Aici se detașează interesele concurente ale Israelului și statelor arabe din vecinătate pentru accesul la resursele de apă potabilă, determinate atât de necesități obiective, cât și de rațiuni strategice. În acest sens putem vorbi despre o adevărată geostrategie a apei în regiune, în care cheia aprovizionării cu apă este deținută de Turcia, prin controlul pe care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
probabil reluate după schimbarea actualei puteri politice de la Ankara. Asigurarea acestei hegemonii a apei va conferi Israelului un atu suplimentar în impunerea unei veritabile “aqua pax” în raporturile cu vecinii săi arabi, în acord cu interesele israeliene, context în care resursele de apă se prefigurează a deveni un ingredient obligatoriu al oricărui plan de pace regională. 4.1.1.6. Infrastructurile pentru telecomunicații - oglinda decalajelor spațiale de dezvoltare Telecomunicațiile reprezintă a doua componentă în economia rețelelor de transporturi speciale din spațiul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
a unei dezvoltări echilibrate a teritoriului. În Asia se înregistrează o predominanță de potențial a infrastructurilor portuare (22%), aeroportuare (24%) și de telecomunicații (20%), ca urmare a distanțelor ce trebuie acoperite față de ariile beneficiare sau furnizoare de bunuri, servicii și resurse. Africa în schimb, înregistrează o predominanță netă a potențialului rețelei rutiere (43%), slab echipată, dar utilizabilă în interiorul continentului. Spațiul arabofon a împumutat parțial câteva dintre caracteristicile fiecăruia dintre spațiile la întretăierea cărora se află: preeminența potențialului rețelei rutiere este relativă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
4,1% din populația totală, 10,2% din populația activă și 41,2% din populația ocupată în sectorul terțiar! Acestea sunt fie state angajate în conflicte interne sau frontaliere îndelungate (cazul Eritreii, Libanului, Djibouti), fie state mici, dar care alocă resurse mari pentru apărare (inclusiv umane) în raport cu mărimea populației lor (Qatar, Bahrain) - fig. 137). Deși nu face parte dintre statele arabe, dată fiind proximitatea regională și raporturile militare avute de-a lungul timpului cu lumea arabă, Israelul merită a fi menționat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
subcapitolele anterioare), nu dispun nici pe departe de o susținere financiară pe măsură a organismelor lor de apărare, nici la nivelul bugetelor propriu-zise, nici pe palierul cheltuielilor militare pe cap de locuitor. State ca Siria, Eritrea, Sudan, ce dețin o resursă militar umană mult prea numeroasă și un arsenal tehnico-militar mult supradimensionat în raport cu potențialul și vocația lor în regiune, nu își permit bugetarea corespunzătoare a structurilor respective, fenomen exprimat de ponderea redusă a cheltuielilor lor militare pe Glob (sub 0,2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
perioadei postbelice, ca urmare a menținerii ambițiilor și opțiunilor constante pe linia creșterii capacităților de apărare, pe fondul stărilor conflictuale cvasipermanente din interiorul lumii arabe. Această dinamică progresivă a fost susținută în bună măsură de creșterea economică pusă pe seama exploatării resurselor petro gazeifere și reinvestirii ulterioare a petrodolarilor obținuți, fapt ce a permis alocarea unor sume mari de la buget pentru cheltuielile militare. Prin urmare, această categorie cuprinde asemenea atuu geopolitic, iar valorile mari și negative reliefează slăbiciunile potențialului de putere ale
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
arabă participă cu numai 7,3% în economia comerțului U.E.) și S.U.A. (12,3% din comerțul arab, dar numai 5,8% din comerțul S.U.A.), aspecte ce particularizează valențele de spațiu intermediar al domeniului arab, respectiv de periferie de aprovizionare cu resurse energetice. Ponderea superioară în comerțul lumii arabe a puterilor economice dezvoltate (U.E., S.U.A., Japonia și R.P. Chineză) față de ponderea lumii arabe în comerțul acestor puteri, este o consecință a volumului și ponderii mari a hidrocarburilor în exporturile spre aceste spații
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
prosperul vecin din nord (Uniunea Europeană), reliefând statutul Africii arabofone ca periferie sudică a domeniului euro-mediteraneean. Statele arabo-asiatice caracterizate prin predominarea schimburilor cu Asia, și-au orientat strategia economică pe dezvoltarea comerțului (exporturi de hidrocarburi) cu regiunile est-asiatice mari consumatoare de resurse energetice, aspect reliefat de ponderile ridicate ale Asiei nearabe în comerțul statelor arabo-asiatice: numai India, Japonia și R.P. Chineză dețin împreună peste 20% din volumul comerțului statelor din peninsula arabă, în timp ce Asia arabă reprezintă 30% din cuantumul comerțului exterior însumat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
pentru prevenirea cancerului de col, dar beneficiul nu va fi evident decât după 2-3 decade (Burchell AN., 2006; Dasbach E., 2006). Eficiența trebuie însă apreciată în context: care sunt prioritățile profilactice cu care o intervenție atât de costisitoare competiționează? există resurse pentru susținerea programului sau chiar pentru escaladarea în timp prin acțiuni care să includă vaccinarea mai multor generații, pentru recuperarea adolescentelor nevaccinate (catch-up)? nu este previzibilă pe termen scurt o ieftinire semnificativă a vaccinului așa cum s-a întâmplat pentru vaccinul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ale țărilor care au introdus vaccinarea generalizată sunt: populația mare, GDP înalt, acoperire cu screening ridicată și incidența mică a cancerului de col. Țările care nu au introdus vaccinarea generalizată argumentează prin experiența insuficientă asupra vaccinului, lipsa de expertiză, lipsa resurselor finaciare. Figura 36. Diagramă ilustrând diferențele regionale între 28 țări europene în intenția sau decizia introducerii vaccinării HPV generalizate (ianuarie 2009). La numărător - decizie pozitivă; la numitor - total țări. Țările nordice: Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda. Țările vestice: Marea Britanie, Franța
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de timpuriu nu a fost demonstrată decât indirect. Aceiași calitate o au argumentele privind vaccinarea pentru prevenirea verucilor ano-genitale. Programele de vaccinare trebuie să vizeze inițial acoperirea vaccinală înaltă a adolescentelor. Vaccinarea fetelor mai în vârstă este posibilă numai dacă resursele îngăduie și dacă nu deturnează fondurile destinate vaccinării adolescentelor sau programelor de screening. Vaccinarea fetelor mai în vârstă este oportună numai dacă un procent semnificativ dintre ele nu au fost deja infectate cu genotipurile HPV din vaccin. Vaccinarea HPV a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
altă parte, eficiența discutabilă a măsurilor de control operante în prezent. Monografia propune crearea unui sistem de supraveghere a incidenței leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin care să poată compara situația din perioada pre- și postvaccinală. România cheltuiește multe resurse pentru prevenția cancerului de col dar aceste resurse sunt utilizate ineficient. Programele actuale sunt caracterizate de lipsa de coordonare ceea ce duce la intervenții (screening) excesive adresate unui număr redus de femei în timp ce majoritatea celor vulnerabile nu au acces la intervențiile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
operante în prezent. Monografia propune crearea unui sistem de supraveghere a incidenței leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin care să poată compara situația din perioada pre- și postvaccinală. România cheltuiește multe resurse pentru prevenția cancerului de col dar aceste resurse sunt utilizate ineficient. Programele actuale sunt caracterizate de lipsa de coordonare ceea ce duce la intervenții (screening) excesive adresate unui număr redus de femei în timp ce majoritatea celor vulnerabile nu au acces la intervențiile profilactice. Implementarea vaccinării generalizate ar putea evita aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
pentru prevenirea cancerului de col, dar beneficiul nu va fi evident decât după 2-3 decade (Burchell AN., 2006; Dasbach E., 2006). Eficiența trebuie însă apreciată în context: care sunt prioritățile profilactice cu care o intervenție atât de costisitoare competiționează? există resurse pentru susținerea programului sau chiar pentru escaladarea în timp prin acțiuni care să includă vaccinarea mai multor generații, pentru recuperarea adolescentelor nevaccinate (catch-up)? nu este previzibilă pe termen scurt o ieftinire semnificativă a vaccinului așa cum s-a întâmplat pentru vaccinul
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
ale țărilor care au introdus vaccinarea generalizată sunt: populația mare, GDP înalt, acoperire cu screening ridicată și incidența mică a cancerului de col. Țările care nu au introdus vaccinarea generalizată argumentează prin experiența insuficientă asupra vaccinului, lipsa de expertiză, lipsa resurselor finaciare. Figura 36. Diagramă ilustrând diferențele regionale între 28 țări europene în intenția sau decizia introducerii vaccinării HPV generalizate (ianuarie 2009). La numărător - decizie pozitivă; la numitor - total țări. Țările nordice: Norvegia, Finlanda, Suedia, Danemarca, Islanda. Țările vestice: Marea Britanie, Franța
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
de timpuriu nu a fost demonstrată decât indirect. Aceiași calitate o au argumentele privind vaccinarea pentru prevenirea verucilor ano-genitale. Programele de vaccinare trebuie să vizeze inițial acoperirea vaccinală înaltă a adolescentelor. Vaccinarea fetelor mai în vârstă este posibilă numai dacă resursele îngăduie și dacă nu deturnează fondurile destinate vaccinării adolescentelor sau programelor de screening. Vaccinarea fetelor mai în vârstă este oportună numai dacă un procent semnificativ dintre ele nu au fost deja infectate cu genotipurile HPV din vaccin. Vaccinarea HPV a
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
altă parte, eficiența discutabilă a măsurilor de control operante în prezent. Monografia propune crearea unui sistem de supraveghere a incidenței leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin care să poată compara situația din perioada pre- și postvaccinală. România cheltuiește multe resurse pentru prevenția cancerului de col dar aceste resurse sunt utilizate ineficient. Programele actuale sunt caracterizate de lipsa de coordonare ceea ce duce la intervenții (screening) excesive adresate unui număr redus de femei în timp ce majoritatea celor vulnerabile nu au acces la intervențiile
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
operante în prezent. Monografia propune crearea unui sistem de supraveghere a incidenței leziunilor precursoare ale cancerului de col uterin care să poată compara situația din perioada pre- și postvaccinală. România cheltuiește multe resurse pentru prevenția cancerului de col dar aceste resurse sunt utilizate ineficient. Programele actuale sunt caracterizate de lipsa de coordonare ceea ce duce la intervenții (screening) excesive adresate unui număr redus de femei în timp ce majoritatea celor vulnerabile nu au acces la intervențiile profilactice. Implementarea vaccinării generalizate ar putea evita aceste
Vaccinarea în cancerul de col uterin by Costin Cernescu () [Corola-publishinghouse/Science/92273_a_92768]
-
și societatea românească (1990-prezent) suferă de efectul câinelui dingo. Ea nu reușește să supraviețuiască economic și capitalist în condiții libere de piață și neviciate politic, în condițiile apariției unui sistem concurențial liber ("câinele dingo"), care de fapt duce la exploatarea resurselor umane și materiale de către o economie de piață sălbăticită de urmărirea unui profit imediat. Principala preocupare a acestui câine dingo, prezent în economia românească, nu este atât dezvoltarea unui mediu economic, cât satisfacerea propriilor nevoi, ceea ce implică o eliminare a
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
filosofi-sofiști nu înțeleg aproape deloc istoria Occidentului și a formării capitalismului, un mod de viață, dar nu "sistem". Dacă Occidentul a devenit relativ prosper prin competiții și în detrimentul prosperității celorlalți pentru că a acumulat și a monopolizat o cantitate mare de resurse materiale și umane din restul lumii, nu aceeași formulă a lui a acumula cât poți prin concurență și competiții, de multe ori lipsite de fair-play, se mai poate susține în dinamica relațiilor interumane de azi peste tot în lume. Tocmai
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
de școala Însăși. Școala incluzivă nu urmărește scoruri Înalte sau un număr mare de elevi ce se regăsesc Într-o formă superioară de școlarizare (liceu ori facultate), ci o bună educație, adică utilă, oportună pentru fiecare elev, judecat separat, cu resursele, posibilitățile, aspirațiile și nevoile lui stringente și imediate. O autentică școală incluzivă are maximal nevoie de o mare diversitate de educabili (de fapt, de copii cu probleme cât mai diverse: deficientul grav, cel cu tulburări de comportament, dar și supradotatul
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Miodrag CIURUŞCHIN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2139]
-
sau centralizată, tipul de producție internă, interese legate de accesul la materiile prime, nevoia unor piețe de desfacere externe), populația (omogenă sau fragmentată etnic, religios, cultural, puternic sau slab polarizată socioeconomic, coezivă sau nu din punct de vedere socioidentitar etc.), resursele (de toate tipurile) și caracteristicile societății (istorie, tradiții, valori relevante pentru prezența internațională a statului), toate participând la determinarea în mod direct a comportamentului internațional al statului, ca variabilă dependentă. Pentru a oferi câteva exemple, utilizarea acestui nivel de analiză
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
treilea rând, adepților nivelului doi li se impută, mai ales de către cercetătorii care optează pentru nivelul trei de analiză, faptul că accentuează descrierea în detrimentul explicației. Cei din urmă, de pildă, susțin că toate statele, fie ele democratice sau nu, alocă resurse semnificative pentru domeniul militar, și că există o regulă generală a sistemului internațional de formare a unei balanțe de putere atunci când un stat tinde spre hegemonie, fapt independent și inexplicabil prin recursul la variabilele interne, naționale. În acest spirit, Waltz
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]
-
de structura sistemului mai exact, de distribuția capabilităților, care constrânge statele să urmeze anumite cursuri de acțiune și să renunțe la altele. Regula care stă la baza acestei dinamici este cea a self-help-ului (autoajutorare); bazându-se astfel preponderent pe propriile resurse sau pe alianțe flexibile și temporare în tiparul general al balanței de putere în funcție de distribuția capabilităților în sistem, fiecare stat urmărește să se apere de încercările potențiale sau manifeste de cotropire, atac, subjugare, influență economică etc. venite din direcția altor
RELATII INTERNATIONALE by IONUŢ APAHIDEANU () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1508]