14,468 matches
-
să apară în întregime, ba chiar din paginile tomurilor editate cenzura a eliminat numeroase texte incomode pentru un regim care avea alergie la satiră. SCRIERI: La Typologie bibliographique des facéties roumaines, I-II, tr. Elena și Anton Marin, București, 1969; Dicționarul folcloriștilor (în colaborare cu Iordan Datcu), pref. Ovidiu Bârlea, București, 1979. Ediții: Povești și legende, București, 1958; Nevasta cea isteață. Snoave populare românești, pref. Ovidiu Bârlea, București, 1971; Păcală. Snoave populare și prelucrări, București, 1975; Snoava populară românească, I-IV
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
despre tipologia snoavelor românești, LL, 1972, 1; Dusan Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1; Bârlea, Ist. folc., 554; Ion Taloș, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, CREL, 1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
Dusan Nedeljković, Facețiile populare românești și sârbești, RITL, 1974, 1; Bârlea, Ist. folc., 554; Ion Taloș, „La Typologie bibliographique des facéties roumaines”, CREL, 1975, 3; Ion H. Ciubotaru, Un prețios instrument de lucru: „Dicționarul folcloriștilor”, CRC, 1979, 36; I. Oprișan, „Dicționarul folcloriștilor”, RL, 1980, 23; Ovidiu Papadima, O lucrare fundamentală de folcloristică, RL, 1981, 35; Virgiliu Florea, „Snoava populară”, I-II, AAF, 1987; Iordan Datcu, Sabina Cornelia Stroescu (1912-1989), AAF, 1993. I. D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289986_a_291315]
-
securității sociale, Universul Juridic, București, 2007, p. 118 și următ.; Alexandru Țiclea, Dreptul securității sociale, Universul Juridic, București, 2011, p. 103 și următ; Ioan Ciochină-Barbu, Sistemul asigurărilor pentru șomaj...Editura Junimea, Iași 2004, p. 9 și urm. footnote>. Potrivit Noului Dicționar universal al limbii române<footnote Apărut la Editura Litera internațional, București, 2008, p.1619. footnote> șomajul a fost definit ca fiind ,,fenomenul social care constă în persistența inactivității forțate a unui salariat sau a unei părți a salariaților, care nu
Asigurările de șomaj by Ioan Ciochină Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/333_a_700]
-
domniei mele, anume Neagul și cu feciorii săi, câți Dumnezeu îi va dărui, ca să aibe a ține Ulițeștii toți și Provița, den apa Cricovului, până la Crivăț, pentru că iaște a lui dreaptă și veche moșie de la moșii lui”. În lucrarea „Marele Dicționar Geografic al României” se menționează ca dată a atestării sale documentare anul 1550. În „Monografia comunei Provița de Jos” (1967) se precizează că nu există acte doveditoare despre înființarea comunei Provița de Jos. După spusele bătrânilor, înființarea comunei este strâns
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
literelor este foarte important. Putem vorbi de o adevărată „sanctificare” a studiilor literare. Apare, precum la Erasmus, ideea de literatură ca formă de pietate. Literatura nu poate fi concepută decât în primul rând și în mod esențial ca fiind scrisă. Dicționarele și lingviștii epocii reiau, confirmă și sistematizează elementele ce definesc literatura în această perioadă. Reapare funcția de memorizare a literaturii, aceasta e văzută ca mărturie, adevăr conservare, eternizare, cunoaștere, cultură etc. Demarcația de operă pur literară este totuși încă dificilă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
în primul rând, la fel și sensul vechi cultural al literaturii. În acest cadru se precizează însă și dimensiunea etnică a literaturii ce va sta la baza conceptului de literatură națională. Pătrunderea, explicarea și fixarea sensului în marile lexicoane și dicționare umaniste ale epocii dau în sfârșit literaturii primul său statut lexicografic. Literatura primește o definiție „oficială”, curentă, care va dobândi autoritate. Un eveniment capital ce are loc în această perioadă și care va influența considerabil istoria ideii de literatură este
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și vechea omologare: literatura = gramatica, dar tendința este de a împinge tot mai în umbră sensul gramatical și de a pune în valoare, cu tot mai multe precizări și nuanțe, sensul cultural al literaturii. Consacrarea definiției cultură = literatură în marile dicționare ale epocii constituie faza finală a procesului de clasicizare în plină desfășurare. Contextul didactic al literaturii constituie, mai mult decât în celelalte epoci, factorul determinant. Este perioada de înflorire a academiilor. Întreaga cultură occidentală definește literatura ca totalitate a literelor
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
continuă. Sensul etimologic, tradițional, gramatica, se menține încă puternic. Gramatica propune primele cunoștințe, primele elemente ale literelor. Acest sens îl găsim bine subliniat și de Voltaire. Sensul didactic cultural și erudit este și el consacrat în această perioadă, cuprins în dicționarele epocii. O largă circulație are termenul de literatură cu sensul de „a avea cunoștințe, a fi cultivat”. Literatura semnifică întreg domeniul cultural al literelor. A cultiva literele face parte din programul iluminist. „Cultura literelor” este frecvent menționată și elogiată de
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
au atribuit și o serie de satire politice versificate din ziarul „Scrânciobul”. Poeziile de după 1860 apar în culegerea Cântece și plângeri (1874). Au rămas neterminate - după unele mărturii - o poemă satirică (Nebuniada) și alta epică (Bătălia de la Teișani), precum și un dicționar de rime. Volumul Cântece și plângeri reunește încercări de factură diferită: balade, legende, meditații, cântece, sonete. Numeroase sunt stihurile de iubire care, în tonul elegiac și sentimental al timpului, au avut o muzicalitate capabilă să le asigure o receptare imediată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290701_a_292030]
-
și dramaturg, RL, 1991, 15; Negoițescu, Ist. lit., I, 221-222; Cornel Munteanu, Ion Marin Sadoveanu. Coordonate lirice, F, 1993, 7-8; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 233-253; Ion Marin Sadoveanu, DRI, IV, 307-312; D. St. Rădulescu, Dicționarul personajelor din „Sfârșit de veac în București” de Ion Marin Sadoveanu, București, 1997; Dicț. esențial, 733-735; Ghițulescu, Istoria, 170-172; Micu, Ist. lit., 270-272; Popa, Ist. lit., I, 282; Dicț. analitic, IV, 136-138. I. O.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289425_a_290754]
-
ci și profunzime. O parte din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la elaborarea unor lucrări colective: Dicționarul cronologic al romanului românesc, Dicționarul romanului tradus, Dicționarul general al literaturii române. SCRIERI: Ceea ce fulgerul amână, pref. Marian Papahagi, Cluj-Napoca, 1981; Apropierea, Cluj-Napoca, 1990; Umbra libelulei, Cluj-Napoca, 1993; Jocul cu clipa, Cluj-Napoca, 1995; Telejurnalul de la Cluj, îngr. Rodica Marian și Ștefan Borbély, Pitești, 2000. Ediții: Al. Macedonski, Poezii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
bibliografie care, cu toate neajunsurile, rămâne printre primele inițiative românești în această privință. Preocupările de lingvistică ale unor colaboratori se reflectă în articole de istorie a limbii române, glosare regionale din toate provinciile, folosite în bună măsură la elaborarea unor dicționare, în publicarea unui vast material lingvistic și etnografic referitor la îndeletniciri (păstorit, agricultură, pescuit, meșteșuguri), în note și materiale cu caracter onomastic (culese din sate ori extrase din documente) etc. Rețin atenția în chip deosebit lucrările lui G. T. Kirileanu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
Matei Călinescu, București, 1969; Ion Pop, Avangardismul poetic românesc, București, 1969; Matei Călinescu, Eseuri despre literatura modernă, București, 1970, 93-111, 174-186; Mario de Micheli, Avangarda artistică a secolului XX, tr. Ilie Constantin, București, 1970; Crohmălniceanu, Lit. rom. expr., passim; Marino, Dicționar, I, 177-224; Sașa Pană, Născut în '02, București, 1973; Ioan Mihuț, Simbolism, modernism, avangardism, București, 1976, 42-67, 88-89; Marco Cugno, Marin Mincu, Poesia romena d'avanguardia. Testi e manifesti da Urmuz a Ion Caraion, Milano, 1980; Dan Grigorescu, Istoria unei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
București, 1995; Gabriela Duda, Câteva „cuvinte pădurețe” despre avangarda literară, RITL, 1996, 1-4; Literatura românească de avangardă, îngr. și pref. Gabriela Duda, București, 1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 186-205; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003; Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, București, 2003. C.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
1997; Ovid S. Crohmălniceanu, Evreii în mișcarea de avangardă românească, îngr. și pref. Geo Șerban, București, 2001; Dicționar de avangardă literară românească. Scriitori, reviste, curente, coordonator Lucian Pricop, București, 2001; Iulian Boldea, Simbolism, modernism, tradiționalism, avangardă, Brașov, 186-205; Dan Grigorescu, Dicționarul avangardelor, București, 2003; Tristan Tzara. Omul care a pus la cale revoluția Dada, București, 2003. C.Tr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285502_a_286831]
-
și „Femeia și familia” (1903). În 1911 este numit director al „Gazetei Transilvaniei”. În toate aceste periodice au apărut sub semnătura sa o serie de studii geografice (unele adunate și în volum), basme și anecdote. Împreună cu N. Togan a publicat Dicționarul numirilor de localități cu poporațiune română din Ungaria (1909). M. a fost membru al câtorva societăți științifice, printre care Societatea Geografică Română. Încă din tinerețe M. se lasă cucerit de farmecul poveștilor și legendelor populare, pe care le va prelua
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288226_a_289555]
-
pot fi de mai multe feluri: 1. fiecare item din coloana întâi se asociază cu toți itemii din coloana a doua; 2. obiectul, calitatea, ideea pe care vrem să o ameliorăm se asociază cu termeni aleși aleator dintr-o carte, dicționar etc., sau cu orice altceva din mediul exterior. 2. Metodele matriciale Pot fi utilizate pentru studiul unor fenomene diverse: sociale, psihologice, ecologice, industriale. Intersectând două sau mai multe liste, atât pe verticală cât și pe orizontală, obținem ceea ce se numește
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
oraș, Alteță, în Offal Court, la capătul lui Pudding Lane. -Offal Court? Caraghios nume și ăsta! Ai părinți? -Părinți? Da, Alteță, am tată și mamă; apoi am și bunică..." Cerințe: 1. Scoateți din text cuvintele necunoscute și explicați-le cu ajutorul dicționarului. 2. Împărțiți textul pe fragmente logice și scrieți ideile principale corespunzătoare fiecărui fragment. 3. Realizați caracterizarea celor două personaje, completând o diagramă Venn. 5. Analizați părțile de propoziție învățate din propozițiile: Veșmintele lui de mătase și saten,erau împodobite cu
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
I-II, Iași, 2002. Ediții: G. Topîrceanu, Pagini de proză, postfața edit., Iași, 1985; Ionel Teodoreanu, Fata din Zlataust, postfața edit., Iași, 1994. Repere bibliografice: Sorin Pârvu, „Adrian Maniu”, CL, 1979, 12; D. Micu, „Adrian Maniu”, LL, 1980, 152-154; Satco-Pânzar, Dicționar, 105-106; Dan Mănucă, Critica localistă, CL, 2002, 8; Evocări. Mihail Iordache, Timișoara, 2003. L.Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287601_a_288930]
-
397/24.08.2000; ... h) Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice aprobate prin Ordin M.T. nr. 46/27.01.1998 ; ... i) SR 1848-1: 2004 - Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare; ... j) Dicționarul explicativ al limbii române, ed. 1975 - Definiții. Capitolul 2 ORGANIZAREA INTERVENȚIILOR PENTRU ASIGURAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE ÎN PERIOADA DE IARNĂ Articolul 10 (1) Pentru asigurarea circulației rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice va stabili următoarele măsuri: ... - măsuri pregătitoare; - măsuri de prevenire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177957_a_179286]
-
397/24.08.2000; ... h) Norme tehnice privind stabilirea clasei tehnice a drumurilor publice aprobate prin Ordin M.T. nr. 46/27.01.1998 ; ... i) SR 1848-1: 2004 - Semnalizare rutieră. Indicatoare și mijloace de semnalizare rutieră. Clasificare, simboluri și amplasare; ... j) Dicționarul explicativ al limbii române, ed. 1975 - Definiții. Capitolul 2 ORGANIZAREA INTERVENȚIILOR PENTRU ASIGURAREA CIRCULAȚIEI RUTIERE ÎN PERIOADA DE IARNĂ Articolul 10 (1) Pentru asigurarea circulației rutiere în timpul iernii, administratorul drumurilor publice va stabili următoarele măsuri: ... - măsuri pregătitoare; - măsuri de prevenire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/177956_a_179285]
-
25260000-1 înregistrate 72264000-3 72312100-6 74870000-8 78100000-8 78200000-9 78310000-3 22.1 Cărți, ziare și 22100000-1 alte tipărituri și 22200000-2 suporturi 22300000-3 înregistrate 22869200-1 25260000-1 22.11 Cărți 22110000-4 Cărți tipărite 22111000-1 Cărți școlare 22112000-8 Manuale școlare 22113000-5 Cărți de bibliotecă 22114000-2 Dicționare, hărți, cărți de muzică și alte cărți 22114100-3 Dicționare 22114200-4 Atlase 22114300-5 Hărți 22114310-8 Hărți de cadastru 22114311-5 Copii heliografice 22114400-6 Partituri 22114500-7 Enciclopedii 22120000-7 Publicații 22121000-4 Publicații tehnice 22130000-0 Anuare 22140000-3 Pliante 22150000-6 Broșuri 22160000-9 Fascicole 22.12 Ziare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/183250_a_184579]