14,695 matches
-
baze grecești. Cuvinte arabe au intrat în franceză pe mai multe căi. Încă în Evul Mediu, contactele dintre cruciați și arabi, precum și vecinătatea cu Spania cucerită de arabi au avut unele consecințe lingvistice. De exemplu, din secolul al XII-lea datează în franceză cuvântul "amiral" cu sensul de „emir” la sarazini, iar din secolul al XIII-lea cu sensul de astăzi. Alte cuvinte împrumutate în acea epocă sunt "farde" devenit ulterior prin derivare "fardeau" „povară” (sec. XII); "arsenal", "jarre" „urcior”, "luth
Lexicul limbii franceze () [Corola-website/Science/331267_a_332596]
-
lucrări din perioada interbelică. Arta veche românească este reprezentată în general de pictura cu subiect religios - realizată pe diferite suporturi - ilustrată aici cu frescă din perioada brâncovenească, dar și cu icoane din secolul al XVIII-lea și chiar mai târzii datate după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
după 1800. Alături de aceste icoane sunt prezentate, ca o excepție și în același timp ca o evoluție firească a picturii religioase după contactul unor artiști cu mediul academic central-european, icoanele, de mici dimensiuni, realizate de Gheorghe Tattarescu în stil neoclasic, datând din a doua jumătate a secolului al XIX-lea (cca. 1863-1864) prin intermediul cărora se realizează o trecere subtilă de la pictura religioasă la cea de șevalet situată la etaj. Astfel, cu personajele miniaturale de influență occidentală, în interioare destul de sumar prezentate
Muzeul de Artă din Târgoviște () [Corola-website/Science/331337_a_332666]
-
a Complexului Muzeal Arad, adăpostind, în același timp, biblioteca județeană și sala de expoziții temporare a muzeului (sala Clio). Atât sala Clio, cât și depozitul (situat lângă aceasta) au fost renovate radical în 2004. Colecția cuprinde peste 25.000 piese datând din secolele XIX - XX: afișe originale în diverse formate, plachete-invitații, cataloage, cărți de teatru, reviste teatrale, muzicale și cinematografice din Arad, fotografii cu artiști ai teatrului și din spectacole, partituri muzicale manuscrise sau tipărite, diverse obiecte de recuzită teatrală, instrumente
Colecția de Istorie a Teatrului, Muzicii și Cinematografului „Iosif Sârbuțquot; () [Corola-website/Science/331316_a_332645]
-
de șah în care artistul avea ca adversar pe doctorul în teologie Nițulescu profesor la Liceul Militar de Elită „Nicolae Filipescu” de la Mănăstirea Dealu. Intrând în acest mic muzeu descoperi și o altă dimensiune a artistului Petrașcu prin intermediul gravurilor, majoritatea datând din anii ʼ30, în care se simte aceiași preocupare întâlnită în opera sa de a reda prin intermediul unei game variate de tonuri materialitatea, durabilitatea și expresivitatea creației umane, nelipsită în cazul peisajelor sale urbane și a interioarelor din atelierul de la
Casa - Atelier „Gheorghe Petrașcu” () [Corola-website/Science/331335_a_332664]
-
de Științele Naturii, se unește mai târziu cu Muzeul Regional al Olteniei. Expoziții permanente au fost organizate în 1934, 1954 și 1963. Este desființat abuziv în 1974. A fost reorganizat în clădirea fostei tipografii Ramuri. Clădirea este monument de arhitectură datând din 1926 și adăpostește o colecție paleontologică (mamifere cuaternare), colecție malacologică, colecție entomologică, colecție oologică, colecție ornitologică și mamalogică, ierbar, precum și colecții de mineralogie. Închis parțial pentru renovare. Clădirea este monument istoric și de arhitectură (1906), fostă Școală de fete
Muzeul Olteniei () [Corola-website/Science/331343_a_332672]
-
cea de-a 80-a aniversare a Unirii Principatelor Române, în casa care a aparținut familiei Cuza și în care a locuit Alexandru Ioan Cuza în perioada când a fost judecător și pârcălab al județului Covurlui. Începuturile muzeologiei la Galați datează de la sfârșitul secolului al XlX-lea când, prin donația academicianului Vasile Alexandrescu Urechia, s-a deschis o expoziție permanentă la Colegiul "Vasile Alecsandri" care cuprindea obiecte de artă plastică și decorativă, monede, documente și alte înscrisuri din epoca modernă. Prin
Muzeul de Istorie „Paul Păltănea” () [Corola-website/Science/331344_a_332673]
-
Diversele reprezentări plastice descoperite în tell-ul de la Sultana se numără printre cele mai reușite din aria culturii Gumelnița. Schimburile materiale dintre populațiile autohtone și cele învecinate capătă amploare în Epoca Bronzului. Civilizația strămoșilor noștri geto-daci este documentată cu piese remarcabile, datând din secolele IV-I î.Hr. SECȚIA DE ISTORIE Prima atestare documentară a orașului Giurgiu (23 septembrie 1403) datează din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Legendara domnie a lui Mihai Viteazul este ilustrată atât cu piese originale de epocă, cât
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Schimburile materiale dintre populațiile autohtone și cele învecinate capătă amploare în Epoca Bronzului. Civilizația strămoșilor noștri geto-daci este documentată cu piese remarcabile, datând din secolele IV-I î.Hr. SECȚIA DE ISTORIE Prima atestare documentară a orașului Giurgiu (23 septembrie 1403) datează din timpul domniei lui Mircea cel Bătrân. Legendara domnie a lui Mihai Viteazul este ilustrată atât cu piese originale de epocă, cât și cu replici, machete și reconstituiri. Drumul spre modernitate al județului Vlașca s-a înscris în linia generală
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
al lucrărilor: Cultul cabirilor în Dacia (1889) Lumi uitate (1900) Le Trophee d1 Adamclissi(1905) Cetatea Sarmizegetusa (1906) Columna Traiană (1910) Jurnal. 1893-1908(2005) Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Este sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din secolul al XIX-lea (1777 - 1778), iar în 1903 se mărește și se modernizează.
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
este un muzeu național de arheologie din Cucuteni, județul Iași. Construcție in situ, de protecție a unui mormânt princiar din secolele IV - III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
III a.Chr., adăpostește și elemente de istorie locală, precum și vitrine cu piese de arheologie originale datând din perioada culturii cucuteniene. Situată în marginea de nord a satului Cucuteni, pe dealul Gosan, în punctul „La pietrărie”, necropola tumulară daco-getică este datată în secolul al IV-lea a.Chr. și prezintă opt tumuli (movile funerare). Trei dintre acestea au fost cercetate sistematic de către arheologi, cea mai mare dintre ele (movila nr. 2, cu înălțimea de 3,30 m și diametrul de 35
Muzeul Sitului Arheologic Cucuteni () [Corola-website/Science/331350_a_332679]
-
este un muzeu județean din Orăștie, amplasat în Piața Aurel Vlaicu nr. 1. Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolul al XX-lea și valorifică expozițional colecții de istorie: unelte, tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
tezaure monetare, fotografii, albume, obiecte diferite, toate vorbind de istoria ținuturilor Munților Orăștiei; etnografie: unelte, instalații, ceramică, îmbrăcăminte, icoane pe lemn și sticlă, piese care ilustrează diverse obiceiuri. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul ființează într-un edificiu datând din prima jumătate a secolului al XX-lea.
Muzeul de Etnografie și Artă Populară () [Corola-website/Science/331348_a_332677]
-
pentru teatru, anii de școală de la Ploiești, debutul în gazetărie și principalele publicații la care a colaborat, momentul afirmării în teatru și proză. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Muzeul se află în casa familiei Dobrescu, monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Casa a fost restaurată în 1979 - 1980, după seismul din 1977.
Muzeul „Ion Luca Caragiale” () [Corola-website/Science/331363_a_332692]
-
cronologică a celor mai cunoscute tipuri de indicatoare de timp și de ceasuri: cadrane solare, clepsidra, nisiparnițe, ceasuri de mobilier, de șemineu, de perete, de buzunar și de călătorie. Cele mai vechi ceasuri din colecție sunt cele de tip astronomic datând din anii 1544 și 1562, creații ale orologierilor Jakob Acustodia (Olanda) și respectiv Jeremias Metzker din Augsburg. Din aceeași categorie fac parte și cadranele solare din secolele XVII și XVIII, unul dintre acestea fiind semnat: Butterfield - Paris (1690). O altă
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
de salon (de parchet) menționăm două piese importante din epoci diferite: prima, în stil baroc, din secolul al XVIII-lea, cu cadrane astronomice poartă semnătura orologierului Rutger Steuter din Amsterdam; a doua piesă, cu un mecanism în funcțiune și azi, datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea, fiind un splendid exemplar realizat la Școala de Arte și Meserii din Ploiești. Ceasurile tablou de proveniență austriacă și germană, din prima jumătate a secolului al XIX-lea sunt extrem de spectaculoase, remarcându-se din
Muzeul Ceasului „Nicolae Simache” () [Corola-website/Science/331366_a_332695]
-
din sufragerie, bogat sculptat, plafonul din lemn sculptat în motiv stelat, patul din dormitor înconjurat cu piese realizate prin intarsie de sidef, bucătăria cu obiecte de uz-casnic și gospodăresc folosite în epocă. Piesa de rezistență o constituie Icoana de la Ierusalim, datată la 5 iunie 1819, ce a aparținut hagiului Prodan. Principala piesă de mobilier din dormitor este patul, înconjurat de piese realizate prin intarsie de sidef. Bucătăria de iarnă păstrează un bogat inventar de obiecte de uz casnic-gospodăresc folosite în epocă
Muzeul „Casa de târgoveț din secolele al XVIII-lea - al XIX-lea” (Hagi Prodan) () [Corola-website/Science/331364_a_332693]
-
casei. Învăluită într-o aură de mister, “la ceasuri adânci din noapte, când toți se odihnesc, el pare că veghează”. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Atestată documentar in 1833, casa construită de polcovnicul Panca, este monument de arhitectură datând de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, caracteristic zonei subcarpatice prahovene. Nicolae Iorga a locuit și a creat la Vălenii de Munte între anii 19
Muzeul Memorial „Nicolae Iorga” () [Corola-website/Science/331365_a_332694]
-
o reprezintă inventarul homeopatic (2.910 piese), raritate europeană, ilustrând interesul de care s-a bucurat această doctrină terapeutică la Sibiu, orașul în care a trăit și activat Samuel Hahnemann, fondatorul homeopatiei. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Clădirea datează din 1568. A fost restaurată între anii 1968 - 1972. Înainte de înființarea muzeului (1972), aici a funcționat una din cele mai vechi farmacii din oraș, înființată în jurul anului 1600.
Muzeul de Istoria Farmaciei () [Corola-website/Science/331375_a_332704]
-
numără colecții de insecte, de ornitologie, dar și de moluște, mamifere și plante. Între acestea se înscriu piese de valoare științifică și documentara unicate că cele din colecția de entomologie, familia Panorpide. Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Casă datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost construită într-un stil arhitectural românesc.
Muzeul Vrancei () [Corola-website/Science/331383_a_332712]
-
o săpătură de salvare într-unul din monumentele funerare de tip tumular, urmată apoi în perioada 1942-1944 de cercetare sistematică a unui al doilea tumul, dezvelindu-se complexe funerare eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. și a
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
eneolitice din prima epoca a fierului și sarmatice, precum și o așezare datată în secolele al III-lea - al IV-lea d.Chr. Pe teritoriul comunei Ceptura au fost întreprinse cercetări arheologice de salvare soldate cu descoperirea a două așezări, una datată în secolele al II-lea- al III-lea d. Chr. și a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireșanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o așezare din secolele al IV-lea - al
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
-lea d. Chr. și a două din secolele al V-lea- al VII-lea d.Chr. Pe teritoriul satului Cireșanu au fost identificate mai multe obiective arheologice: o așezare din secolele al IV-lea - al V-lea și morminte de inhumație datate în secolele al IX-lea- al X-lea. La Șirna au fost documentate mai multe nivele de locuire din epoca fierului și mileniul I d.Chr. (secolele al II-lea - al X-lea). La Boldești- Grădiștea a fost identificată o necropolă birituală
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]
-
însumând până în prezent un număr de 470 de morminte. Din cercetările întreprinse în această necropolă a putut fi observată existența a două orizonturi funerare: primul este reprezentat de necropola sarmatică, al doilea fiind reprezentat de necropola birituală de tip Cerneahov, datată în secolele al III-lea- al IV-lea d. Chr., cel mai mare ansamblu funerar cercetat până în prezent pe teritoriul Munteniei. Târgul medieval de la Târgșoru Vechi este atestat documentar la 6 august 1413 într-un privilegiu acordat de voievodul Mircea cel
Muzeul Județean de Istorie și Arheologie Prahova () [Corola-website/Science/331369_a_332698]