15,885 matches
-
prestigiul literar al Franței presupune ample procese istorice și politice, fiecare componentă subtilă a bogăției literare are în spate condiționări complexe. Mecanismul bogăției e atât de greu de reprodus încât problema recuperării decalajului ține mai degrabă de un efect de ideologie literară decât de o realitate. Distribuția inegală a bogăției literare nu se suprimă, ci doar se exploatează. Este teza unui studiu celebru, cel al lui Pascale Casanova 17. Cercetătoarea a demonstrat că funcționarea culturilor literare într-o "republică" modernă a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
set de justificări și de legitimări, ci și un ghid practic de a folosi resursele primare ale limbii. Faptul că după modelul culturii germane au înflorit în toată Europa "genialitățile" s-a datorat nu numai forței de seducție a unei ideologii, ci și identificării unei noi "fabrici de literatură", a unei modalități clare, diferențiate și ușor de aplicat prin care limba putea fi chemată să participe la producția de literatură. * * * Cum se poate face "poezie" din limbaj? Punctul de plecare al
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ruși, polonezi au fost artizanii noului domeniu de reflecție 50. Cercetătorul bulgar a demonstrat că la baza efortului lor reflexiv stă atenția particulară acordată problemelor limbii în societățile naționale emergente. Ceea ce trebuie adăugat e faptul că în toate aceste culturi ideologia chemată să gestioneze disponibilitățile creatoare ale limbajului și să circumscrie strategiile spontaneității era tocmai mitologia genialității. În figura fondatoare a geniului național apărea mai întâi acel raport singular cu limbajul care avea să constituie în secolul al XX-lea unul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
după cum există realități care pot participa la îmbogățirea corpusului de opere (cum e limba sau cultura vestigiilor). În al doilea rând, realitățile naționale devin "vizibile" în funcție de doctrinele și doxa aflate în circulație. Populația țării poate fi angajată în literatură în funcție de ideologia sacralizării individului sau în funcție de ideologia revoluționară de la 1848, care promovează noțiunea de voință unică a unei populații și posibilitatea de organizare a corpului social sub forma unui "popor". Teritoriul poate fi reprezentat în literatură în funcție de doctrina romantică a caracterului etnic
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
participa la îmbogățirea corpusului de opere (cum e limba sau cultura vestigiilor). În al doilea rând, realitățile naționale devin "vizibile" în funcție de doctrinele și doxa aflate în circulație. Populația țării poate fi angajată în literatură în funcție de ideologia sacralizării individului sau în funcție de ideologia revoluționară de la 1848, care promovează noțiunea de voință unică a unei populații și posibilitatea de organizare a corpului social sub forma unui "popor". Teritoriul poate fi reprezentat în literatură în funcție de doctrina romantică a caracterului etnic din perspectiva căreia formele de
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
neînsumabile. Rolul acestei reprezentări în reflecția contemporană asupra unei democrații postnaționale e evident. Întrebarea e la ce ne servește într-un demers istoric, în cazul gândirii lui Heliade Rădulescu. În mod curent, a pleca de la o asemenea conceptualizare înapoi spre ideologia politică a romantismului s-ar numi anacronism sau, mai rău, protocronism - situația în care o gândire extrem contemporană e proiectată asupra unor contexte istorice depășite și eventual e transformată într-o anticipare, adesea neverosimilă. Ce aplicabilitate poate să aibă o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din scrierile unuia dintre discipolii lui Saint-Simon, Pierre Leroux, și-a reînnoit lecturile în preajma Revoluției de la 1848 și a fost sensibil la unele ecouri îndepărtate pe care le-a găsit la Lamartine și Victor Hugo. Dar nu filiațiile contează aici. Ideologia saint-simoniană e pentru secolul al XIX-lea mai mult decât un corpus de idei care călătoresc pe filiere identificabile, prin autori și prin texte. E mai degrabă un complex de reprezentări care se difuzează prin contagiune, înarmând doxa epocii cu
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de tranșantă. Imitatio prescria urmărirea modelului (a călca pe urmele înaintașului, a te menține mereu în spatele lui), æmulatio dimpotrivă, însoțirea lui, umăr la umăr: în locul unor metafore ale succesiunii și filiației, se ilustra prin reprezentări ale paralelismului 18. Dar această ideologie a imitației nu aducea și proceduri distincte. Æmulatio nu presupunea o tehnică a originalității opusă unei tehnici a supunerii. Și, de altfel, în economia clasică a imitației nu a fost niciodată clar de unde începe "concurența" în execuția unei gesticulații mimetice
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
activă, de la cea maximală impusă de filosofia retragerii, până la aceea minimală presupusă de utopia unui subiect care se realizează integral în formele de expresie publică. Aceste distincții mi se par importante pentru că problema înscrierii în viața activă stă în centrul ideologiei naționaliste. Națiunea e o comunitate care urmărește să îi fie recunoscute modurile de acțiune, ca gesturile și activitățile caracteristice să ocupe loc în spațiul public. Din punct de vedere istoric, naționalismul se definește prin ceea ce îi condiționează afirmarea, prin rezistențele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
1890-1940, Gallimard, Paris, 2002. Philippe, Gilles, Le français, dernière des langues. Histoire d'un procès littéraire, PUF, Paris, 2010. Pigman III, G.W., "Versions of Imitation in the Renaissance", Renaissance Quarterly, vol. 33 (1980), nr. 1, pp. 1-32. Popovici, Dumitru, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935. Popovici, Dumitru, Santa cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită de Ioana Em. Petrescu, Dacia, Cluj-Napoca, 1980. Popovici, Dumitru, La Littérature roumaine à l'époque
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Istoria conceptului de geniu", Revista fundațiilor regale, vol. VI (1939), nr. 1, pp. 132-143; Personalități și tendințe în perioada pașoptistă, Minerva, București, 1976, pp. 285-296; Revista de filosofie, vol. XXV (1978), nr. 2, pp. 231-238. Tomoiagă, Radu, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971. Trabant, Jürgen, Traditions de Humboldt (1990), Editions de la Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arătat că ascunderea cifrelor și raportarea unor statistici eronate erau modalități de evitare a recrutărilor sau a birurilor, reflectând astfel un raport tensionat cu autoritățile. 9 I. Heliade Rădulescu, "Din biblioteca rumânească", Curierul românesc, 1829, nr. 35-37, apud D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935, p. 164. 10 Cezar Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]" (1836), în Scrieri, II, p. 10. 11 G. Barițiu, "Scriitorii clasici" (1838), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
and Democracy in the Age of Empire, The Penguin Press, New York, 2004, p. 16. 35 Textele invocate sunt următoarele: Machiavelli, Discursurile asupra primei decade a lui Tit Liviu (1513), Hobbes, De cive (1642), Spinoza, Tratatul politic (1677). 36 D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 176-192. 37 I. Heliade Rădulescu, "Istoria literaturii", în Critica literară, pp. 12, 15 etc. 38 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, p. 602. 39 Ibidem, p. 606. 40 Nicolae Bălcescu, Opere, I, Partea întâi
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sacrifice formula particulară a fiecăruia dintre membrii ei. 54 Heliade Rădulescu, Echilibru între antiteze, pp. 631-632. 55 Ibidem, p. 687. 56 O expunere a contextelor în care apar ideile lui Heliade Rădulescu despre boierie, la Radu Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, Editura Științifică, București, 1971, pp. 241-253 și 273-276. Ceea ce mă interesează aici e raportul cu ideea de geniu și tentativa de a construi în material local o reprezentare a capacității colective; în acest sens, rețin comentariul "boieribilității
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mitul "dinastiei geniilor" vorbește și Jefferson, Genius in France: An Idea and Its Uses (capitolul 6 "Victor Hugo, William Shakespeare, and the Dynasty of Genius"). 68 I. Heliade Rădulescu, "Despre decăderea literaturii române", în Opere, I, p. 546. 69 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, p. 207. Probleme mai detaliate despre influența ideilor saint-simoniene asupra lui Heliade Rădulescu sunt discutate la pp. 61-66; 205-239 și în Santa cetate, între utopie și poezie (1935), în Studii literare, IV, ediție îngrijită
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
asupra acestui subiect. Despre contactul cu doctrina saint-simoniană în cursul anilor '30, la Anghelescu, Echilibrul între antiteze. Heliade - o biografie, pp. 81-82. Despre rezistența ideilor saint-simoniene de-a lungul întregii cariere a lui Heliade Rădulescu vorbește Tomoiagă, Ion Eliade Rădulescu: ideologia social-politică și filozofică, pp. 95-117 (și în mod precis la pp. 100-101: În cursul întregii perioade 1832-1852 se poate observa la Eliade o creștere continuă a influenței fourieriste, dar faptul acesta nu are ca urmare o resorbție a influenței saint-simoniene
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
tinerețelor, ediție îngrijită de Nicolae Ciobanu, Minerva, București, 1986, pp. 14-15. 8 G. Barițiu, " Lectura unui om tânăr sau cetirea fără cumpăt și fără folos" (1839), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 278. 9 Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, pp. 177-193. 10 Bolliac, Excursiuni arheologice, p. 21. 11 Alexandru Odobescu, "Antichitățile județului Romanați" (1877), în Opere, V, Scrieri arheologice, partea 1, ediție îngrijită de Marian Ciucă, Editura Academiei Române, București, 1989, pp. 94-243, unde
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
poporului, cari necum să fi știut ceva de prozodia latină", "asemenea poezii poporale formează o avere curat națională" ("Românul și poezia lui" (1853), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești, p. 452). Despre figura genialității naționale în cadrul ideologiei romantice a folclorului există un subcapitol cu foarte multe exemplificări în Elena Tacciu, Romantismul românesc. Un studiu al arhetipurilor, I, Minerva, București, 1982, pp. 272-304 ("Folclorul și mitologia românească"). 15 Benjamin, "Je déballe ma bibliothèque", p. 56. 16 Walter Benjamin
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
publicat cu sprijinul Universității "Petre Andrei" din Iași Coordonator serie: Sorin Bocancea Constantin ILAȘ este lector doctor la Facultatea de Științe Politice și Administrative a Universității "Petre Andrei" din Iași. Domenii de interes: istoria ideilor politice, antropologie politică, filosofie politică, ideologii. A publicat studii în volumele: Bestiarul Puterii (2014), Je suis Charlie? Regândirea libertății în Europa multiculturală (2015) și este prezent în mai multe volume coordonate de Sorin Bocancea și Daniel Șandru apărute sub sigla Editurii Institutul European, Iași: Massmedia și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
încărcăm cu ceea ce a fost. Ține de trecut, iar noi avem un viitor de construit". Un viitor tot cu ei, cu cei ale căror crime vor ei să le uităm. De ce nu cer acest lucru evreilor care au o adevărată ideologie a memoriei holocaustului? De ce apreciem evreii pentru faptul că nu uită, că țin tot timpul să le amintească tuturor despre atrocitățile fascismelor secolului XX, și îi blocăm prin diverse forme (de la măsuri instituționale până la dojeni moralizatorare) pe cei ce ne
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
politică "dușmănoasă". Erau vinovați doar pentru faptul că erau copiii părinților lor. Ca și în cazul apartenenței la rasă, de acest lucru nu se puteau dezice. Din păcate, asistăm la judecarea cu măsuri diferite a aceleiași probleme. Or, nu contează ideologia care a produs crima. Crima este la fel de condamnabilă indiferent de justificarea ideologică a ei. Încă din 1927, Petre Andrei avertiza: "dictatura fascistă nu se deosebește în esența sa de dictatura bolșevică, căci atât în Italia, cât și în Rusia ea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
pentru că a fost un regim politic de o violență fără precedent la scara istoriei, ci mai ales pentru că răul și această violență au venit cu și sub masca promisiunii unui Bine Suprem care ar justifica și legitima violența. Ideologii și ideologia regimurilor politice de tip comunist-totalitar pretind și revendică faptul că ar cunoaște în mod obiectiv, științific, legile istoriei și Binele Suprem către care se îndreaptă în mod inexorabil omenirea și că acest Bine poate fi atins prin accelerarea istoriei și
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Bine poate fi atins prin accelerarea istoriei și prin sacrificarea acelor categorii și clase de oameni care oricum sunt supuse pieirii prin devenirea legică a istoriei, după cum de asemenea revendică controlul și organizarea tuturor aspectelor din viața societății. Spre deosebire de această ideologie radicală și totalitară, democrația liberală are un scop minimal: se intenționează doar circumscrierea, limitarea și eliminarea răului din viața corpului social. În măsura în care societatea românească a optat în mod decisiv în anul 1989 pentru democrație de tip liberal, exigența limitării răului
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
nu fapte împotriva statului și regimului; asocierea ca atare era penalizată ca fapt periculos pentru regim 8. Or, tocmai acest principiu de bază al dreptului, a fi condamnat individual pentru faptele tale, responsabilitatea individuală, a fost răstălmăcit și răsucit de către ideologia marxist-leninistă, bolșevică și legislația rezultată din aceasta în așa fel încât a reapărut barbaria vinovăției colective și de clasă: au existat oameni condamnați la ani grei de închisoare pentru faptul că părinții lor au reprimat răscoala țăranilor de la 1907! Așadar
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
toți ceilalți: un copil de 10-11 ani, un elev de 14 ani, un tânăr de 20 de ani, un student în anul II de facultate, un inginer zootehnist, un subofițer de intendență, un profesor. Cu alte cuvinte, regimul comunist nici măcar ideologia proprie nu și-a respectat-o și nu a avut "dușman de clasă" clar conturat, așa cum pretindea, ba chiar putem afirma că și-a inventat dușmanii discreționar și ori de câte ori a fost nevoie, pe măsura intereselor de moment. Motivul l-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]