14,794 matches
-
în raport cu protecția care decurge din clasarea în Lista monumentelor istorice (LMI), respectiv înscrierea în Repertoriul arheologic național (RAN); b) gestiunea integrată a datelor geospațiale referitoare la siturile, monumentele și zonele arheologice din România, respectiv dezvoltarea unui suport cartografic digital pentru delimitarea (pe baza unor studii de specialitate) a acestor perimetre. Un element important în ceea ce privește salvgardarea bunurilor imobile de patrimoniu arheologic din România (monumente, situri, zone de interes arheologic) este acela că există, pe de o parte, monumentele și siturile cunoscute (foarte
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a patrimoniului arheologic ... i) Colaborarea cu Ministerul Afacerilor Interne în cazuri ce afectează patrimoniul cultural național de interes arheologic ... Secțiunea a 4-a. Proceduri administrative specifice: inventarierea, instituirea protecției legale, evidența și avizarea și autorizarea cercetărilor arheologice a) Despre inventarierea, delimitarea și protecția legală a patrimoniului cultural de interes arheologic ... b) Criteriile și procedurile protejării legale ... c) Criteriile și încadrările valorice ... d) Procedura de instituire a protecției legale ... e) Comunicarea declanșării procedurilor de instituire a protecției legale și descrierea statutului juridic
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
centrale ... c) Despre despăgubiri acordate pentru nerealizarea veniturilor agricole ca urmare a cercetărilor arheologice ... d) Despre obligația prevederii de sume în bugetele unităților administrativ-teritoriale pentru protejarea și punerea în valoare a patrimoniului cultural național de interes arheologic prin studii de delimitare, de reglementare și de informare a publicului despre respectivele zone ... Titlul IV REGLEMENTĂRI SPECIFICE PEISAJULUI CULTURAL ȘI ARIILOR PROTEJATE Titlul referitor la peisaj din Codul patrimoniului cultural are ca scop principal integrarea politicilor de patrimoniu în acelea mai largi ale
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
titlului al III-lea referitor la un segment al patrimoniului imobil reprezentat din imobile, grupuri de imobile și obiective de arheologie clasate ca monumente istorice. Conform proiectului Codului, zonele de protecție a monumentelor se instituie simultan clasării respectivelor monumente, cu delimitarea exactă în teritoriu și cu identificarea obiectivelor principale necesar a fi atinse în limitele acestor perimetre delimitate în vederea asigurării protecției monumentului care le-a generat. Prin urmare, acest tip de peisaj este unul distinct prin două aspecte. Primul este cel
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
se propune a fi atribuirea statutului de peisaj cultural de interes național sau instituirea acestei protecții pentru elementele majore de peisaj ce au un caracter cultural. Astfel, Codul patrimoniului cultural are în vedere, prin adoptarea acestor instrumente de identificare, evaluare, delimitare și protejare a peisajelor culturale, crearea unui sistem integrat de protecție, operativ pentru toate domeniile ce au impact asupra protejării și punere în valoare a patrimoniului cultural și natural, în vederea eliminării paralelismelor, contradicțiilor și necorelărilor în exercitarea funcțiilor administrative ale
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
pentru toate domeniile ce au impact asupra protejării și punere în valoare a patrimoniului cultural și natural, în vederea eliminării paralelismelor, contradicțiilor și necorelărilor în exercitarea funcțiilor administrative ale instituțiilor publice. În consecință, autoritățile, instituțiile și organismele care au în sarcină delimitarea, definirea și protecția peisajelor culturale și ale subdiviziunilor acestora, precum și stabilirea tipurilor de protecție și a mecanismelor specifice acestora sunt, după caz, unitățile administrativ-teritoriale sau ministerele cu atribuții directe în acest sens, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
administrativ-teritoriale sau ministerele cu atribuții directe în acest sens, respectiv Ministerul Culturii, Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor, precum și alte autorități ale administrației publice centrale, după caz. Finanțarea planurilor de peisaj ce stau la baza delimitării și protecției peisajelor și a peisajelor culturale revine, după caz, autorităților publice locale sau centrale. Planurile teritoriale, ce includ arii care pot depăși limitele unităților administrativ-teritoriale, vor fi inițiate și finanțate de către ministerul responsabil cu dezvoltarea și planificarea teritorială. Planurile
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
a organizațiilor neguvernamentale cu activitate și preocupări privind protecția peisajelor culturale sau naturale, prevăzute ca atare în statutele de organizare proprii. Instrumentele specifice ale protecției peisajului propuse sunt concepute ca părți integrante ale procesului de planificare spațială. În vederea identificării, evaluării, delimitării, protejării specifice și regenerării peisajelor culturale și a zonelor protejate, vor fi adoptate ca instrumente specifice planurile de peisaj: a) planul teritorial de peisaj - PTP - reprezintă un instrument directiv ce stabilește reguli de dezvoltare și de protecție integrate, identificând prioritar
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
conceptului respectiv cuprinde atât o componentă socială (de coeziune a comunității generatoare a mărcii), cât și una economică ce poate ține de susținerea serviciilor din turism, artele spectacolelor sau a meșteșugurilor tradiționale. Prin urmare, se impune determinarea unor criterii de delimitare, a unor clase și categorii de încadrare pentru recunoașterea unei astfel de mărci, a determinării unei comunități de patrimoniu (conform definiției din Convenția-cadru a Consiliului Europei privind valoarea patrimoniului cultural pentru societate, adoptată la Faro la 27 octombrie 2005) care
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
de posibilitatea asocierii unor creatori populari pentru obținerea recunoașterii unei astfel de mărci. În condițiile reformei în zona planificării spațiale a teritoriului, peisajul cultural poate să devină un beneficiar direct al existenței unei mărci tradiționale distinctive și chiar să determine delimitarea ori reglementarea sa. Extinderea noțiunii către o comunitate mai largă poate determina o astfel de legătură, cu un potențial impact în industria turismului. De asemenea, trebuie luat în calcul și aspectul coeziunii sociale ce rezultă din gruparea în jurul unui bun
HOTĂRÂRE nr. 905 din 29 noiembrie 2016 pentru aprobarea tezelor prealabile ale proiectului Codului patrimoniului cultural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278443_a_279772]
-
România este parte, care sunt necesare pentru prevenirea fraudei sau abuzului constatate în condițiile legii. ... (2) Prevederile prezentului capitol nu se aplică atunci când tranzacțiile au drept consecință frauda, evaziunea fiscală sau abuzul, constatate în condițiile legii. ... Articolul 261 Clauza de delimitare Prevederile prezentului capitol nu exclud aplicarea prevederilor naționale sau a celor bazate pe tratatele la care România este parte și ale căror prevederi au în vedere eliminarea sau evitarea dublei impozitări a dobânzilor și a redevențelor. Articolul 262 Măsuri luate
CODUL FISCAL din 8 septembrie 2015 (*actualizat*) ( Legea nr. 227/2015 ). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277848_a_279177]
-
înființarea, organizarea și funcționarea Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Sănătate București, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 876 din 4 decembrie 2002. Articolul 698 Orice alte dispoziții contrare prezentului titlu se abrogă. Titlul XVIII Medicamentul Capitolul I Delimitări conceptuale Articolul 699 În înțelesul prezentului titlu, termenii și noțiunile folosite au următoarele semnificații: 1. medicament: a) orice substanță sau combinație de substanțe prezentată ca având proprietăți pentru tratarea sau prevenirea bolilor la om; sau ... b) orice substanță sau combinație
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
European și al Consiliului din 24 noiembrie 2010 de extindere a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 și a Regulamentului (CE) nr. 987/2009 la resortisanții țărilor terțe care nu fac obiectul regulamentelor respective exclusiv pe motive de cetățenie. ... Capitolul II Delimitări conceptuale Articolul 903 În înțelesul prezentului titlu, termenii și noțiunile folosite au următoarea semnificație: a) asistență medicală - servicii de sănătate furnizate pacienților de către cadrele medicale pentru evaluarea, menținerea sau refacerea stării lor de sănătate, inclusiv prescrierea, eliberarea și furnizarea de
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (**republicată**)(*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278122_a_279451]
-
literei b) a art. X din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 63 din 30 iunie 2010 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 450 din 2 iulie 2010. 52. subdiviziuni ale unităților administrativ-teritoriale - sectoarele municipiului București sau alte subdiviziuni ale municipiilor, ale căror delimitare și organizare se stabilesc prin lege; 53. sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat - sumele defalcate pentru echilibrarea bugetelor locale și sumele defalcate cu destinație speciala, alocate pentru finanțarea unor servicii publice descentralizate sau a unor noi cheltuieli
LEGE nr. 273 din 29 iunie 2006 (*actualizată*) privind finanţele publice locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278121_a_279450]
-
sticla și pot fi însoțite de butoni cu elemente retroreflectorizante. ... Articolul 76 Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: ... 1. de separare a sensurilor de circulație; 2. de separare a benzilor pe același sens; b) de delimitare a părții carosabile; ... c) transversale, care pot fi: ... 1. de oprire; 2. de cedare a trecerii; 3. de traversare pentru pietoni; 4. de traversare pentru bicicliști; d) diverse, care pot fi: ... 1. de ghidare; 2. pentru spații interzise; 3. pentru
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
parapete; 3. stâlpi și copaci situați pe platforma drumului; 4. borduri. Articolul 77 (1) Administratorul drumului public este obligat să aplice marcaje cu linii continue sau discontinue, după caz, atât pentru separarea sensurilor și benzilor de circulație, cât și pentru delimitarea părții carosabile. ... (2) Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia. ... (3) Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părții carosabile interzice staționarea vehiculelor pe acea parte a drumului
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
una continuă. În localități acest marcaj nu este obligatoriu; 4. pentru a separa, pe autostrăzi, benzile de accelerare sau de decelerare de benzile curente de circulație; 5. pentru marcaje de ghidare în intersecții; b) marcajul cu linie discontinuă dublă, pentru delimitarea benzilor reversibile. Pe asemenea benzi marcajul este însoțit de dispozitive luminoase speciale prevăzute la art. 56. ... (2) Linia continuă se folosește în următoarele situații: ... a) linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulație, a benzilor de același sens la apropierea
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
drumurile cu circulație în ambele sensuri prevăzute cu o singură bandă pe sens, pe distanța cuprinsă intre indicatoarele de avertizare "Copii", aferente celor două sensuri, marcajul de separare a sensurilor se execută cu linie continuă. ... Articolul 80 (1) Marcajele de delimitare a părții carosabile sunt amplasate în lungul drumului, se execută la limita din dreapta a părții carosabile în sensul de mers, cu excepția autostrăzilor și a drumurilor expres, unde marcajul se aplică și pe partea stânga, lângă mijlocul fizic de separare a
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
axul central ori liniile de separare a benzii de circulație nu sunt coliniare. ... (3) Marcajele pentru interzicerea staționării se pot realiza: ... a) prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părții carosabile spre exteriorul platformei drumului; ... b) printr-o linie în zig-zag la marginea părții carosabile. ... (4) Marcajele prin săgeți sunt folosite pentru: ... a) selectarea pe benzi; ... b) schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
semnalizarea direcției de mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcției de mers voite cu cel puțin 50 m înainte de intersecție și sunt obligați să respecte semnificația indicatoarelor și marcajelor. ... (2) La intersecțiile fără marcaje de delimitare a benzilor, conducătorii vehiculelor ocupa în mers, cu cel puțin 50 m înainte de intersecție, următoarele poziții: ... a) rândul de lângă bordura sau acostament, cei care vor să schimbe direcția de mers spre dreapta; ... b) rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul
REGULAMENT din 4 octombrie 2006 (*actualizat*) de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278118_a_279447]
-
tehnologice, în devizul general se înscrie valoarea rezultată prin diferența dintre cheltuielile realizate pentru efectuarea probelor și veniturile realizate din acestea. Capitolul II Structura devizului pe obiect Obiectivul de investiții cuprinde, după caz, unul sau mai multe obiecte de investiții. Delimitarea obiectelor din cadrul obiectivului de investiție se face de către proiectant, la faza de proiectare studiu de fezabilitate/documentație de avizare a lucrărilor de intervenții. Valoarea fiecărui obiect se estimează prin devizul pe obiect și se obține prin însumarea valorilor categoriilor de
HOTĂRÂRE nr. 907 din 29 noiembrie 2016 (*actualizată*) privind etapele de elaborare şi conţinutul-cadru al documentaţiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiţii finanţate din fonduri publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278541_a_279870]
-
protecție, delimitată pe baza reperelor topografice, geografice sau urbanistice, în funcție de trama stradală, relief și caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată și punerea în valoare a monumentului istoric și a cadrului său construit sau natural. ... (2) Delimitarea și instituirea zonei de protecție se realizează, simultan cu clasarea bunului imobil ca monument istoric, în condițiile legii. ... (3) Autoritățile publice locale competente vor include în planurile urbanistice și în regulamentele aferente zonele de protecție delimitate conform alin. (2). ... (4
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
1) al art. 26 a fost modificat de pct. 1 al art. unic din ORDONANȚA nr. 10 din 27 ianuarie 2016 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 68 din 29 ianuarie 2016. 8. emite avizul privind studiile de fundamentare istorico-științifică pentru delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice sau a zonelor construite protejate, ale secțiunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului și planurilor urbanistice, precum și pentru proiectele de restaurare a monumentelor istorice; 9. emite avizul pentru Planul de amenajare a
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
de amenajare a teritoriului național - secțiunea "Zone construite protejate"; ... g) propune avizarea pentru secțiunile de specialitate din planurile privind amenajarea teritoriului care au ca obiect monumentele istorice sau zone construite protejate; ... h) propune avizul privind studiile de fundamentare istorico-științifică pentru delimitarea zonelor de protecție a monumentelor istorice clasate în grupa A sau a zonelor construite protejate care cuprind monumente istorice clasate în grupa A, ale secțiunilor de specialitate din planurile de amenajare a teritoriului și planurile urbanistice, precum și pentru proiectele de
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]
-
fondurilor necesare; ... c) analizează și propun Comisiei Naționale a Monumentelor Istorice clasarea sau declasarea monumentelor istorice din regiunile lor de competență în grupa A sau B, după caz; ... d) propun avizul privind documentațiile de urbanism și amenajarea teritoriului pentru instituirea, delimitarea și reglementarea construirii zonelor de protecție a monumentelor istorice clasate în grupa B sau a zonelor construite protejate cu monumente istorice clasate în grupa B; ... e) propun avizarea planurilor urbanistice generale, planurilor urbanistice zonale și de detaliu referitoare la monumente
LEGE nr. 422 din 18 iulie 2001 (**republicată**)(*actualizată*) privind protejarea monumentelor istorice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277809_a_279138]