15,392 matches
-
furturi fiindcă țăranul ,conform Statut, era coproprietar al tuturor bunurilor CAP - ului } au făcut obiectul unor dosare penale, mai ales în perioada 1980 - 1989. Această metodă de organizare a muncii,în echipă și subechipă, a disparut odată cu apariția combinelor de cereale autopropulsate produse la "Semănătoarea " București. Apariția combinelor autopropulsate a dus la dispariția cosașilor, a secerătorilor și legătorilor. De asemenea s-a înlăturat transportul din câmp a clăilor de grâu și au dispărut din peisajul sătesc " Ariile "- adica locurile de treierat
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
furajare și curățarea de bălegar a grajurilor, avînd lățimea de circa 4 m. În vara anului 1962 "colhoznicii" au construit exact în centrul satului, din piatră { exploatată manual în cele 3 cariere din sat }, o magazie pentru uscat și depozitat cereale de circa 500 mp.,- care există și în prezent - la următoarele dimensiuni: lungime = 55 m, lățime = 10m. Lucrarea a fost executată de săteani, " meșterul " fiind un " colhoznic " care a învățat zidăria în perioada prizonieratului de 7 ani la ruși. După
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
80 - 100 kg. grîu reprezentînd așa numitul "ajutor pentru bătrîni". Pensia mică îl obligă să lucreze în continuare ,dacă avea puțină sănătate, chiar si pînă la 75 - 80 ani în folosul colhozului. Uneori moartea îl prindea cu un sac de cereale în spate sau conducînd un atelaj de cai sau boi. De altfel țăranii nu aveau încredere în medicamente și nici în medici, fiind obișnuiți să " coabiteze " chiar și cu bolile cronice. Lipsa brațelor de muncă în colhoz s-a resimțit
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
a găsit un mormânt (sec. XI-XIII) ce conținea un schelet înhumat, cu o spadă cu două tăișuri cu mâner și un pinten. Agricultură este activitatea economică de bază a acestei localități, constând în cultivarea terenurilor agricole (cartof, sfecla de zahăr, cereale), expoatarea pajiștilor, creșterea animalelor, exploatarea și prelucrarea primară a lemnului și comerțul. "Monumentul Eroilor Români din Primul și Al Doilea Război Mondial". Obeliscul este amplasat în fața Bisericii Ortodoxe, fiind ridicat în memoria eroilor români din cele Două Războaie Mondiale. Monumentul
Zagon, Covasna () [Corola-website/Science/300386_a_301715]
-
Web - S.C Fzones Media Design SRL Solurile nisipoase de la Călărași sunt favorabile vitei de vie și în special culturilor de pepeni, astfel că zona este cunoscută ca „patria lubenițelor”. În zonele unde pământurile sunt mai fertile, se cultivă și cereale. În Călărași a fost înființată SCCCPN (Stațiunea Centrală de Cercetări pentru Cultura Plantelor pe Nisipuri). SCCCPN Dăbuleni funcționează în subordinea Academiei de Stiinte Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești” - București. Are sediul în comuna Dăbuleni, județul Dolj, pe Drumul Național - Bechet-Corabia
Comuna Călărași, Dolj () [Corola-website/Science/300392_a_301721]
-
platourile și dealurile. Solurile din lunca Jiului au fost și sunt cultivate pentru consum propriu cu legume, dar și pentru comercializare în piețele din Craiova. Solul brun-roșcat de pădure dă rezultate aproape la fel de bune ca solurile de cernoziom în ceea ce privește cultura cerealelor. Coastele orientate către sud ale dealurilor din comună sunt favorabile culturii celor mai bune soiuri de viță de vie, iar părțile nordice pentru pomi fructiferi. Fauna comunei Breasta cuprinde diverse animale sălbatice, cum ar fi: iepuri, vulpi, cârtițe, șerpi, șopârle
Comuna Breasta, Dolj () [Corola-website/Science/300390_a_301719]
-
forma un sat cu numele Nedeița, ce există chiar în anul 1672. Nu se știe de când datează schimbarea numelui de Nedeița în Gighera. Din vechime, la această comună, spre sud la Dunăre, a existat schela Copanița, unde se încarcă diferite cereale pentru export. (Copanița este numele ostrovului din dreptul comunei). La recensământul din 1900 comună (localitatea) numără 1426 suflete, din care 714 bărbați și 712 femei. Erau 258 locuințe, din care 38 bordee, toate cu o încăere, cu un cubaj de
Comuna Gighera, Dolj () [Corola-website/Science/300399_a_301728]
-
era și este renumită datorită densității mari de știuca. Situată la confluenta Râurilor Neajlov și Argeș, localitatea Falaștoaca este asemeni unei insule situată aproximativ în mijlocul celor două cursuri de apă. Funcția de bază este agricolă, locuitorii se ocupă cu cultura cerealelor, plantelor tehnice și creșterea animalelor. După modul de distribuire al gospodăriilor este un sat de tip adunat. Se concentrează pe resurse naturale: Biodiversitate de o importanță deosebită, cu habitate și specii rare (4 specii de pești, 7 de amfibieni și
Falaștoaca, Giurgiu () [Corola-website/Science/300429_a_301758]
-
Pădurea Mihai Vodă (Nord); Comună Grădinari (Sud); Ogrezeni (Vest). Argeș (Sud și Vest) Șabăr (Est) Mihăilești, Neajlovu, Ogrezeni, Pădureni, Palanca, Podișor, Poenari, Poștă, Săbăreni, Sterea, Teișori, Trestieni, Ulmi, Bacu, Moșteni, Joița, Buturugeni, Căscioarele Ulmi, Cosoba, Coteni. Locuitorii cultiva în special cereale, precum porumb, grâu, orz, ovăz și secara. Aici se mai cultivă și floarea soarelui, legume, si pomi fructiferi (legume: roșii, castraveți, varză, fasole, salată, cartofi, gulii, ridichi, morcovi, dovleci, vinete, dovlecei etc.; fructe: zmeura, căpșuni, pepeni, struguri etc.; pomi fructiferi
Tântava, Giurgiu () [Corola-website/Science/300446_a_301775]
-
o școală generală și un spital de psihiatrie, construit în 1897 (conform LMI) sau 1889, conform site-ului spitalului. Din 2011, spitalul a devenit secție a Spitalului Județean Giurgiu. În sat funcționează "Baza Vadu Lat", o bază de primire a cerealelor cu o capacitate de 16.000 de tone. Societatea ce deținea baza a fost tranzacționată până în 2002 pe bursa RASDAQ , fiind apoi achiziționată de grupul american Cargill. Vadu Lat este și sediul unui fond de vânătoare. Industria este reprezentată de
Vadu Lat, Giurgiu () [Corola-website/Science/300448_a_301777]
-
din latina "Curpenue"- cuptoare cu pâine, merinde, ceea ce se adeverește că aici era un centru de aprovizionare al romanilor, ale căror trupe treceau spre Pasul Vâlcan și Cohorta de la Bumbești-Jiu. Pe apa Șușița erau mori de apa unde se măcinau cerealele și pe marginea apei cuptoarele unde coceau pâinea romanii. După necesitățile administrative din ultimul timp comuna Vălari cu toate satele ei au fost arondate în comuna Stănești. Când a fost centru civic, aici era un local de primărie din lemn
Curpen, Gorj () [Corola-website/Science/300459_a_301788]
-
Lunca Budienilor care practic este partea sudică și sud-estică a platoului pe care se găsește orașul Tg. Jiu. Ea intra practic în alcătuirea părții nordice a Luncii Jiului. Această zonă are cel mai fertil sol fiind cultivata în special cu cereale. Aici se cunoaște o rețea de canale ce au servit atât irigării cât și preluării cantităților prea mari de precipitații. Acestea au fost realizate cu peste o sută de ani înainte dar acum nu mai sunt întreținute și ca urmare
Budieni, Gorj () [Corola-website/Science/300456_a_301785]
-
locuitorii au de luptat la prășit cu faimosul pir, foarte greu de stârpit, cu mohorul sau bălurul,cornecii ghimpele,pălămida,loboda sau știrul, mărăcinii și alte buruieni. Prin grâu cresc maci sălbatici, neghină și albăstrele. Plantele cultivate sunt în majoritate cereale și floarea soarelui. S-a renunțat la cultivarea sfeclei de zahăr, care ocupa suprafețe mari până în 1990, dar a reapărut rapița.La plantele textile, cânepă, in și bumbac, mult cultivate odată, s-a renunțat de tot, odată cu dispariția industriei casnice
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
a avut și el un număr de victime. În septembrie 1912 vreo zece locuitori ai Coveiului au avut o moarte fulgeroasă în câteva zile, din cauza holerei. Economia satului Covei a fost și este bazată pe agricultură, în principal pe cultivarea cerealelor.Pe zona nisipoasă se mai cultivă și pepeni. Până în anii 50 a fost o industrie casnică foarte activă, apanajul femeilor, care torceau, țeseau, remarcabile prin finețe fiind maramele de borangic, făceau haine și covoare, bărbații mai făcând funii, opinci și
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
mai veneau pescarii cu pește proaspăt sau uscat și sărat, pe care-l dădeau tot pe mălaiul ce constituia un fel de valută forte. Pentru țărani banii propriu-ziși erau cam răruți, ca să-i aibă trebuind să vândă cantități mari de cereale către veșnicii samsari ce le cumpărau întotdeauna pe un preț derizoriu, sau să vândă ceva vite,la târg, de pe urma cărora se puteau căpăta bani buni.Târgurlile mai apropiate erau la Băilești și la Bârca. Nevoia de bani în numerar i-
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,11%). Pentru 4% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Ocupația principală a populației este creșterea animalelor (bovine, porcine, ovine, păsări etc.), pomicultura și cultura cerealelor (grâu, porumb, cartofi, legume etc.). Transportul se realizează pe căi rutiere. Nu are legătură cu calea ferată.
Comuna Telești, Gorj () [Corola-website/Science/300469_a_301798]
-
1762 și 1851, din "Compania a III-a", a Primului Regiment Secuiesc de Infanterie. Economia acestei localități este bazată pe industria de exploatare și prelucrare a lemnului, industria de prelucrare a maselor plastice, pe agricultură prin cultivarea cartofului și a cerealelor precum și pe creșterea animalelor și comerțul cu produse agricole. În comună, conform recensământului din 2011, din totalul populației de 3.429, majoritatea absolută (3.377 sau 98.48%) sunt maghiari, 38 (1.1%) sunt români, 5 (0.14%) sunt țigani
Sânsimion, Harghita () [Corola-website/Science/300486_a_301815]
-
a aparținut de Comitatul Ciuc, din Regatul Ungariei, apartenență ce a încetat în anul 1920 odată cu semnarea Tratatului de la Trianon, tratat ce prevedea stabilirea frontierelor Ungariei cu vecinii săi. Activitatea economică a localității este bazată pe agricultură prin cultivarea terenurilor (cereale, cartof, sfeclă de zahăr), exploatarea fânețelor și creșterea animalelor, pe activități în exploatarea și prelucrarea primară a lemnului, comerțul cu produse agricole și activități agroturistice.
Sânmartin, Harghita () [Corola-website/Science/300485_a_301814]
-
în Orient. În 60 î.Hr. se constituie primul triumvirat între Pompei, Cezar și Crassus, înțelegere privată și secretă a celor trei împotriva aristocrației senatoriale. În 57 î.Hr. dobândește puteri excepționale pe timp de 5 ani, în vederea asigurării aprovizionării Romei cu cereale. În 55 î.Hr. este ales din nou consul iar la sfârșitul consulatului obține guvernarea Spaniei pe 5 ani, însă nu părăsește Roma. Moartea lui Crassus la Carrhae și gloria lui Cezar în Gallia, duc la destrămarea triumviratului și la apropierea
Cneus Pompeius Magnus () [Corola-website/Science/298616_a_299945]
-
De asemenea, Reniul era și o stație de cale ferată pe linia Galați - Basarabeasca - Tighina. Datorită așezării sale geografice la vărsarea Prutului în Dunăre, orașul Reni a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț dezvoltat de cereale, animale, porci, produse animale, păsări, cânepă, legume, miere, vin, ceară, produse mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, 3 fabrici de cărămizi, 2 fabrici de cherestea și 2 de ulei. De asemenea, își desfășurau activitatea în localitate
Reni () [Corola-website/Science/298606_a_299935]
-
Galați - Basarabeasca - Tighina, la o distanță de 6 km de oraș. Datorită așezării sale geografice într-o regiune de stepă și pe malul limanului Ialpug, orașul Bolgrad a devenit un important nod comercial, pe aici derulându-se un comerț de cereale, bovine, porcine, produse animale, struguri și fructe, mai ales din județele Basarabiei. Aici funcționau o uzină electrică, un depozit C.A.M., 3 fabrici de cărămizi, o fabrică de postav, o moară, o tăbăcărie, precum și ateliere de industrie casnică: mătase, broderii
Bolgrad () [Corola-website/Science/298605_a_299934]
-
și cetăți fortificate, care îndeplineau rolul de cetăți permanente sau de refugiu. Locuințele simple aveau pereții de lemn pe fundații de piatră. A devenit mult mai complexă în epoca fierului, prin creșterea randamentului odată cu răspândirea uneltelor din fier. Se cultivau cereale. Pentru arat se folosea plugul cu două roți, cu brăzdar de fier. Se practica creșterea animalelor, dar și vânătoarea, culesul, pescuitul, pentru completarea dietei. În epoca fierului, ca urmare a dezvoltării tehnologiei de exctracție a minereului și a metalurgiei, a
Hallstatt (perioadă) () [Corola-website/Science/298615_a_299944]
-
și prelucrarea produselor agro-alimentare, care face uz de forță de muncă sezonieră. Funcționează în prezent 667 întreprinderi agricole, dintre care 530 sunt gospodării individuale, 37 cooperative, 8 asociații private, 2 asociații de stat și 90 de altă formă. Se cultivă cereale, floarea-soarelui și rapiță de iarnă. De asemenea, există 484 ha de podgorii și 68 ha de livezi. În raion s-a dezvoltat și zootehnia, existând ferme în care se cresc bovine, porcine, ovine, caprine și păsări de curte. În acest
Raionul Ismail () [Corola-website/Science/298623_a_299952]
-
lacului Tansa, „la Curte”), unul la Liteni („pe Curte”), și unul la Munteni („la Știubeiul cu Apă Pucioasă” sau „la Seliște”). Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]
-
Știubeiul cu Apă Pucioasă” sau „la Seliște”). Resursele agricole sunt cele mai importante și ocupația de bază a locuitorilor este agricultura. Producțiile la hectar obținute la cereale nu sunt corespunzătoare condițiilor oferite de cadrul natural. Se cultivă grâul,porumbul dintre cereale,floarea soarelui,sfecla de zahăr dintre plante tehnice pe văile pârailor se cultivă legume iar în zona colinară apar livezi sau plantații de viță de vie. Se cresc bovine,porcine,ovine,cabaline,albine. Crescători de ovine sunt mai ales locuitorii
Comuna Belcești, Iași () [Corola-website/Science/298646_a_299975]