15,922 matches
-
cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care înregistrează un real succes de public, în ciuda neînțelegerilor ulterioare dintre autor și traducătoare. Mai mult decât atât, Monica Lovinescu și-a asumat, alături de alți intelectuali din exil, responsabilitatea informării opiniei publice din România asupra realităților din propria țară. Astfel, consecventă promovării valorilor absolute de adevăr și crezând deopotrivă în funcția etică și estetică a operei de artă, Monica Lovinescu a transmis prin intermediul undelor vreme de
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de opinie și ca purtător de cuvânt al unei societăți care se vede încorsetată de ideologia de stânga fie sub forma grosieră a unui regim impus cu forța, ca în cazul țărilor comuniste, fie ca tipar de gândire asumată de intelectuali într-o societate democratică precum Franța. O primă observație care se impune este că Monica Lovinescu folosește ca sinonime noțiunile de „destalinizare” și „liberalizare”, însă sesizează un decalaj între momentul declanșării destalinizării la Moscova în 1956 și liberalizarea survenită în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
almanah popular” (p. 225). Cea de-a treia temă majoră a articolelor care alcătuiesc volumul Monicăi Lovinescu se referă la scena culturală franceză, surprinzând de cele mai multe ori evenimentele publicistice care marcau într-un fel sau altul fie momentul desolidarizării unor intelectuali de ideologia comunistă, fie mărturiile venite dinspre blocul comunist. După cum se știe, conformismul stângist domina în Franța în perioada aflată în atenția autoarei. Cu toate acestea, au existat glasuri solitare precum cel a lui Raymond Aron care consideră că “în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și stările sociale ale zilelor noastre” (p. 36). Totuși, Monica Lovinescu insistă mai mult pe dezbaterile legate de renunțările spectaculoase la comunism. în acest sens, evocă o dezbatere inițiată în 1961 de revista Arguments care pune în discuție noțiunea de intelectual, căci „adeziunea la comunism dinamitează însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea la comunism în Occident a luat forma unei convertiri religioase, așa cum afirmă Edgar Morin; „pentru intelectualii occidentali, epoca misticismului comunist s-a încheiat după revoluția maghiară”. După revoluția din
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Monica Lovinescu insistă mai mult pe dezbaterile legate de renunțările spectaculoase la comunism. în acest sens, evocă o dezbatere inițiată în 1961 de revista Arguments care pune în discuție noțiunea de intelectual, căci „adeziunea la comunism dinamitează însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea la comunism în Occident a luat forma unei convertiri religioase, așa cum afirmă Edgar Morin; „pentru intelectualii occidentali, epoca misticismului comunist s-a încheiat după revoluția maghiară”. După revoluția din Ungaria, intelectualul trebuie să devină contemporan cu problemele timpului
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dezbatere inițiată în 1961 de revista Arguments care pune în discuție noțiunea de intelectual, căci „adeziunea la comunism dinamitează însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea la comunism în Occident a luat forma unei convertiri religioase, așa cum afirmă Edgar Morin; „pentru intelectualii occidentali, epoca misticismului comunist s-a încheiat după revoluția maghiară”. După revoluția din Ungaria, intelectualul trebuie să devină contemporan cu problemele timpului său... să reînvețe a întreba, în loc să se mulțumească cu răspunsurile pe care le-a moștenit... Adică să revizuiască
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
adeziunea la comunism dinamitează însăși noțiunea de intelectual”. Căci adeziunea la comunism în Occident a luat forma unei convertiri religioase, așa cum afirmă Edgar Morin; „pentru intelectualii occidentali, epoca misticismului comunist s-a încheiat după revoluția maghiară”. După revoluția din Ungaria, intelectualul trebuie să devină contemporan cu problemele timpului său... să reînvețe a întreba, în loc să se mulțumească cu răspunsurile pe care le-a moștenit... Adică să revizuiască toate pozițiile și pretențiile anterioare, mărturisind însă, mai departe despre puterea negativă, antifetișistă, radical critică
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
pe care le-a moștenit... Adică să revizuiască toate pozițiile și pretențiile anterioare, mărturisind însă, mai departe despre puterea negativă, antifetișistă, radical critică a spiritului, dar renunțând la orice ideologie optimistă a salvării” (p. 22). Monica Lovinescu amintește câțiva dintre intelectualii francezi care au inițiat și susținut efortul de revizuire: Edgar Morin, Pierre Fougeyrollas, Jean Duvingaud și Henri Lefebvre, și în acest context este prezentat opiniei publice din România Ștefan Lupașcu, una dintre personalitățile marcante ale exilului românesc care „a devenit
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
marcante ale exilului românesc care „a devenit pentru revizioniștii de la Arguments, un fel de busolă în încercarea nu numai de a depăși marxismul, ci și modurile de gândire moștenite din secolul trecut” (p. 23). Exemplar pentru modul în care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul lui Louis de Villefosse, care, în urma unei călătorii în URSS în 1952, când îi sunt arătate miracolele comunismului, vede într-o gară o țărancă bătrână care ține în mână un ou pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin alegerea lui Rezsö Nyers ca președinte al partidului, redenumit Partidul Socialist Ungar. Era și momentul să aibă loc o asemenea schimbare a numelui, mai ales că, așa cum notează scrupulos ambasadorul român la Budapesta, dintre delegații la congres „72% sunt intelectuali și numai 3,3% muncitori”. Analizând dintr-o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sunt citate pe larg: la același congres PMSU
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
membrilor de partid care nu doresc reforma sunt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat împotriva instaurării capitalismului liberal în Ungaria, arătând că nu susțin ideile care duc la vânzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la Moscova atrage atenția asupra noii definiri a rolului PCUS: acesta nu mai este avangarda politică a clasei muncitoare, ci a întregii societăți, fapt afirmat pentru prima dată în „chemarea” adresată de CC
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
considerate un factor de destabilizare majoră. Aceasta nu e doar opinia reprezentanților români: la 29 noiembrie, atașatul militar al Cehoslovaciei la Belgrad afirmă că “în manifestările antisocialiste din RSCS sunt implicate forțe ale minorității ungare din această țară, în principal intelectuali și studenți. în cadrul manifestațiilor, ungurii au cerut sprijinul financiar și propagandistic al Budapestei și Occidentului, constituirea unei provincii autonome maghiare în RSCS”. Se oferă și un avertisment: „Atașatul militar cehoslovac a afirmat că Ungaria va iniția și provoca demonstrații ale
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ales `n `ntunecatul deceniu al nouălea. Prin urmare, prăbușirea dictaturii lui Nicolae Ceaușescu a `nsemnat, cel puțin din punctul de vedere al specialistului preocupat cu introspecția privind natura profesiei sale, o veritabilă descătușare. Chiar dacă `n timpul regimului comunist au existat intelectuali ca Henri H. Stahl, implicați `n studiul istoriei teoretice și al studiului interdisciplinar, care nu s-a dat `n lături `n a-i ridiculiza pe istorici pentru carențele lor conceptuale și pentru imprecizia terminologică `n „`nțelegerea” anumitor subiecte din istoria
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Kriterion, București, 1998, p. 347. Andi Mihalache, „Ideologie și politică `n istoriografia română (1948-1965)”, `n Anuarul Institutului de Istorie „A.D. Xenopol”, Editura Academiei Române, Iași, 1999, p. 52. D.G. Burlacu, op.cit., p. 225. Miturile..., ed. cit., p. 17. Ana Selejan, Trădarea intelectualilor, Sibiu, 1992; Idem, Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993; Marin Nițescu, Sub zodia proletcultismului. O carte cu domiciliu forțat (1979-1995). Dialectica puterii. Eseu politologic, București, 1996; A.U. Gabanyi, Partei und Literatur in Rumanien seit 1945, München, 1975. Cornel Crăciun, „Arta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
și A. Oțetea. Acesta era prezent și `n consiliul de administrație al Editurii Cartea Rusă. Dintre istorici `i mai `nt`lnim pe A. Rădulescu, A. Rosetti și E. Condurachi, care s`nt membrii fondatori ai ISRS, alături de alte zeci de „intelectuali progresiști”. Din 1948 director devenea P. Constantinescu-Iași. Scarlat Callimachi i-a fost director p`nă-n 1963, c`nd s-a desființat muzeul. `n 1948 a primit premiul „N. Bălcescu” pentru activitatea de cercetare și publicare de documente istorice inedite (Studii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
istorice inedite (Studii - 1948, nr. 9). ANIC, fond M.I., Direcția Administrației de Stat, dosar 64/1947, vol. I, ff. 38-39. 190 O excelentă prezentare a acestei gigantice și influente asociații culturale o aflăm la A. Cioroianu, „ARLUS - O poveste cu intelectuali”, `n 22, 1996, nr. 430. Președintele ARLUS era C.I. Parhon, iar printre lideri `l regăsim, pe l`ngă cei amintiți, și pe istoricul/arheolog C. Daicoviciu. `n 1948 ARLUS avea l,7 milioane membri. Culegerile editate `n 1947, 1949 și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mihai Pelin, op. cit. Cafés littéraires, `n 1999, Encyclopaedia Universalis France S.A. (database on-line) accesată la 12 aprilie 2001. Monica Lovinescu, interviu cu autorul, `nregistrare audio, 3 aprilie 2001, Paris. „Corona” a fost una dintre cafenelele literare ale Parisului frecventate de intelectualii români. Vezi Monica Lovinescu, La apa Vavilonului 1960 - 1989, Editura Humanitas, București, 2001, p. 79. RFE, Radio Paris Special nr. 0042/16, martie 1954. Vezi și Item nr. 9317/54. Lovinescu, op.cit., p. 80. Ierunca, Trecut-au anii..., p. 30
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Buescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu, Anghel Rugină, Virgil Mihăilescu, Mircea Eliade, Octavian B`rlea, George Racoveanu ș.a. Neagu Djuvara, art.cit., p. 17. Virgil Ierunca, Trecut-au Anii..., p. 23. Vezi Monica Lovinescu, op.cit., 2001, p. 161. Schimbarea `n atitudinea intelectualilor francezi s-a produs ca urmare a consolidării așa-numitei Noua St`ngă, care a renunțat la dimensiunea marxistă radicală la mijlocul anilor ’70. Vezi Richard William Johnson, The Long March of the French Left, St. Martin’s Press, New York, 1981
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Săracu XE "Săracu, Dumitru" , acuzatorul În procesul lui Antonescu și a guvernului său, Într-o variantă prealabilă a actului de acuzare, care a suferit multe modificări până În iunie 1948 (În conformitate cu schimbările În atitudinea oficială față de răspunderea și răspunzătorii pentru pogrom). Intelectualii din Comunitatea evreiască din Iași au adunat imediat după pogrom mărturii, În Încercarea de a păstra În memoria poporului evreu grozăviile pogromului. Despre complotul tăcerii al românilor din oraș În legătură cu pregătirea pogromului s-a spus: „Toți locuitorii creștini, indiferent de
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
când autoritățile au arestat „suspecți” de activitate politică subversivă: „Echipe de polițiști i-au arestat În case, le-au permis să ia cu ei haine și bani, și i-au transportat la Chestură, În centrul orașului. Suspecții erau În special intelectuali «periculoși», cum a fost avocatul Jean Hefter XE "Hefter, Jean" , avocatul Schreiber XE "Schreiber (avocat)" și adjunctul președintelui Comunității, Cristian” XE "Cristian, S.C." . Au fost aduși la Chestură și suspecți din târgurile apropiate: „Sala de jos a Chesturii era plină
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de masă care a cuprins toate cercurile publicului românesc: „Ceea ce m’a uimit e că de această părere - «jidanii din Iași ar fi avut legătură cu aviația rusească» - nu erau numai mahalagiii și soldații de la unități, dar și ofițeri și intelectuali”. El a Încercat să-și exprime rezerva față de aceste acuzații colective În fața camarazilor de unitate, dar a constatat că ei „pun la Îndoială simțămintele mele românești”, așa Încât s-a abținut să mai amintească subiectul. După cum am arătat, ordinul special al
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
prieteni sau cunoscuți români. Unul dintre avocații Comunității, Leon Reicher XE "Reicher, Leon" , a remarcat că numeroși profesori de la Universitatea locală, magistrați și avocați au părăsit orașul Înainte de masacru. După părerea lui, ei „au știut Încă Înainte despre viitorul masacru”. Intelectuali ai Comunității, primii care au strâns informații despre pogrom după august 1944, au subliniat că părăsirea - fuga din oraș sau de pe străzile pe care locuiau În special evrei s-a intensificat la 28 iunie: „Mulți civili creștini care au avut
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
și de Ministerul de Război, Secția Propagandei”. Tipărirea acestor articole era obligatorie, iar ziarul s-a aflat sub supravegherea cenzurii. Alt ziarist care a scris articole antisemite, Ioan Botez XE "Botez, Ioan" , a repetat cele spuse de directorul său. Numeroșii intelectuali evrei au avut o altă părere cu privire la spiritul și influența presei locale asupra maselor de români din oraș. Prof. Mendel Haimovici XE "Haimovici, Mendel" de la Universitatea din Iași (a fost numit profesor după răsturnarea regimului fascist) a remarcat În special
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
fost necesare tot felul de stratageme pe care numai cei care trăiau În România puteau să le inventeze și să le aplice. Femeile din aceste bande s-au evidențiat În fața tuturor și au fost consemnate În „Rezumatul pogromului” Întocmit de intelectuali evrei. În zeci de cazuri au acționat ambii soți români, În cadrul unei bande, care a Îmbinat plăcerea de a maltrata cu dorința unei Îmbogățiri rapide. Soții Elena XE "Martinescu, Elena" și Petru Martinescu XE "Martinescu, Petru" , Înarmați cu bâte, și
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
retragere ș.a. Nu toți au fost descoperiți, și nu toți vor fi amintiți În acest studiu, din lipsă de spațiu. Citind cererile pe care le-au Întocmit după ce au fost arestați, se poate afirma că, În general este vorba de intelectuali cu o bună capacitate de exprimare, care s-au folosit de toate aptitudinile lor pentru a contrazice declarațiile martorilor care i-au văzut În acțiune. Niculai Țurlan XE "Țurlan, Niculai" și soția sa Maria XE "Țurlan, Maria" , laborantă la Institutul
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]