14,391 matches
-
chiar dacă doar la limită, în 1972 și 1994. În 1981 un guvern al conservatorilor condus de Kåre Willoch i-a înlocuit pe laburiști, încercând să stimuleze economia prin reduceri de taxe, liberalizarea economiei, deregularizarea piețelor, și măsuri de reducere a inflației (13,6 % în 1981). Prima femeie care a ajuns prim-ministru al Norvegiei, Gro Harlem Brundtland (Partidul Muncitoresc Norvegian), a continuat multe dintre reformele conservatorilor, susținând însă și preocupări tradiționale ale laburiștilor precum securitatea socială, ecologismul și egalitatea sexelor. Spre
Norvegia () [Corola-website/Science/297678_a_299007]
-
început în Polonia, apoi în alte țări ale Europei Centrale și Răsăritene. După căderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat în republică democratică, și, precum vecinii săi, s-a confruntat cu probleme economice și cu inflația. În 2007 este clasificată drept stat în curs de dezvoltare. În 1999 a devenit membru al NATO și în 2004 — al Uniunii Europene. În 2007 Polonia a intrat în spațiul Schengen. Din 2009 până în 2012, Jerzy Buzek, fostul prim-ministru
Roma () [Corola-website/Science/296557_a_297886]
-
economic, consecințe provocate de o administrare defectuoasă și coruptă și de lipsa unor reale reforme structurale. De la începutul mileniului, economia României s-a transformat într-o economie relativ stabilă, caracterizată de o creștere vizibilă, dublată de reducerea șomajului și a inflației. În 2006, conform Institutului Național de Statistică, PIB-ul a cunoscut o creștere în termeni reali de 7,9%, una dintre cele mai ridicate din Europa și a egalat PIB pe locuitor realizat de România în 1988. Șomajul în România
România () [Corola-website/Science/296520_a_297849]
-
euro, ceea ce conduce la o competiție corectă între firme. Prin eliminarea riscurilor și a nesiguranței la ratele de schimb, euro reduce costurile asociate desfășurării de activități economice în altă țară. De asemenea, managementul solid al monedei euro a determinat scăderea inflației și a ratei dobânzilor. Această stabilitate și dimensiunea zonei euro nu numai că atrag mai multe investiții străine, dar fac și economia să fie mai rezistentă la șocurile externe. Criza economică globală care a început în anul 2008 a zdruncinat
Euro () [Corola-website/Science/296613_a_297942]
-
poarte un nume care făcea, în mod explicit, referire la Polonia. Politica monetară a rămas totuși subordonată în fapt autorităților germane de ocupație, care au crescut, în mod considerabil, cantitatea de monedă în circulație, reducându-se astfel nivelul de trai (inflație). Teritoriile poloneze situate în afara "Guvernământului General" au fost fie încorporate celui de al Treilea Reich, unde doar Reichsmark avea curs legal, fie ocupate de Uniunea Sovietică, unde circula rubla. Abia începând din 22 iulie 1944, o monedă purtând numele de
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
1950 guvernul a instaurat un „al treilea złoty”, care valora 100 złotych din 1944. Această nouă monedă nu a devenit liber convertibilă decât în 1990. După căderea regimului comunist, trecerea în anii 1990 la economia de piață a antrenat o inflație galopantă. Noul guvern a hotărât crearea unui „nou złoty” (al patrulea zlot), al cărui curs a fost fixat la zloți vechi. Acest złoty reevaluat a intrat în circulație la 1 ianuarie 1995, și se schimba atunci aproximativ contra 0,62
Zlot polonez () [Corola-website/Science/296629_a_297958]
-
început în Polonia, apoi în alte țări ale Europei Centrale și Răsăritene. După căderea comunismului, Polonia, precum alte state ale Europei Centrale, s-a transformat în republică democratică, și, precum vecinii săi, s-a confruntat cu probleme economice și cu inflația. În 2007 este clasificată drept stat în curs de dezvoltare. În 1999 a devenit membru al NATO și în 2004 — al Uniunii Europene. În 2007 Polonia a intrat în spațiul Schengen. Din 2009 până în 2012, Jerzy Buzek, fostul prim-ministru
Polonia () [Corola-website/Science/296619_a_297948]
-
ale Americii. Din 500 cele mai mari corporații după venituri (Fortune Global 500 din 2010), 161 au sediul în Uniunea Europeană. În noiembrie 2011, șomajul în UE era de 9,8%, investițiile erau de 20,3% din PIB în noiembrie 2011, inflația de 3,4% iar deficitul public era de 6.6% în octombrie 2011. Există o variație semnificativă între veniturile per capita între statele membre, acestea sunt între 11.000 de euro și până la 70.000 de euro. Regiunile cu venit
Uniunea Europeană () [Corola-website/Science/296605_a_297934]
-
total 25.000) și cea din 1995, când s-au împărțit cupoane nominale de 975.000 de lei. Sumele păreau impresionante la momentul respectiv. Însă, înainte ca oamenii de rând să aibă posibilitatea să le valorifice, au fost erodate de inflație sau cumpărate la preț de nimic de „băieții deștepți”. Potrivit legii din 1991, 30% din acțiunile firmelor din România urmau să fie repartizate populației prin intermediul celor cinci Fonduri ale Proprietății de Stat - actualele SIF-uri. Premierul Nicolae Văcăroiu a ales
Privatizare () [Corola-website/Science/296893_a_298222]
-
Centrale(SEBC). BCE stabilește cadrul cooperării dintre băncile centrale ale celor 19 state membre care au adoptat moneda unică și alcătuiesc împreună zona euro. Cooperarea existentă la nivelul acestui grup restrâns poartă numele de „eurosistem”. BCE are ca obiectiv menținerea inflației la un nivel inferior, dar apropiat de 2%. BCE are dreptul exclusiv de a autoriza emiterea de bancnote, drept obținut prin Tratatul de la Maastricht. Stabilitatea prețurilor este definită ca o creștere anuală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
prețurilor a fost menținută în general, în pofida majorărilor semnificative ale prețurilor materiilor prime la nivel mondial, care au afectat Europa și restul lumii și asupra cărora politica monetară nu are nicio influență directă, ceea ce a determinat creșterea ratei medii a inflației la un nivel ușor superior celui de 2% după adoptarea monedei euro. În deceniile care au precedat lansarea monedei euro, ratele anuale medii ale inflației din țările respective erau mult mai ridicate decât cele din zona euro în ultimii 10
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
cărora politica monetară nu are nicio influență directă, ceea ce a determinat creșterea ratei medii a inflației la un nivel ușor superior celui de 2% după adoptarea monedei euro. În deceniile care au precedat lansarea monedei euro, ratele anuale medii ale inflației din țările respective erau mult mai ridicate decât cele din zona euro în ultimii 10 ani. Integrarea monetară europeană a debutat la începutul anilor ’60, atunci când cei șase membri ai Comunității Economice Europene (CEE) au inițiat cooperarea în domeniul afacerilor
Banca Centrală Europeană () [Corola-website/Science/296911_a_298240]
-
fiscală în a doua jumătate a lui 2008 după o prelungită perioadă de speculații ale creditelor și de aprecieri nerealiste a valorilor imobiliare. Deficitul național de cont curent pe 2007, de exemplu, a reprezentat peste 22% din PIB, cu o inflație de 10%. Rata șomajului a crescut abrupt în această perioadă de la un minim de 5,4% în noiembrie 2007 la peste 22%. În aprilie 2010, Letonia avea cea mai mare rată a șomajului din UE, cu 22,5%, mai mult
Letonia () [Corola-website/Science/296900_a_298229]
-
susțineau ideea decompensării. Germania suferea din cauza crizei agricole. Îngrășămintele lipsea, si se recurgea la comercializarea îngrășămintelor din Chile. Industria chimică se concentra pe producția armamentului. Se punea accent pe creșterea animalelor. Rațiile erau tot mai mici. Piața neagră ia amploare, inflația și rata infracționalității crescuseră. Germania nu se mai putea împrumuta din exterior, ci din interior. Titlurile de stat erau cumpărate. Prețurile crescuseră de 5 ori față de cele anterioare anului 1914. Nivelul de trai scădea alarmant. În Rusia erau partide politice
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
personalitate puternică, iar dezbinările au persistat, rezultând multiple facțiuni. Răniții nu erau îngrijiți corespunzător, armata era slab aprovizionata, gestionarea problemei refugiaților era proastă. Situația Imperiului Rus era catastrofală. Sistemul feroviar era blocat , iar orașele și armatele nu mai erau aprovizionate. Inflația a crescut. În 1917 începe revoluția bolșevica, amplificata de nemulțumirile populației. În Italia, războiul era prezentat ca fiind unul defensiv și de recuperare teritorială. Războiul a scos la iveală liniile de fractură din societatea italiană. Mulți soldați din regiunile sudice
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
erau menținute la nivel acceptabil. Pe parcursul războiului , statul acoperă din veniturile curente 26-27% din cheltuieli. Marea Britanie acoperea 26% din cheltuieli cu venituri din taxe, Germania-17%. Cheltuielile fiecărui an de război urma să fie decontat de învinși și de generațiile viitoare. Inflația a devenit o modalitate neoficială prin care costurile războiului erau distribuite. Multe categorii sesizau că din veniturile lor cumpărau din ce i nce mai puțin. S-a încercat să se impună un control strict al prețurilor, producătorii nemaifiind stimulați să
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Monetar Internațional și al Organizației Mondiale a Comerțului, și era în 2010 a 31-a țară din lume după KOF. Grecia a fost acceptată în de către Consiliul European la 19 iunie 2000, pe baza mai multor criterii de convergență (rata inflației, deficit bugetar, datorie publică, dobânzi pe termen lung, rată de schimb) folosind anul 1999 ca an de referință. După comandat de noul guvern al partidului Noua Democrație în 2004, Eurostat a arătat că statisticile deficitului bugetar fuseseră subestimate. Majoritatea diferențelor
Grecia () [Corola-website/Science/296848_a_298177]
-
a adus o amenințare semnificativă la dezvoltarea economică viitoare. Investițiile străine sunt afectate de violență, restricțiile guvernamentale, sancțiunile economice și izolarea internațională. De asemenea, economia Siriei rămâne poticnită de birocrația de stat, căderea producției de ulei, creșterea deficitelor bugetare și inflație. Înaintea războiului civil din 2011, guvernul spera să atragă noi investiții în turism, gazul natural și sferele serviciilor, pentru a-și diversifica economia și a-și reduce dependența de ulei și agricultură. Guvernul a început să facă reforme economice meinte
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
a trimis de urgență un buget de război despre care Chamberlain declara: „singurul lucru care contează este câștigarea războiului, deși s-ar putea ca aceasta să ne falimenteze”. Cheltuielile guvernamentale, însă, au crescut doar cu puțin mai mult decât rata inflației între septembrie 1939 și martie 1940. În ciuda acestor dificultăți, a continuat să se bucure în sondaje de aprobarea cetățenilor de până la 68% și aproape 60% în aprilie 1940. La începutul lui 1940, Aliații luau în calcul o campanie de ocupare
Neville Chamberlain () [Corola-website/Science/298299_a_299628]
-
în calitatea sa de membru nou al Uniunii Europene (din 2004). Sectorul privat generează aproximativ 80% din PIB. Ungaria asimilează circa o treime din totalul investițiilor străine în Europa Centrală. Din 1989 investițiile străine cumulează peste 23 miliarde de dolari. Inflația și șomajul au crescut ușor în ultimii ani și se așteaptă să crească în continuare. Încrederea investitorilor străini în economia Ungariei este într-o ușoară scădere, după ce măsurile luate de guvern în 2006 au avut drept efect mai degrabă creșterea
Ungaria () [Corola-website/Science/297060_a_298389]
-
septembrie-noiembrie). Economia Beninului rămâne subdezvoltată și dependentă de agricultura de subzistență, cultura bumbacului, și comerțul regional. Creșterea economică s-a stabilizat la aproximativ 5% în ultimii șase ani, dar explozia demografică a anulat cea mai mare parte a acestui progres. Inflația a scăzut în ultimii ani. Pentru a mări creșterea economică, Beninul intenționează atragerea a mai multor investiții străine, să pună mai mult accent pe turism, să faciliteze dezvoltarea de noi sisteme de procesare a alimentelor și produselor agricole, și să
Benin () [Corola-website/Science/298077_a_299406]
-
din 2003 în 2004; împreună cu datoria publică în scădere erau la acea vreme semne bune, desi șomajul ridicat și deficitul comercial rămâneau problematice. Moneda națională este marca convertibila (KM), ținută în curs fix față de euro și controlată de comisia monetară. Inflația anuală era în 2004 cea mai mică în raport cu alte țări din zonă, 1,9% în 2004. Datoria externă era de 3,1 miliarde de dolari (în 2005) - cea mai mica din toate fostele republici iugoslave. PIB-ul real a crescut
Bosnia și Herțegovina () [Corola-website/Science/298080_a_299409]
-
creștere a venitului intern de 18%, exporturile au crescut cu 12.8%, iar numărul turiștilor a crescut cu 19%, ajungând la valoare de 1.5 milioane de persoane. Creșterea economică a fost de 4.2%. Totuși nu trebuie uitat că inflația a fost de (14%) iar deficitul balanței comerciale de 5.2%. Moneda națională este colón (CRC), care are o valoare de aproximativ 1/500 dolari americani, sau 1/600 euro. Costă Rîca este membru al Internațional Criminal Court și a
Costa Rica () [Corola-website/Science/298092_a_299421]
-
ultima vreme deficitară, principalii parteneri fiind SUA, Japonia, UE, Coreea de Sud, și țările membre ASEAN. Filipine trebuie să se confrunte cu o rată de creștere demografică mare, cu o sărăcie extinsă, prețuri ridicate la petrol, dobânzi mari la împrumuturile contractate, o inflație crescândă. Moneda națională este Peso-ul filipinez (PHP), iar rata șomajului este sub 10%. Se exploatează aur, platină, minereu de fier, crom, mangan, nichel, cupru, zinc, sare, mercur, cărbune. Industria produce energie electrică, autovehicule, televizoare, frigidere, cherestea, mobilă, conserve de
Filipine () [Corola-website/Science/298100_a_299429]
-
populația activă - 4/5 din populația activă, dar contribuie cu doar 2/5 din PIB) și pe ajutor internațional. Rămâne încă o țară săracă, în ciuda unei creșteri economice anuale de 6% (între anii 1988-2007), și a unor valori reduse ale inflației (5%) și ale șomajului (2,4%). Laos este pe locul 3 în lume la cultivarea ilegală a opiului (cca 140 t/an). Resursele de subsol (gips, minereuri de fer, huilă, staniu, aur) sunt practic nevalorificate, cu excepția aurului și a gipsului
Laos () [Corola-website/Science/298115_a_299444]