14,879 matches
-
VIII, iar în sec. X sunt proclamate califate rivale față de cel din Bagdad, motivul acestor războaie fiind legitimitatea. Atât shi iții cât și sunniții au fost nevoiți să iși legitimeze acțiunile împotriva rivalului religios. Pentru shi îți, cei care respingeau învățătură acestora erau considerați a fi „infideli”. Aceștia introduc un nou concept, dar al-imam, adică zona în care era practicată adevărată credință ( Shi ismul), iar dar al-Islam era format din teritoriile în care era practicat Islamul, însă în forma unor alte
Imperiul Otoman () [Corola-website/Science/297279_a_298608]
-
nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul „Sfântul Sava” și la Liceul „Gheorghe Lazăr” din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul „magna cum laude“, în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu. Devine mai
Camil Petrescu () [Corola-website/Science/297554_a_298883]
-
foșnitura și aroma graiului. [...] Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascunzișuri ironice..." "„Dacă stăm bine să ne gândim, tonul literaturii române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos și ține să facă «nacazanie, adecă învățătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbește în pilde și proverbe, are un limbaj pitoresc și bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
că s-a născut undeva pe raza județului Bacău. Și-a petrecut copilăria la Iași și la Mircești, unde tatăl său avea o moșie și unde a revenit pe întreaga durată a vieții sale să-și găsească liniștea. A început învățătura cu un dascăl grec, apoi cu dascălul maramureșean Gherman Vida. Între anii 1828 și 1834, s-a deschis la Iași pensionul lui Victor Cuenim. Spătarul Alecsandri l-a înscris pe fiul său la pensionul francez, unde a studiat alături de Mihail
Vasile Alecsandri () [Corola-website/Science/297595_a_298924]
-
că apărătoare ale drepturilor oamenilor împotriva despotismului ministerial. Filosofii criticau instituțiile vechiului regim, dar nu se opuneau regimului pentru că nu erau revoluționari. Mulți dintre ei, ca Montesquieu, Voltaire și Rousseau, erau nobili sau făceau parte din înalta societate, dar doctrina învățăturii lor a produs efectul așteptat. Ideile lui Montesquieu se reflectau în protestele parlamentelor. Cahiers de doleances (caiete de doleanțe) ale nobililor erau impregnate de ideile iluminismului. Autorii lor erau profund ostili vechiului regim și dornici să creeze un stat liberal
Revoluția franceză () [Corola-website/Science/297527_a_298856]
-
lângă Iași, fiind fiul lui Dinu Negruț, de origine răzășească, ajuns boier în rang de paharnic, și al Sofiei Hermeziu, fiica logofătului dreptății Iorgu Hermeziu. În anul 1809 mama sa s-a stins din viață. Costache Negruzzi și-a început învățătura în greacă cu unul din dascălii greci mai cu renume pe atunci în Iași, iar să citească românește a învățat singur dintr-o carte a lui Petru Maior, precum însuși mărturisește într-un articol intitulat " Cum am învățat românește", foarte
Constantin Negruzzi () [Corola-website/Science/297630_a_298959]
-
-o una dintre cele mai influente savante ale secolului al XX-lea. Se naște la Varșovia, într-o perioadă în care țara se afla sub stăpânirea Rusiei țariste, într-o familie de profesori, care îi insuflă de timpuriu dragostea pentru învățătură. Astfel, încă din tinerețe își manifestă interesul pentru studiu, pasiune moștenită probabil de la tatăl ei, Vladislav Sklodowski, profesor de matematică și fizică la un liceu, care a studiat la Universitatea din Sankt Petersburg. Acesta era un bărbat inteligent care excela
Marie Curie () [Corola-website/Science/297649_a_298978]
-
dar și față de idealurile și normele științei clasice, ale științei epocii moderne, în genere. În loc de aceasta, ei proclamă multiplicitatea și diversitatea, varietatea și concurența paradigmelor, coexistenta elementelor heterogene, recunoașterea și stimularea unei varietăți de proiecte contemporane de viață, interacțiuni sociale, învățături filosofice și concepții științifice. Aceasta presupune reevaluarea fundamentalismului, recunoașterea aspectului multidimensional al realității și a unei mulțimi de tipuri de relații de aceeași esență, recunoașterea multiplicității de neevitat a descrierilor și a punctelor de vedere, a relațiilor de complementaritate și
Postmodernism () [Corola-website/Science/297646_a_298975]
-
La inițiativa conducerii școlii normale din Silistra a fost înființată „Societatea română pentru cultură și limba” care deținea regulament, statute, registre și sigiliu propriu, iar scopul ei era „de a propagă prin toate mijloacele putincioase între românii din aceste părți, învățătură limbii materne” și de „a conlucră la dezvoltarea educației naționale și a apăra privilegiile ei”. Mai exista și „Comunitatea Bisericii Românești”. „Cadrilaterul” a rămas în componență României până în 1940, cănd prin Tratatul de la Craiova de la 7 septembrie este restituit Bulgariei
Cadrilater () [Corola-website/Science/296623_a_297952]
-
1,7 milioane de imigranți. Principalele religii din Japonia sunt budismul și șintoismul. Totuși, majoritatea japonezilor nu sunt adepții unei singure religii, ci încorporează în viața lor de zi cu zi caracteristici din ambele religii, într-un proces numit sincretism. Învățăturile budiste și șintoiste sunt adânc încorporate în viața zilnică din Japonia, deși japonezii pot să nu își dea seama de acest lucru. În general, este dificil pentru cei necunoscători să separe religia „adevărată” japoneză de superstițiile și ritualurile de zi
Japonia () [Corola-website/Science/296602_a_297931]
-
în anul scolar 1859/1860. Are ca învățători pe Ioan Litviniuc și Ioan Zibacinschi, iar director pe Vasile Ilasievici. Cadre didactice cu experiență, învățătorii săi participă la viața culturală și întocmesc manuale școlare. Termină școala primară cu rezultate bune la învățătură. A terminat clasa a IV-a clasificat al 5-lea din 82 de elevi. Între 1860 și 1861 a fost înscris la Obergymnasium din Cernăuți, liceu german înființat în 1808, singura instituție de învățământ liceal la acea dată din Ducatul
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
prin Lepturariu românesc, în patru tomuri, tipărit la Viena între 1862 și 1865, cea dintâi istorie a literaturii române în texte. Frecventează cursurile la Obergymnasium și frații săi, Șerban, Nicolae, Gheorghe și Ilie. Termină clasa I cu rezultate bune la învățătură. Nu are notă la română pe primul semestru și este clasificat de Miron Călinescu, erudit în istoria bisericii ortodoxe române. Elevul Eminovici Mihai a promovat clasa I, fiind clasificat al 11-lea în primul semestru și al 23-lea în
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
limba latină) și la Johann Haiduk, pe ambele semestre (la matematică). Mai târziu a mărturisit că îndepărtarea sa de matematică se datora metodei rele de predare. În 16 aprilie 1863 a părăsit definitiv cursurile, deși avea o situație bună la învățătură. Avea note foarte bune la toate materiile. Ion G. Sbiera i-a dat la română calificativul "vorzüglich" (eminent). Plecând de vacanța Paștelui la Ipotești, nu s-a mai întors la școală. În 1864 elevul Eminovici Mihai a solicitat Ministerul Învățământului
Mihai Eminescu () [Corola-website/Science/296567_a_297896]
-
a fost onorat de facultate cu un banchet special. Trei academicieni (Xenopol, Nicolae Culianu, Ioan Caragiani) au vorbit cu reprezentanți ai Ministerului Educației și i-au propus un program sponsorizat de stat care le permitea celor cu rezultate excelente la învățătură să studieze în străinătate. A fost contribuitor la "Junimea", celebrul club literar condus de Titu Maiorescu și afiliat curentului conservator. În 1890, criticul literar Ștefan Vârgolici și promotorul cultural Iacob Negruzzi au publicat eseul lui Iorga despre poeta Veronica Micle
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
R.W. Seton-Watson "The New Europe" (). A mai publicat în acel an mai multe broșuri dedicate menținerii moralului printre soldați și civili: "Războiul actual și urmările lui în viața morală a omenirii", " Rolul inițiativei private în viața publică", "Sfaturi și învățături pentru ostașii României" etc. A tradus din engleză și a tipărit "Țara mea", un eseu patriotic scris de Regina Maria. Criza tot mai puternică l-a făcut pe Iorga să lanseze apeluri împotriva defetismului și să republice "Neamul Românesc" din
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
VIII, 6) scrie că „se spune că dintre vechii traci nimeni nu cunoștea scrierea.” Dar tot el adaugă „Aceste informații le spune Androtion, dacă el poate fi pentru cineva un martor vrednic de încredere cu privire la cunoașterea scrisului și lipsa de învățătură a tracilor.” Cea mai lungă inscripție în limba tracă (dar cu caractere grecești) pare să fie aceea de pe inelul de aur de la Ezerovo (Bulgaria), din secolul V a. Chr., în scriere continuă (61 semne pe 8 rânduri): РОΛΙΣΤΕΝΕΑΣΝ/ΕΡΕΝΕΑΤΙΛ/ΤΕΑΝΗΣΚΟΑ
Limba dacă () [Corola-website/Science/296677_a_298006]
-
protectoare), yidam ("zeități tutelare"), și "zei" (Sanskrit "deva", Tibetană "lha") dispar în practică. În orice caz, toți sunt văzuți în contextul budismului ca fiind fără existență fizică, calitate pe care nicio religie teistică n-ar oferi-o "zeului" său. Anumite învățături ale lui Buddha din unele sutra Mahayana se opun cu fermitate ideii că nici Buddha (în stadiul extraordinar de Dharmakaya) nu este într-adevăr real pentru eternitate (vezi secțiunea "Eternul Buddha" de mai jos): potrivit acestei doctrine mai puțin răspândite
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
în ideea mai timpurie a unei eterne Dharma/Nirvana, despre care se zice că este întrupată în Buddha. Doctrina unui Buddha etern nu este, în orice caz, o trăsătură a budismului Theravada. Bătrânii Școlii de Budism, care susține că păstrează învățăturile originale ale lui Buddha încă de la primul mare recital (al doilea a condus la divizarea în Theravada și Mahayana), pun mare valoare pe cuvintele Maestrului că 'nimeni nu este etern', și cred că până și viața celor luminați are, într-
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
existența unui suflet fixat, neschimbător, personal. Conceptul care ia locul sufletului este 'Bhava' ("devenirea"), care este un flux continuu de energii proiectate karmic, care derivă din și dau naștere gândurilor și emoțiilor. Pe de altă parte, Budismul Mahayana consideră aceste învățături ca fiind incomplete și oferă doctrina complementară a unei Individualități pure (ipostaza eternă, deși nesubstanțială, a lui Buddha) care nu mai generează karma și care există pentru eternitate în tărâmul Nirvana, din sfera căruia poate fi trimis ajutor ființelor lumești
Buddha () [Corola-website/Science/296878_a_298207]
-
tradus într-o așa manieră încât să i se redea sensul exact. Până de curând, unele școli de gândire islamică considerau că nu ar trebui să fie tradus deloc. Totuși, însuși profetul Muhammad a îndemnat la traducerea Coranului pentru răspândirea învățăturilor sale la popoarele vorbitoare de alte limbi.În acest sens, însoțitorul său persan Salmăn Păk (Salman cel Pur) a tradus "Al-Fătiha" ("Deschizătoarea", prima sură din Coran) în limba persană (A. Fawzi, "Hayăt Muhammad" "Viața lui Muhammad", Baġdăd, 1983: 65) Deși
Limba arabă () [Corola-website/Science/296905_a_298234]
-
politic clamând că aplică acele idei în moduri potrivite cu nevoile de schimbare ale societății, așa cum a fost tranziția de la „socialismul în pas de melc” de la începutul anilor treizeci la industrializarea forțată a planurilor cincinale. Uneori, termenul compus marxism-leninism-stalinism, (sau "învățăturile lui Marx, Engels, Lenin și Stalin"), era folosit pentru a demonstra pretinsa moștenire și succesiune. În același timp, multe persoane credincioase marxismului sau leninismului, vedeau stalinismul ca o pervertire a ideilor marilor gânditori de stânga. Troțkiștii, în particular,sunt antistaliniști
Stalinism () [Corola-website/Science/298236_a_299565]
-
care se cumpărau anual medicamente pentru membrii fondului în valoare de 200-400 coroane. În 1904, din inițiativa lui Vasile Boneu s-a constitut fondul „Masa studenților”, din care să se achite gazdelor masa elevilor săraci dar cu rezultate bune la învățătură. Un fond asemănător a fost „Fondul de pâine”, după modelul celui al liceului de la Blaj, obiectivul său fiind asigurarea cel puțin a pâinii zilnice pe 5 zile din săptămână. Fondurile erau alimentate din donații oricât de mici, colecte, sume obținute
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
piese de teatru, una dintre ele (intitulată „Problema problemei”), fiind montată pe scena Casei de Cultură din Onești. Printre pasiunile sale din școala generală s-au numărat (pe lângă muzică, fiind în corul școlii din clasa a V-a ), handbalul și învățătura. Pentru meritele sale, Loredana a fost aleasă comandantă de unitate. A participat la olimpiade școlare, obținând locul I la faza pe țară la disciplina limba română. A fost și este pasionată de „toate materiile care te ajută să-ți dezvolți
Loredana Groza () [Corola-website/Science/298245_a_299574]
-
al Arhivelor Statului din Iași (1856). Preocupările lui Codrescu, multiple, nu sunt susținute totdeauna de o pregătire corespunzătoare. Cu toate acestea, el a știut să răspundă cu promptitudine diverselor necesități culturale ale epocii. A redactat o Mică gramatică franceză pentru învățătura tinerimii moldo-române (1841), a tradus alte gramatici franceze, a alcătuit un dicționar francez-român și un altul german-român. Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
grădina cerului. Îi plăcea rugăciunea și petrecea bucuros ceasuri întregi, zilnic, în casa Domnului, închinându-se cu credință și slujind preoților la sfântul altar. Avea o minte ageră, pătrundea ușor orice adevăr, de aceea de timpuriu s-a apucat de învățătură și, ca să poată să se adâncească mai liber în știință, a intrat în seminarul catedralei - pe atunci singura școală superioară căutată. Inima lui cea bună, milostivă cu cei săraci, avea să se desăvârșească aici și mai mult și, prin virtuțile
Anton de Padova () [Corola-website/Science/298325_a_299654]