17,773 matches
-
știe. Fumează în fața ușii de la intrare și te scuipă dacă nu le place mecla ta. Aia cea mai bătrână se zice că a omorât în bătaie o tarabagioaică, pe care a acuzat-o de furt la cântar. În realitate, ele fură zilnic din piață, iar dacă vreun țigan nu e atent, îl înghesuie și-l tâlhăresc cu nerușinare. Odioasele nu au pensie, pentru că toată viața au făcut doar bișniță. Blugi, cafea, Kent de la arăboi, apoi valută falsă și trafic de țigări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
ăsta e patriotismul), acum Mungiu trebuie să se facă mic și să-și asume cele două „ratări“, căci numai el e de vină, iar noi ne-am ambalat degeaba. Bașca îi mai și calcă hoții casa de la Iași și îi fură laptopul. Oare aceștia or fi fost tocmiți de Julian Schnabel? Uite un străin cu suflet de român. Schnabel a declarat cu puțină vreme în urmă, înainte să ia două Globuri de Aur, că filmul lui, Le Scaphandre et le Papillon
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
virusurile un model valabil pentru înțelegerea bolii neoplazice în general și cancerele umane în special? Prima întrebare: cine din cine se trage? Adică, în cursul impactului de sute de milioane de ani dintre virusuri și celulă, cine de la cine a furat bucățele din genom (gene): celula s-a molipsit de la virus, sau virusul a piratat genomul celular? Cea dintâi ipoteză, emisă încă din 1962 (când nu se cunoșteau nici v-Onc nici c-Onc, dar se știa, în mare, că virusul bacteriofag poate
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
morbigen (o toxină, de pildă), producând victimei (celulă, organism etc.) o stare patologică. Contribuția oncovirusologiei la descifrarea mecanismelor moleculare ale carcinogenezei în general s-a putut vedea că evenimentele s-au produs exact invers: virusul, inițial „virgin“ în oncogene, a furat respectivele gene de la celulă (gene numite protooncogene deoarece sunt foarte vechi, a se vedea mai departe). După acest rapt, virusul a integrat protooncogenele celulare în propria-i structură, apoi, infectând alte celule, a putut să le transmită mai departe nu
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
de v-Onc de la diferite animale sunt prezente pe un loc fix, în unii dintre cromozomii de la om). Așadar, răspunsul la prima întrebare este: oncogenele agresive ale retrovirusurilor (v-Onc) provin din protooncogenele „cuminți și utile“, pe care respectivele virusuri le-au furat din genomul celulelor pe care le-au parazitat anterior (eventual în filogeneza speciei gazdă). A doua întrebare: cât de vechi sunt protooncogenele și ce se înțelege prin caracterul lor de conservabilitate. Să limpezim mai întâi noțiunile și competențele: a) Protooncogenele
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
în diagnostic, provine dintr-un cromozom 22. Surpriza s-a produs în 1973, când J. D. Rowley a depistat prezența unei benzi adiționale la extremitatea brațului lung al unui cromozom din perechea 9.22 Reieșea clar că acest cromozom 9 „furase“ o bucată din cromozomul 22. Astfel, a fost descoperită translocația reciprocă dintre cromozomii 22 și 9, caracteristică leucemiei granulocitare cronice. A fost, de altfel, și debutul citogeneticii oncologice, care în următorii ani a luat o mare dezvoltare. Asemenea translocații au
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Procesul a fost de lungă durată și s-a petrecut în istoria evolutivă de zeci de mii de ani a herpes virusurilor în general, fenomen numit „piraterie virală“. Un exemplu al achiziționării prin „piraterie“ de către virusul HHV-8 a unor gene furate de la celula pe care a parazitat-o este prezența în genomul viral a unor gene ce codifică citochine celulare. Interesant este că, pe baza studierii comparative a omologiilor genice ca și a genelor neomologe, s-au putut alcătui „arbori evolutivi
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
boierule. Bine te-am găsit, Mișa. Hai să ne grăbim, că acuș se înserează. O luăm pe lângă Spiridonie și trecem pe la poarta Școlii Centrale. Intrăm pe strada Muzelor, lăsăm în stânga intrarea spre Institutele Unite și, pe nesimțite, ajungem în Sărărie. Furat de gânduri, nici nu am băgat de seamă că Mișa îmi povestea ceva. Se vedea treaba că Mișa avea mâncărici la limbă. Mă reculeg și ascult. Să vedeți: iarna trecută, mergeam cu sania pe Scăricica și văd dintr-o dată o
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
satisface pe autorul modern care simte nevoia să complice și să îmbogățească acțiunea. În Prometeu, el reia materia din piesa lui Eschil Prometeu înlănțuit, singura secvență păstrată până astăzi dintr-un ciclu dramatic consacrat titanului pedepsit de Zeus pentru că a furat din cer focul și l-a dăruit oamenilor. Fără a se mulțumi să ofere o replică a operei eline care a supraviețuit accidentelor timpului, Victor Eftimiu propune - așa cum arată în prefața piesei sale - o posibilă reconstituire a celor două fragmente
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
râsul meu stingher. Eroul lui Victor Eftimiu reacționează diferit când este alungat de cei pe care i-a susținut mereu. Confruntat cu josnicia oamenilor, Herakles îi reproșează titanului că a încălcat rânduiala divină pentru astfel de făpturi nedemne : Aceștia îți fură muritorii,/ Grozavii tăi prieteni, fierarii și păstorii,/ De-al căror drag Olimpul ne fuse tulburat ! (IV, p. 112). Prometeu își deplânge amar iluziile pierdute cu privire la favoriții lui : Mă vezi înfrânt de atâta nerecunoștință,/ Revolta și dezgustul sunt noua mea credință
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Să-mi las măriri, avere, coroană și să fug ?/ Gândească toate acestea o minte de femeie/ Nu leul Argolidei și-al mărilor Egeie ! (II, p. 305). Regele îl îndepărtează pe Egistos de la curte de teamă ca acesta să nu-i fure simpatia populară ( Ești prea iubit, în toate/ Mi-ai face umbră mâine și-aceasta nu se poate !/ O țară să se plece doar unui om. Atât ! - II, p. 289), dar și fiindcă i se pare că el s- ar strecura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Electra acționează mai puțin din instinct justițiar, din iubire filială și din sentimentul datoriei față de tatăl ucis, cât din ură și ranchiună față de Klytemnestra și amantul acesteia. Își urăște mama ca pe o rivală la dragostea lui Egistos (mi-ai furat bărbatul pe care l-aș fi vrut - IV, p. 358) ; îi poartă pică acestuia pentru amăgitoarele lui promisiuni de iubire (Tu m-ai vrăjit pe mine și m-ai lăsat în floare/ Când alta mai frumoasă si mai ispititoare/ Ca
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
în Taurida unde servește ca preoteasă a cultului sângeros al zeiței căreia localnicii îi jertfesc pe toți străinii intrați pe teritoriul lor. Chinuit de Furii după uciderea mamei, Oreste își caută scăparea, la sfatul lui Apolo, în încercarea de a fura statuia lui Artemis din Taurida și a o aduce în Grecia. Prins, el urmează să fie sacrificat, alături de prietenul și însoțitorul său Pilade, și este pregătit în vederea ceremoniei chiar de sora lui, preoteasa. O dată ce frații se recunosc între ei, Ifigenia
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
aceea șoseaua era numai pietruită, viteza de deplasare era destul de redusă, astfel că la urcare te puteai, cu puțină dibăcie, suii în camion din mers, însă la coborâre pe pantele destul de abrupte aveai nevoie de frâne bune. Dacă te lăsai furat de viteză, nu cunoșteai curbele și nu aveai atenția sporită, cum se întâmpla adesea militarilor, care nu conduceau de plăcere, pericolul era destul de frecvent. Din păcate, și acum, când Drumul Carului a devenit spre neplăcerea localnicilor un traseu uzual al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
acestor meleaguri de mama natură, la unele aspecte triste, revoltătoare, a căror cauză este omul, dar nu cel cu majusculă, ci omul de nimic, inconștient, pus pe distrugere, pe murdărirea a tot ce atinge. Asemenea exemplare umane sunt cele ce fură pădurile, taie copacii, sădiți în ani de după primul război mondial pentru menținerea unui echilibru normal al naturii, al microclimatului zonei, al ploilor liniștite, al temperaturilor moderate; ei se înrudesc cu fărădelegea, batjocorind cele mai elementare drepturi ale oamenilor simpli, care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
pline de amintiri. Scriitorii sunt cei mai ideali prieteni ai noștri.” Mihail Sadoveanu 156. „Toți citim mai multe cărți decât ne trebuie. Biblioteca mare, pricepere mică!” George Călinescu 157. „Nu există hoț mai mare ca o carte rea; ea îți fură tot timpul.” Proverb italian 158. „Eu, grație structurii mele sufletești, am crezut întotdeauna că scriitorul trebuie să fie un luptător, un deschizător de drumuri, un mare pedagog al neamului din care face parte, un om care filtrează durerile poporului prin
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
mai avem de lucrat la rădăcinile comportamentului nostru cotidian, marcat fie de emfatica declarație "Onoare muncii" (așezată obligatoriu în finalul cererilor formulate de cetățenii patriei socialiste), fie de realista cimilitură a cățelușului cu părul creț, care se jură că nu fură, contrar tuturor evidențelor. Noi, românii, am avut Constituție încă din prima jumătate a veacului al XIX-lea, cam în același timp cu nații care azi sunt mult mai prospere și mai fericite. Ne-am creat instituții democratice și le-am
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
la Chișinău la o mătușă, fie la Bălți, la o prietenă, fie la București, la o verișoară, niciodată în Bugaz. Altminteri, madam Segal era convinsă că noaptea, în jurul casei, dădea târcoale un necunoscut. Voia să-i strice sau să-i fure mașina de cusut, ca să le facă să crape de foame pe toate trei, Nastia, Motea și ea. Seara își încuia cu cheia "atelierul" și ascundea sub pernă materialele clientelor, de frică să nu i se fure cât dormea. Locotenentul amâna
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
strice sau să-i fure mașina de cusut, ca să le facă să crape de foame pe toate trei, Nastia, Motea și ea. Seara își încuia cu cheia "atelierul" și ascundea sub pernă materialele clientelor, de frică să nu i se fure cât dormea. Locotenentul amâna cât putea ora întoarcerii acasă. Camarazii lui descoperiseră un han spre interiorul ținutului și își petrecea serile libere ascultându-le bancurile care nu-l mai amuzau și bând vreo poșircă ce-i provoca migrene. Involuntar, intra
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
îi scutură hainele de praf părintește. "Trebuie că e paznicul universității țărănoiul ăsta care pute de trăznește", gândește și, recăpătându-și reflexele umane, își duce mâna la portofel. Ca să dea un bacșiș sau ca să vadă dacă nu i s-au furat banii? Uită pe loc ce vrusese să facă: pulovărul gri perlat, care se albăstrea văzând cu ochii, se află acum la o lungime de braț. "Vă rog să mă iertați, voiam să prind pe cineva... un coleg care mi-a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
își însușește o parte importantă a producției agricole și industriale, cere să i se livreze gratuit materii prime, demontează și mută pe teritoriul său un mare număr de uzine, își investește cu forța capitaluri în societăți asupra cărora preia controlul, fură de peste tot pe unde trece opere de artă și obiecte de valoare. Toate acestea provoacă peste tot lipsuri care duc la raționalizarea alimentelor, la o mortalitate selectivă, grave carențe nutriționale (în 1942, la Atena, rația de alimente zilnică scade la
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Iași" (fostul spațiu al Mitropoliei Moldovei și Sucevei datând, în forma sa actuală, din perioada lui Antonie Vodă Ruset pe care a ctitorit-o peste temeliile unei biserici mai vechi). De semnalat este faptul că această "sfântă carte" a fost furată în mai multe rânduri, așa cum glăsuiesc însemnările marginale, când de turci, când de tătari și răscumpărată, de fiecare dată, cu mari sacrificii de către oamenii acestui pământ. Cărțile religioase și letopisețele sunt dovezi în desele incursiuni prin secole în căutarea adevărurilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
de fortăreață nu-și mai au rolul de altădată, ocrotirea familiei voievodului fondator, venit din Moldova vremurilor tulburi nu-și mai găsește justificarea. Dar de ce Galata în plină Moldovă de ieri și de azi? Încă aud glasul năvalnic al poetului-ghid furat de istorie: Da, doar prin uriașa bogăție a prințesei născută în Galata Istanbulului, devenită ulterior soție a domnitorului Petru Șchiopul, s-a putut înfrânge cerbicia turcească. Cu prețul acesta s-a obținut tronul și odată cu el puterea de a transforma
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
uriașului încătușat, din Kuban până în Armenia acesta era reprezentat de Amirani (izbitor prin asemănarea cu Prometeul grecilor). Acest Amirani, așa cum ne este înfățișat de caucazieni (georgieni, armeni, azeri, ceceni ș.a.) este eroul cu nimic mai prejos decât cel care a "furat focul și l-a dăruit pământenilor". Citind "Prometeu sau Caucazul", cartea lui Georges Charachidze, mi-am amintit de frumoasa excursie din Armenia (țara de-o vârstă cu Sumeria și Egiptul primilor faraoni), din Gruzia (cu Tbilisi orașul lui Rustaveli și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
dorința mamei în suflet să ajung doctor sau învățătoare. Dar n-a fost să fie așa și în primăvara lui 1944 au apărut din nou rușii, care au ocupat satul. Au năvălit ca hunii în casele oamenilor, au jefuit, au furat animalele, au sechestrat mai ales tineri, ducându-i apoi în Rusia. Eu nu m-am refugiat odată cu retragerea armatei, am rămas din 1944 până în 1945 sub ocupația sovietică. Această perioadă a fost groaznică, săptămânal deportau tineri în Dombas supunându-i
POVESTE TRISTĂ DAR ADEVĂRATĂ. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Elena Ianos () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1689]